Strasbourg, 11 octombrie 2004

Stimate domnule X.,

La 19 septembrie 2003, mi-ați adresat o plângere împotriva Curții de Conturi Europene privind procedura de selecție pentru recrutarea de dactilografi auxiliari/temporari/asistenți administrativi din categoria C organizată de Curtea de Conturi Europeană. La 3 octombrie 2003, mi-ați trimis un alt e-mail referitor la plângerea dumneavoastră.

La 20 octombrie 2003, mi-ați trimis un e-mail în care m-ați informat că nu ați primit niciun răspuns la scrisoarea dumneavoastră adresată Curții de Conturi Europene la 3 octombrie 2003. De asemenea, m-ați întrebat când mă voi ocupa de plângerea dumneavoastră.

La 14 noiembrie 2003, am transmis plângerea din 19 septembrie 2003 și e-mailul suplimentar din 3 octombrie 2003 președintelui Curții de Conturi Europene.

La 16 noiembrie 2003, mi-ați trimis un e-mail în care mi-ați solicitat informații cu privire la evoluția plângerii dumneavoastră.

Curtea de Conturi Europeană și-a transmis avizul la 6 ianuarie 2004.

La 13 ianuarie 2004, mi-ați trimis un alt e-mail referitor la plângerea dumneavoastră.

La 16 martie 2004, v-am transmis avizul Curții de Conturi, împreună cu o invitație de a formula observații, pe care ați transmis-o la 25 martie 2004.

La 23 august 2004, mi-ați trimis un e-mail referitor la plângerea dumneavoastră, în care mi-ați solicitat informații cu privire la evoluția plângerii dumneavoastră. La 10 septembrie 2004, v-am informat că plângerea dumneavoastră este în curs de soluționare și că se prevede luarea unei decizii până la 15 octombrie 2004.

Vă scriu acum pentru a vă informa cu privire la rezultatele anchetelor care au fost efectuate.

Îmi cer scuze pentru perioada de timp necesară pentru soluționarea plângerii dumneavoastră.

Plângerea

Potrivit reclamantului, faptele relevante sunt următoarele:

Reclamația inițială

În februarie 2003, Curtea de Conturi Europeană a organizat o procedură de selecție pentru recrutarea de dactilografi auxiliari/temporari/asistenți administrativi de gradul C. O selecție inițială a fost organizată pe baza informațiilor prezentate în curriculum vitae al candidaților. Candidații au fost împărțiți în grupuri în funcție de limba lor principală. După evaluarea calificărilor și a experienței profesionale, candidații cu cele mai mari punctaje au fost invitați să participe la procedura de selecție pentru fiecare dintre limbile principale.

Reclamantul a solicitat să participe la procedura de selecție inițială. La 5 iunie 2003, acesta a fost informat că, în urma unei evaluări a diplomelor și a experienței sale profesionale, numele său nu fusese înscris pe lista celor mai buni candidați invitați să participe la procedura de selecție. La 26 iunie 2003, reclamantul a solicitat președintelui comisiei de evaluare să își reconsidere candidatura. La 30 iunie 2003, reclamantul a fost informat că comisia de evaluare și-a confirmat decizia de a nu-l admite la procedura de selecție.

La 10 septembrie 2003, acesta a solicitat comisiei de evaluare să îl informeze cu privire la numărul minim de puncte necesare pentru a fi admis în vederea participării la procedura de selecție.

Prin scrisoarea din 15 septembrie 2003, Tribunalul l-a informat pe reclamant că minimul de puncte era de 20 și că, în urma evaluării diplomelor, a experienței profesionale și a competențelor sale lingvistice, i s-au acordat 18,6 puncte.

La 19 septembrie 2003, reclamantul a depus o plângere la Ombudsmanul European.

Scrisoarea reclamantului din 3 octombrie 2003 adresată Ombudsmanului European

Prin scrisoarea din 3 octombrie 2003, reclamantul a solicitat Curții de Conturi Europene să îi transmită grila detaliată de notare care a determinat comisia de evaluare să îi acorde 18,6 puncte.

În aceeași zi, el a trimis un nou e-mail Ombudsmanului European, anexând o copie a scrisorii trimise Curții de Conturi Europene.

Acuzațiile reclamantului

Din plângerea din 19 septembrie 2003 și din e-mailul suplimentar din 3 octombrie 2003 a reieșit că reclamantul dorea să facă următoarele afirmații:

• Comisia de evaluare nu l-a inclus pe lista celor mai buni candidați care urmau să fie invitați să participe la procedura de selecție, deși nivelul diplomelor sale era mai ridicat decât cel prevăzut în anunțul privind procedura de selecție.


• A existat o lipsă de transparență în procedura de selecție, deoarece comisia de evaluare nu l-a informat cu privire la criteriile de selecție utilizate în procedura de selecție și la grila de notare detaliată care i-a permis să îi acorde 18,6 puncte.


• El a fost discriminat în ceea ce privește experiența sa profesională, în comparație cu candidații care lucrau deja pentru Curtea de Conturi.

Reclamantul a susținut că comisia de evaluare ar trebui să îl informeze cu privire la criteriile de selecție utilizate în procedura de selecție și la grila detaliată de notare care l-a determinat să îi acorde 18,6 puncte.

INQUIRY

Avizul Curții de Conturi Europene

Avizul Curții de Conturi Europene cu privire la plângere a fost rezumat după cum urmează:

În ceea ce privește diplomele necesare pentru participarea la procedura de selecție pentru dactilografi/asistenți administrativi temporari sau auxiliari, anunțul procedurii de selecție preciza că „candidații trebuie să fi absolvit un ciclu de învățământ secundar și să fi obținut o diplomă finală recunoscută”.

Reclamantul avea o diplomă universitară în limbi și literatură străine. Aceasta era într-adevăr o diplomă de un nivel mai ridicat decât cel impus de anunțul procedurii de selecție.

Cu toate acestea, faptul de a avea o diplomă universitară nu l-a făcut în mod automat pe reclamant unul dintre cei mai buni candidați pentru postul de dactilograf/asistent administrativ pentru care candidase. Pentru a decide candidații care vor fi admiși la testele de selecție, comisia de evaluare a acordat un anumit număr de puncte fiecărui candidat, pe baza următoarelor criterii de selecție: diplomele (maximum 5 puncte), experiența profesională legată de atribuțiile care trebuie îndeplinite (maximum 14 puncte), cunoașterea tehnologiei informației (maximum 1 punct), cunoașterea limbilor străine (maximum 10 puncte).

Reclamantul a primit 3 puncte pentru diploma sa de învățământ secundar. Candidaților li s-ar fi putut acorda 2 puncte suplimentare pentru o a doua diplomă, cu condiția ca a doua diplomă să fie direct legată de atribuțiile care trebuie îndeplinite. Acest lucru nu s-a întâmplat în cazul diplomei universitare a reclamantului, deoarece o diplomă în limbi și literatură străine nu era direct legată de atribuțiile care trebuiau îndeplinite de un dactilograf/asistent administrativ.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că comisia de evaluare nu a luat în considerare calificările reclamantului în domeniul său de studii. De fapt, în categoria „cunoașterea limbilor străine”, la care se referea diploma sa universitară, reclamantul a primit aproape punctajele maxime, și anume 9 puncte din 10. În concluzie, afirmația reclamantului potrivit căreia diploma sa nu a fost luată în considerare în mod corespunzător de către comisia de evaluare a fost nefondată.

Desigur, în scrisoarea din 5 iunie 2003, prin care comisia de evaluare l-a informat pe reclamant că nu era invitat să participe la testele de selecție, i s-a comunicat doar că numele său nu se număra printre cei mai buni candidați. Cu toate acestea, având în vedere numărul mare de candidați care au participat la procedurile de selecție ale Curții de Conturi, practica obișnuită era ca scrisoarea prin care candidatul era informat că nu a fost admis să participe la testele de selecție să fie destul de scurtă. Cu toate acestea, în cazul în care un candidat a solicitat o explicație mai detaliată, comisia de evaluare i-a furnizat informații suplimentare.

Explicația suplimentară a fost dată doar fragmentat, în urma diferitelor cereri formulate de reclamant. Cu toate acestea, într-o scrisoare a președintelui comisiei de evaluare din 18 decembrie 2003, reclamantului i s-a oferit o explicație detaliată a grilei de notare care a determinat comisia de evaluare să îi acorde 18,6 puncte.

În această scrisoare, reclamantul a fost informat că a primit exact 5 puncte din 5 pentru limba engleză, 2 puncte din 2 pentru limba franceză, 1 punct din 2 pentru limba germană (dintre care are doar cunoștințe de bază) și 1 punct din 1 pentru limba spaniolă. În plus, a primit notele complete pentru cunoașterea tehnologiei informației (1 punct).

Reclamantul a fost informat că i s-au acordat 5,6 puncte dintr-un număr posibil de 14 puncte din categoria „experiență profesională”. S-a prevăzut acordarea unui punct candidaților pentru fiecare an de experiență legat de atribuțiile care trebuie îndeplinite. Reclamantul a avut o gamă largă de experiență profesională în diferite domenii (de exemplu, profesor de limbi străine, ghid turistic etc.). Cu toate acestea, întrucât a solicitat un post de dactilograf/asistent administrativ, a fost luată în considerare numai experiența legată de sarcinile pe care le îndeplinește de obicei un dactilograf/asistent administrativ. Reclamantul a fost informat că comisia de evaluare i-a acordat 2 puncte pentru funcția sa de secretar și 3,6 puncte pentru perioada petrecută ca dactilograf într-o instituție europeană.

În ceea ce privește a treia afirmație a reclamantului, în urma căreia a fost discriminat în ceea ce privește experiența sa profesională, în comparație cu candidații care lucrau deja pentru Curtea de Conturi, președintele comisiei de evaluare explicase în diferitele sale scrisori adresate reclamantului, în special în ultima sa scrisoare din 18 decembrie 2003, că această suspiciune era nefondată. Din cele 296 de candidaturi pentru posturile de dactilograf/asistent administrativ care au îndeplinit cerințele formale prevăzute în anunțul privind procedura de selecție, doar 2 au fost candidaturi depuse de persoane care lucrează deja în cadrul Curții. Într-adevăr, acești doi candidați au fost admiși la testele de selecție. Cu toate acestea, ei nu s-au numărat printre cei 20 de candidați care au reușit la concurs și, prin urmare, instanța nu le-a oferit un nou contract.

În plus, reclamantul nici măcar nu a fost în concurență cu acești candidați. După cum s-a anunțat în anunțul privind procedura de selecție, candidații au fost împărțiți în grupuri în funcție de limba lor principală înainte de a fi selectați cei mai buni din fiecare grup, cei cărora li se va permite să participe la teste. Niciunul dintre candidații interni pentru posturile de dactilograf/asistent administrativ nu avea limba principală pe care o avea reclamantul. Prin urmare, concurenții reclamantului erau toți candidați externi și, prin urmare, se aflau în aceeași situație ca reclamantul însuși. În concluzie, afirmația reclamantului potrivit căreia a fost discriminat a fost nefondată.

Observațiile reclamantului

În observațiile sale din 25 martie 2004, reclamantul și-a menținut plângerea și a formulat următoarele observații suplimentare:

Comisia de evaluare ar fi trebuit să îi acorde 2 puncte suplimentare pentru diploma sa în limbi și literatură străine, deoarece aceasta ar fi trebuit considerată o a doua diplomă. Prin urmare, ar fi trebuit să primească 5 puncte din 5 pentru diploma sa, în loc de 3 puncte atribuite de comisia de evaluare.

În ceea ce privește numărul de puncte pentru experiența sa profesională, anunțul procedurii de selecție nu indica un minim de ani de experiență profesională. În plus, comisia de evaluare nu a luat în considerare o experiență profesională legată de un loc de muncă de asistent personal într-o firmă. În opinia reclamantului, acesta ar fi trebuit să primească 0,6 puncte suplimentare, și anume 6,2 puncte în loc de 5,6 puncte atribuite de comisia de evaluare.

În ceea ce privește numărul de puncte pentru cunoștințele sale lingvistice, având în vedere că cunoștințele sale de spaniolă erau mai bune decât cele de germană, ar fi trebuit să i se acorde 2 puncte din 2 pentru limba spaniolă (în loc de 1 punct din 1 pentru limba spaniolă) și 1 punct din 1 pentru limba germană (în loc de 1 punct din 2 pentru limba germană). În total, comisia de evaluare ar fi trebuit să îi acorde 10 puncte din 10 pentru cunoștințele sale lingvistice, în loc de cele 9 puncte pe care i le-a acordat efectiv.

În concluzie, ar fi trebuit să i se acorde un total de 22,2 puncte, iar numele său ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor mai buni candidați care urmau să fie invitați să participe la procedura de selecție. În cele din urmă, întrucât a fost agent temporar, ar fi trebuit să i se acorde un punct suplimentar.

DECIZIA

1 Domeniul de aplicare al anchetei Ombudsmanului

1.1 La 19 septembrie 2003, reclamantul a depus o plângere la Ombudsmanul European împotriva Curții de Conturi Europene. Într-o scrisoare din 3 octombrie 2003, reclamantul a trimis un alt e-mail referitor la plângerea sa. Din plângerea din 19 septembrie 2003 și din e-mailul suplimentar din 3 octombrie 2003 a reieșit că reclamantul dorea să facă următoarele afirmații:

• Comisia de evaluare nu l-a inclus pe lista celor mai buni candidați care urmau să fie invitați să participe la procedura de selecție, deși nivelul diplomelor sale era mai ridicat decât cel prevăzut în anunțul privind procedura de selecție.


• A existat o lipsă de transparență în procedura de selecție, deoarece comisia de evaluare nu l-a informat cu privire la criteriile de selecție utilizate în procedura de selecție și la grila detaliată de notare care a permis comisiei de evaluare să îi acorde 18,6 puncte.


• El a fost discriminat în ceea ce privește experiența sa profesională, în comparație cu candidații care lucrau deja pentru Curtea de Conturi.

1.2 În observațiile sale din 25 martie 2004, reclamantul a susținut că comisia de evaluare nu a luat în considerare experiența sa profesională legată de un loc de muncă de asistent personal într-o firmă. În opinia reclamantului, acesta ar fi trebuit să primească 0,6 puncte suplimentare, și anume 6,2 puncte în loc de 5,6 puncte acordate de comisia de evaluare. El a afirmat, de asemenea, că, în calitate de fost agent temporar, ar fi trebuit să i se acorde un punct suplimentar. Prin urmare, reclamantul părea să formuleze noi acuzații.

1.3 Ombudsmanul observă că, în opinia sa, Curtea de Conturi Europeană a afirmat că reclamantul avea o vastă experiență profesională în diferite domenii (de exemplu, profesor de limbi străine, ghid turistic etc.). Cu toate acestea, întrucât a solicitat un post de dactilograf/asistent administrativ, a fost luată în considerare numai experiența legată de sarcinile pe care le îndeplinește de obicei un dactilograf/asistent administrativ. Potrivit Curții de Conturi, reclamantul a fost informat că comisia de evaluare i-a acordat 2 puncte pentru funcția sa de secretar și 3,6 puncte pentru perioada petrecută ca dactilograf într-o instituție europeană.

1.4 Pe baza informațiilor de care dispune, Ombudsmanul consideră că reclamantul nu a prezentat suficiente dovezi pentru a demonstra că evaluarea experienței sale profesionale de către Curtea de Conturi a fost eronată. În ceea ce privește punctul suplimentar, reclamantul a susținut că a fost agent temporar, Ombudsmanul nu are cunoștință de nicio normă care ar fi permis comisiei de evaluare să acorde reclamantului un punct suplimentar din acest motiv.

1.5 În conformitate cu articolul 195 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, "Ombudsmanul European efectuează anchetele pe care le consideră justificate". Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul consideră că nu există motive suficiente pentru a extinde ancheta sa astfel încât să acopere acuzațiile suplimentare ale reclamantului.

2 Cu privire la omisiunea comisiei de evaluare de a înscrie reclamantul pe lista celor mai buni candidați care urmau să fie invitați să participe la procedura de selecție, în pofida faptului că nivelul diplomelor sale ar fi fost superior celui prevăzut în anunțul procedurii de selecție

2.1 În februarie 2003, Curtea de Conturi Europeană a organizat o procedură de selecție pentru recrutarea de dactilografi auxiliari/temporari/asistenți administrativi de gradul C. O selecție inițială a fost organizată pe baza informațiilor prezentate în curriculum vitae al candidaților. Candidații au fost împărțiți în grupuri în funcție de limba lor principală. După evaluarea calificărilor și a experienței profesionale, candidații cu cele mai mari punctaje au fost invitați să participe la procedura de selecție pentru fiecare dintre limbile principale. Reclamantul a solicitat să participe la procedura de selecție inițială.

Prin scrisoarea din 15 septembrie 2003, Tribunalul l-a informat pe reclamant că minimul de puncte era de 20 și că, în urma evaluării diplomelor, a experienței profesionale și a competențelor sale lingvistice, i s-au acordat 18,6 puncte.

Reclamantul a susținut că comisia de evaluare nu l-a inclus pe lista celor mai buni candidați care urmau să fie invitați să participe la procedura de selecție, deși nivelul diplomelor sale era mai ridicat decât cel prevăzut în anunțul privind procedura de selecție.

2.2 Curtea de Conturi Europeană a declarat că afirmația reclamantului potrivit căreia diploma sa nu a fost luată în considerare în mod corespunzător de către comisia de evaluare este nefondată. Reclamantul a primit 3 puncte pentru diploma sa de învățământ secundar. S-a prevăzut ca candidaților să li se acorde 2 puncte suplimentare pentru o a doua diplomă, cu condiția ca a doua diplomă să fie direct legată de atribuțiile care trebuie îndeplinite, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul diplomei universitare a reclamantului. Totuși, acest lucru nu înseamnă că comisia de evaluare nu a luat în considerare calificările reclamantului în domeniul său de studii. De fapt, în categoria „cunoașterea limbilor străine”, la care se referea diploma sa universitară, reclamantul a primit aproape numărul maxim de note, și anume 9 puncte din 10.

2.3 Ombudsmanul observă că, în scrisoarea sa adresată reclamantului la 18 decembrie 2003, Curtea de Conturi a explicat că comisia de evaluare acordase 2 puncte suplimentare candidaților care dețineau o a doua diplomă, cu condiția ca a doua diplomă să fie direct legată de atribuțiile care trebuiau îndeplinite.

2.4 Ombudsmanul ia notă de faptul că a doua diplomă a reclamantului este o diplomă universitară în limbi și literatură străine. În aceste condiții, opinia Curții de Conturi Europene pare rezonabilă. Prin urmare, Ombudsmanul European concluzionează că nu pare să fi existat un caz de administrare defectuoasă din partea Curții de Conturi Europene în ceea ce privește această afirmație.

3 Cu privire la pretinsa lipsă de transparență a procedurii de selecție

3.1 Reclamantul a susținut că a existat o lipsă de transparență în procedura de selecție, deoarece comisia de evaluare nu l-a informat cu privire la criteriile de selecție utilizate în procedura de selecție și la grila detaliată de notare care a permis comisiei de evaluare să îi acorde 18,6 puncte.

3.2 Curtea de Conturi a susținut că este adevărat că, în scrisoarea din 5 iunie 2003, prin care comisia de evaluare l-a informat pe reclamant că nu va fi invitat să participe la testele de selecție, i s-a comunicat doar că numele său nu se numără printre cei mai buni candidați. Cu toate acestea, având în vedere numărul mare de candidați care participă la procedurile de selecție ale Curții de Conturi, practica obișnuită este ca scrisoarea prin care candidatul este informat că nu a fost admis să participe la testele de selecție să fie destul de scurtă. Cu toate acestea, în cazul în care un candidat a solicitat o explicație mai detaliată, comisia de evaluare i-a furnizat informații suplimentare. În cazul de față, explicația suplimentară a fost dată doar fragmentat, în urma diferitelor cereri formulate de reclamant. Cu toate acestea, într-o scrisoare a președintelui comisiei de evaluare din 18 decembrie 2003, reclamantului i s-a oferit o explicație detaliată a grilei de notare care a determinat comisia de evaluare să îi acorde 18,6 puncte.

3.3 Ombudsmanul ia notă de faptul că, la 13 ianuarie 2004, reclamantul i-a trimis răspunsul Curții de Conturi Europene din 18 decembrie 2003 la scrisoarea sa din 3 octombrie 2003, în care solicitase să i se acorde grila de notare detaliată care a permis comisiei de evaluare să îi acorde 18,6 puncte. În scrisoarea sa din 18 decembrie 2003, Curtea de Conturi Europeană a furnizat reclamantului informații detaliate cu privire la criteriile de selecție utilizate în procedura de selecție, și anume diploma candidaților, cunoștințele lor lingvistice și de tehnologie a informației, precum și experiența lor profesională. În această scrisoare, Curtea de Conturi Europeană a indicat, de asemenea, numărul maxim de puncte disponibile pentru fiecare dintre criteriile de selecție și a oferit explicații detaliate cu privire la grila de notare care a determinat comisia de evaluare să acorde reclamantului 18,6 puncte. Prin urmare, Curtea de Conturi pare să fi informat reclamantul cu privire la criteriile de selecție utilizate în procedura de selecție și la grila de notare detaliată care a determinat comisia de evaluare să îi acorde 18,6 puncte.

3.4 În aceste condiții, Ombudsmanul consideră că nu este necesar să continue ancheta privind afirmațiile reclamantului.

4 Presupusa discriminare privind experiența profesională a reclamantului

4.1 Reclamantul a susținut că a fost discriminat în ceea ce privește experiența sa profesională, în comparație cu candidații care lucrau deja pentru Curtea de Conturi.

4.2 Curtea de Conturi a constatat că, din cele 296 de candidaturi pentru posturile de dactilografi/asistenți administrativi care îndeplineau cerințele formale prevăzute în anunțul privind procedura de selecție, doar 2 au fost candidaturi depuse de persoane care lucrau deja în cadrul Curții. Într-adevăr, acești doi candidați au fost admiși la testele de selecție. Cu toate acestea, ei nu s-au numărat printre cei 20 de candidați care au reușit la concurs și, prin urmare, nu li s-a oferit un nou contract de către instanță. Reclamantul nici măcar nu se afla în concurență cu candidații respectivi, întrucât niciunul dintre candidații interni pentru posturile de dactilograf/asistent administrativ nu avea limba principală pe care o avea reclamantul. Prin urmare, toți concurenții reclamantului au fost candidați externi și, prin urmare, s-au aflat în aceeași situație ca reclamantul însuși.

4.3 Pe baza documentelor care i-au fost prezentate, Ombudsmanul consideră că reclamantul nu a dovedit că a fost discriminat în comparație cu candidații care lucrau deja pentru Curtea de Conturi.

4.4 Pe baza celor de mai sus, Ombudsmanul European concluzionează că nu pare să fi existat un caz de administrare defectuoasă din partea Curții de Conturi Europene în ceea ce privește această afirmație.

5 Revendicările reclamantului

5.1 Reclamantul a susținut că comisia de evaluare ar trebui să îl informeze cu privire la criteriile de selecție utilizate în procedura de selecție și la grila detaliată de notare care a permis comisiei de evaluare să îi acorde 18,6 puncte.

5.2 Având în vedere concluziile de mai sus, Ombudsmanul consideră că nu este necesar să continue ancheta cu privire la aceste afirmații.

6 Concluzie

Pe baza anchetelor Ombudsmanului cu privire la această plângere, se pare că nu a existat nicio administrare defectuoasă din partea Curții de Conturi Europene. Prin urmare, Ombudsmanul închide cazul.

Președintele Curții de Conturi Europene va fi, de asemenea, informat cu privire la această decizie.

Cu stimă,

 

P. Nikiforos DIAMANDOUROS