# Decizie în cazul 1150/2019/FP privind refuzul Parlamentului European de a acorda acces deplin la un aviz juridic privind componența Parlamentului European 2019-2024 și retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană
- Autor: Ombudsmanul european
- Datele : 2019-10-22T00:00+02:00[Europe/Paris]
- [URL](https://www.ombudsman.europa.eu/ro/decision/ro/120684)
---
> Cazul a vizat refuzul Parlamentului European de a acorda acces public deplin la un aviz juridic privind componența Parlamentului European pentru perioada 2019-2024, în cazul în care Regatul Unit nu s-a retras în mod oficial din Uniunea Europeană (Brexit) până la momentul alegerilor europene.
>
> Ombudsmanul a constatat că, în acest caz, Parlamentul European a fost îndreptățit să refuze accesul public deplin pe baza protecției consultanței juridice.
>
> Prin urmare, Ombudsmanul a închis ancheta, constatând că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.
>
Contextul plângerii
-------------------
**1.**La 20 ianuarie 2019, reclamantul a solicitat accesul la un aviz juridic al Serviciului Juridic al Parlamentului European privind posibila componență a Parlamentului pentru perioada 2019-2024, în cazul în care Regatul Unit nu s-a retras oficial din Uniunea Europeană (Brexit) până la momentul alegerilor pentru Parlamentul European. La momentul respectiv, data prevăzută pentru Brexit era 29 martie 2019.
**2.** La 1 martie 2019, Parlamentul a acordat acces parțial la avizul Serviciului său juridic (SJ-0266/17) intitulat *„Componența Parlamentului European 2019-2024 și retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană".* Parlamentul și-a justificat decizia de a acorda acces parțial făcând referire la necesitatea de a proteja interesul procedurilor judiciare și al consultanței juridice[^\[1\].^](#_ftn1){#_ftnref1}
**3.** La 19 martie 2019, reclamantul a depus o cerere de reexaminare, o așa-numită *„cerere de confirmare".*Parlamentul și-a confirmat refuzul de a acorda acces public deplin la document la 3 mai 2019.
**4.**Nemulțumit de decizia Parlamentului, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului la 20 iunie 2019.
Ancheta
-------
**5. Ombudsmanul**a deschis o anchetă privind refuzul Parlamentului de a acorda acces public la avizul juridic complet SJ-0266/17. Echipa de anchetă a Ombudsmanului a examinat documentul în întregime.
### Argumente prezentate Ombudsmanului
**Argumentele reclamantului**
**6.**Reclamantul a contestat atât refuzul Parlamentului de a acorda acces deplin la document, cât și modul în care acesta a tratat cererea sa.
**7.** În primul rând, el a susținut că avizele juridice nu ar trebui să facă obiectul unei prezumții generale de confidențialitate. Parlamentul ar trebui să efectueze o evaluare individuală și să indice de ce, în acest caz, divulgarea documentului ar aduce atingere interesului procedurilor judiciare și consultanței juridice. El a susținut că scopul excepției este de a proteja procedurile judiciare care sunt în curs la momentul solicitării și nu poate fi invocat pentru a proteja interesul unor posibile proceduri judiciare viitoare privind alocarea locurilor britanice în Parlament.
**8. Reclamantul** a afirmat că ocultările ample ale Parlamentului au făcut ca versiunea divulgată a documentului să fie inutilă, deoarece cele mai importante secțiuni legate de *„analiza juridică"* și *de „concluzii"* au fost șterse. El consideră că ocultările ar trebui să se limiteze la acele părți ale documentelor care intră efectiv și în mod specific sub incidența excepțiilor.
**9.**În cele din urmă, reclamantul a susținut că Parlamentul a întârziat în mod intenționat procedura de acces la documente, care ar fi durat 4 luni. În special, el a afirmat că Parlamentul a prelungit termenul de 15 zile lucrătoare pentru răspuns numai în ultima zi posibilă, atât pentru răspunsul inițial, cât și pentru cererea de confirmare. Parlamentul a răspuns, de asemenea, printr-o scrisoare, ignorând cererea reclamantului de a primi un răspuns pe cale electronică, ceea ce va fi cauzat mai multe întârzieri și costuri inutile.
**Argumentele Parlamentului European**
**10.** Parlamentul a refuzat să acorde acces deplin la document, susținând că divulgarea întregului document ar submina protecția procedurilor judiciare și a consultanței juridice[^\[2\],^](#_ftn2){#_ftnref2} în contextul unei chestiuni juridice și politice fără precedent și extrem de complexe. În plus, reclamantul nu a demonstrat că există un interes public superior care să justifice divulgarea întregului document.
**11.** Parlamentul a susținut că divulgarea părților din documente, inclusiv a „analizei*juridice"* și a „concluziilor"(punctele 13-41) din avizul juridic, ar afecta capacitatea Parlamentului de a solicita consiliere juridică similară cu privire la alte aspecte sensibile în cadrul procedurilor în curs legate de Brexit, de teama de a influența indirect rezultatul acestui proces politic. În plus, persoanele implicate în elaborarea avizului ar putea fi descurajate să ofere consiliere sinceră, obiectivă și cuprinzătoare în cazul în care consideră că opiniile lor ar putea fi puse la dispoziția publicului.
**12.** Parlamentul a declarat că două cazuri legate de Brexit au fost aduse în fața instanțelor UE[^\[3\],^](#_ftn3){#_ftnref3} iar litigiile privind alocarea locurilor britanice în Parlament au fost foarte probabile, în special în urma alegerilor. În acest context, Parlamentul a considerat că păstrarea confidențialității paragrafelor ocultate este necesară pentru a proteja capacitatea Parlamentului de a-și apăra poziția în instanță.
**13.** În răspunsul său adresat Ombudsmanului, Parlamentul a întrebat, de asemenea, dacă este oportun ca Ombudsmanul să stabilească dacă există un interes public superior pentru divulgarea unui document, având în vedere că Parlamentul dispune de o marjă de apreciere în această privință. Repetând argumentele prezentate într-o cauză anterioară[^\[4\],^](#_ftn4){#_ftnref4} aceasta a afirmat că examinarea de către Ombudsman a modului în care o instituție tratează o cerere de acces la documente ar trebui să se limiteze la verificarea respectării normelor procedurale. Printre acestea se numără examinarea temeiniciei motivării deciziei atacate și a exactității situației de fapt, precum și a existenței unei erori vădite în aprecierea situației de fapt sau a unui abuz de putere.
### Evaluarea Ombudsmanului
**14.**Documentul este opinia pe care Serviciul juridic al Parlamentului European a furnizat-o Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO) cu privire la componența Parlamentului European în perioada 2019-2024 și la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Aceasta este datată 7 septembrie 2017.
**15.** Astfel cum se prevede în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Consiliul European, la inițiativa Parlamentului European, este responsabil de adoptarea, în unanimitate, a deciziei de stabilire a componenței Parlamentului European \[5\].^[AFCO](#_ftn5){#_ftnref5}^ a solicitat acest aviz juridic în contextul pregătirii unui raport care a stat la baza propunerii Parlamentului de decizie a Consiliului European.
**16.** Decizia Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului a fost adoptată în cele din urmă la 28 iunie 2018; [^\[6\]^](#_ftn6){#_ftnref6} la momentul respectiv, data retragerii Regatului Unit din UE era încă stabilită până cel târziu la 29 martie 2019.
**17.** La 11 aprilie 2019, Regatul Unit și Consiliul European au convenit să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019. Întrucât Regatul Unit ar fi încă membru al UE la momentul alegerilor, la **7** **mai 2019,** Regatul Unit a decis să organizeze alegeri pentru Parlamentul European la 23 mai 2019.
**18.** Parlamentul European a emis decizia sa de confirmare prin care acordă acces parțial la document la **3 mai 2019**.
**19. Ombudsmanul** observă că, în conformitate cu jurisprudența instanțelor UE[^\[7\],^](#_ftn7){#_ftnref7} pentru a se baza pe excepția prevăzută la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul 1049/2001, amenințarea percepută la adresa protecției procedurilor judiciare și/sau a consultanței juridice trebuie să fie previzibilă în mod rezonabil și nu pur ipotetică. Ombudsmanul consideră că o astfel de evaluare ar trebui să țină seama de conținutul documentului și de circumstanțele predominante atunci când Parlamentul a luat decizia de confirmare privind accesul la document.
**20. Ombudsmanul**ia act de faptul că, la 3 mai 2019, când Parlamentul a luat decizia de confirmare cu privire la cererea de acces public, Regatul Unit nu decisese încă dacă va participa la alegerile europene. Această decizie a fost luată doar câteva zile mai târziu, la 7 mai 2019.
**21.**Având în vedere obiectul extrem de sensibil al documentului și circumstanțele existente la momentul solicitării și al refuzului parțial, Ombudsmanul consideră că Parlamentul a avut motive întemeiate să refuze divulgarea întregului document la momentul respectiv. Negocierile dificile privind Brexitul erau în curs la momentul solicitării și al refuzului parțial (și încă sunt). Prin urmare, era previzibil în mod rezonabil că divulgarea anumitor secțiuni ale documentului ar împiedica capacitatea Parlamentului de a primi consultanță juridică sinceră, obiectivă și cuprinzătoare.
**22.**Parlamentul consideră că Ombudsmanul nu are mandatul de a adopta o poziție cu privire la existența unui interes public superior în divulgarea documentelor deținute de instituțiile UE. Regulamentul 1049/2001 acordă în mod expres reclamanților dreptul de a sesiza Ombudsmanul cu privire la refuzul de a acorda accesul la un document. Ombudsmanul poate și ar trebui să examineze orice aspect al modului în care instituția în cauză a tratat cererea de acces la documente, atât în ceea ce privește procedura, cât și fondul. Nu există nimic în regulament care să limiteze mandatul Ombudsmanului în modul sugerat de Parlament.
**23.**Cu toate acestea, în acest caz, Ombudsmanul nu consideră că există un interes public superior în divulgarea părților nedivulgate ale documentului.
**24.**În cele din urmă, în ceea ce privește preocupările reclamantului cu privire la întârzierile în proces și refuzul Parlamentului de a-i răspunde prin e-mail, Ombudsmanul consideră că acești factori sunt regretabili, dar nu constituie administrare defectuoasă.
**25. Prin urmare, Ombudsmanul**consideră că Parlamentul a fost îndreptățit să aplice această excepție și că nu a existat un caz de administrare defectuoasă.
Concluzie
---------
Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:
**Nu a existat niciun caz de administrare defectuoasă din partea Parlamentului European.**
Reclamantul și Parlamentul vor fi informați cu privire la această decizie.
Emily O'Reilly
Ombudsmanul European,
<br />
Strasbourg, 22/10/2019
[\[1\]](#_ftnref1){#_ftn1} Astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei: [http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001R1049\&rid=1](http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32001R1049&rid=1)
[\[2\]](#_ftnref2){#_ftn2} Astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Regulamentul 1049/2001.
[\[3\]](#_ftnref3){#_ftn3} Hotărârea Curții de Justiție din 10 decembrie 2018, *Wightman și alții/Secretary of State for Exiting the European Union,* C-621/18 și Hotărârea Tribunalului din 26 noiembrie 2018, *Harry Shindler și alții/Consiliul Uniunii Europene,* T-458/17.
[\[4\]](#_ftnref4){#_ftn4} Cazul 1651/2018/FP privind refuzul Parlamentului European de a acorda acces public la documentele legate de revizuirea listei de cheltuieli care pot fi acoperite de indemnizația pentru cheltuieli generale acordată deputaților în Parlamentul European.
[\[5\]](#_ftnref5){#_ftn5} Articolul 14 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană.
[\[6\]](#_ftnref6){#_ftn6} DECIZIA (UE) 2018/937 A CONSILIULUI EUROPEAN din 28 iunie 2018 de stabilire a componenței Parlamentului European.
[\[7\]](#_ftnref7){#_ftn7} A se vedea hotărârea Curții de Justiție din 1 iulie 2008, Suedia și Turco/Consiliul, cauzele conexate C-39/05 P și C-52/05 P, punctele 42-43.