Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?
- RO Română
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.
Decizia Ombudsmanului European de închidere a anchetei privind plângerea 700/2011/TN împotriva Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO)
Decizie
Caz 700/2011/TN - Deschis la Miercuri | 18 mai 2011 - Decizie din Joi | 16 februarie 2012 - Instituţia vizatǎ Oficiul European pentru Selecţia Personalului ( Nu s-a constatat administrare defectuoasă )
Contextul plângerii
1. Plângerea se referă la aplicarea criteriilor de eligibilitate în cadrul concursului general EPSO/AD/182/10, care a vizat domeniul economiei industriale. Reclamantul nu a fost admis la concursul în cauză deoarece comisia de evaluare nu l-a considerat ca având cel puțin opt ani de „experiență profesională legată de analiza economică în domeniul politicii concurenței și/sau al economiei industriale”, astfel cum se prevede în anunțul de concurs.
2. Reclamantul a solicitat revizuirea deciziei de a nu-l admite la concurs. În răspunsul său, comisia de evaluare și-a confirmat decizia inițială, susținând că cei doi ani de experiență profesională în cadrul societății x nu pot fi considerați relevanți. Reclamantul s-a adresat din nou EPSO, prezentând o serie de argumente și documente relevante în sprijinul afirmației sale potrivit căreia avea suficientă experiență profesională relevantă. În răspunsul său din 3 noiembrie 2010, comisia de evaluare a procedat la clarificarea poziției sale, reiterând în același timp decizia sa de a nu admite reclamantul la concurs.
Obiectul anchetei
3. În plângerea sa adresată Ombudsmanului European, reclamantul a susținut că evaluarea de către EPSO a experienței sale profesionale a fost afectată de o serie de nereguli.
4. În sprijinul afirmației sale, reclamantul a susținut că:
(a) comisia de evaluare a făcut obiectul unor conflicte de interese;
(b) gestionarea defectuoasă a procedurilor i-a afectat negativ viața profesională;
(c) nu au existat criterii bine definite pentru evaluarea experienței profesionale;
(d) dreptul său la o examinare independentă a cererii sale nu a fost respectat;
(e) comisia de evaluare și-a interpretat propriile norme într-un mod incorect și oportunist;
(f) i s-au furnizat o serie de declarații contradictorii cu privire la procedura de selecție; și
(g) solicitanții au fost discriminați fără niciun temei obiectiv.
5. Reclamantul a susținut că EPSO ar trebui fie să îl admită la concurs, fie să anuleze întreaga procedură de selecție.
Ancheta
6. Ombudsmanul a solicitat EPSO să prezinte un aviz cu privire la plângere până la 31 august 2011. Avizul a fost transmis reclamantului, care și-a prezentat observațiile la 28 septembrie 2011.
Analiza și concluziile Ombudsmanului
Observație preliminară
7. În avizul său, EPSO a afirmat că o comisie de evaluare este responsabilă să stabilească dacă candidații îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în anunțul de concurs și să evalueze performanțele candidaților în lumina condițiilor publicate în anunț. Deciziile luate de comisia de evaluare în acest context sunt responsabilitatea sa exclusivă. EPSO este responsabil doar de organizarea concursului, și anume pentru etapele care se întind de la redactarea anunțului de concurs până la închiderea concursului. Întrucât comisiile de evaluare nu dispun de un secretariat propriu, EPSO le oferă sprijin administrativ, logistic și informatic. EPSO a susținut că această distincție este foarte importantă, deoarece înseamnă că EPSO nu are aceeași putere decizională și, prin urmare, aceeași responsabilitate ca o comisie de evaluare.
8. În ceea ce privește observațiile de mai sus, Ombudsmanul face trimitere la analiza sa cuprinsă în decizia în cauza 2497/2010/FOR [1]. În această decizie, el a subliniat că Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri privind cazuri de administrare defectuoasă în activitățile tuturor instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor UE (cu excepția Curții de Justiție în exercitarea funcției sale jurisdicționale). Termenii „instituții”,„organisme”,„birouri” și „agenții” sunt atotcuprinzători. Astfel, orice entitate care se încadrează în cadrul instituțional al Uniunii, și anume o entitate instituită prin tratate sau printr-un act adoptat pentru punerea în aplicare a tratatelor, nu se poate sustrage controlului Ombudsmanului în chestiuni referitoare la presupuse cazuri de administrare defectuoasă.
9. În cazul în care o instituție, un organism, un oficiu sau o agenție existentă înființează unități funcționale în cadrul propriei structuri organizaționale, orice presupusă administrare defectuoasă de către unitățile funcționale respective va fi atribuită instituției, organismului, oficiului sau agenției din care face parte. Astfel de unități funcționale nu pot fi înțelese ca fiind „instituții, organe, oficii sau agenții” separate în sensul articolului 228 din TFUE. În mod alternativ, în cazul în care, printr-un act adoptat pentru punerea în aplicare a tratatelor, se creează o entitate „separată” în cadrul instituțional al UE, entitatea respectivă va face obiectul unei revizuiri de către Ombudsman pentru orice presupuse cazuri de administrare defectuoasă.
10. Pe baza celor de mai sus, Ombudsmanul constată că, în cazul în care EPSO ar considera că nu este competent să răspundă la anumite acuzații care fac obiectul unei anchete desfășurate de Ombudsman, deoarece astfel de acuzații se referă la activitățile unei comisii de evaluare, ar trebui să solicite comisiei de evaluare în cauză să răspundă direct Ombudsmanului. În cazul în care comisia de evaluare refuză să răspundă Ombudsmanului prin intermediul EPSO, EPSO ar trebui să informeze Ombudsmanul în acest sens. În conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul 228 din TFUE, Ombudsmanul va adresa apoi ancheta sa direct comisiei de evaluare.
A. Presupuse nereguli în evaluarea experienței profesionale
Argumente prezentate Ombudsmanului
Conflicte de interese
11. La momentul la care reclamantul s-a înscris la concursul în cauză, acesta a lucrat ca agent temporar în cadrul Comisiei. Potrivit reclamantului, el și alți șapte candidați au lucrat în aceeași echipă cu președintele și cu un alt membru al comisiei de evaluare. Alți doi membri ai comisiei de evaluare au fost foști colegi ai reclamantului. În opinia reclamantului, acești membri ai comisiei de evaluare au avut legături cu unii dintre candidați, ceea ce a mers dincolo de muncă. Prin urmare, acesta a susținut că comisia de evaluare a făcut obiectul unor conflicte de interese. În plus, acesta a susținut că este foarte probabil ca la concurs să fie invitați să participe candidați cu o experiență obiectiv mai redusă decât el și că acest lucru ar putea indica o lipsă de imparțialitate.
12. EPSO a susținut că comisia de evaluare a fost numită și instituită în conformitate cu normele prevăzute în Statutul funcționarilor. Pentru concursurile generale comune pentru două sau mai multe instituții, comisia de evaluare este formată dintr-un președinte, un număr de membri numiți de autoritatea împuternicită să facă numiri și un număr de membri numiți de comun acord de comitetele pentru personal ale instituțiilor. Acest lucru asigură o reprezentare egală și o evaluare obiectivă. Cerințele privind domeniile de competență ale membrilor săi variază în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărui concurs.
13. Potrivit EPSO, concursul general EPSO/AD/182/10 avea ca obiect întocmirea unei liste de rezervă pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul instituțiilor Uniunii, în special din cadrul Consiliului și al Comisiei. Domeniul vizat în cadrul concursului general a fost economia industrială, astfel cum a fost aplicată la punerea în aplicare a politicii UE în domeniul concurenței. În cazul concursurilor, cum ar fi cel în cauză, care se bazează pe calificări și teste, comisiile de evaluare au responsabilitatea de a evalua dacă calificările și/sau experiența profesională a fiecărui candidat corespund nivelului impus de Statutul funcționarilor și de anunțul de concurs. În această privință, deși comisia de evaluare este obligată să respecte modul de redactare a anunțului de concurs, astfel cum a fost publicat, aceasta dispune de o largă putere de apreciere.
14. EPSO a susținut că, având în vedere domeniul specific al concursului general EPSO/AD/182/10, unii membri ai comisiei de evaluare au ocupat, de asemenea, posturi în departamente, a căror activitate era legată de domeniul vizat de concurs, și este posibil să fi avut relații profesionale cu anumiți candidați. Potrivit EPSO, jurisprudența Uniunii stabilește că existența unor relații profesionale între un funcționar și un terț nu înseamnă, în principiu, că independența funcționarului este sau pare să fie afectată atunci când acest funcționar este chemat să se pronunțe cu privire la o chestiune în care este implicat acest terț. EPSO a făcut trimitere la cauza T-100/04 Giannini/Comisia [2], în care Tribunalul (de atunci) a statuat că un conflict de interese apare numai într-o situație în care un funcționar, în exercitarea atribuțiilor sale, este chemat să decidă cu privire la tratarea sau soluționarea unei chestiuni în care are un interes personal de natură să îi afecteze independența, în sensul articolului 11a din Statutul funcționarilor. În speță, Curtea a constatat că implicarea unui membru al comisiei de evaluare în evaluarea unui candidat care lucrează sau a lucrat în aceeași unitate sau direcție ca acest membru al comisiei de evaluare nu înseamnă, în sine, că membrul respectiv se va pronunța cu privire la o chestiune în tratarea sau în soluționarea căreia are un interes personal de natură să îi afecteze independența. În continuare, Tribunalul a precizat că principiul imparțialității comisiei de evaluare impune ca un membru al comisiei de evaluare să se abțină de la a participa la evaluarea unui candidat atunci când există o legătură directă între membrul comisiei de evaluare și acest candidat.
15. EPSO a declarat că Tribunalul Funcției Publice a interpretat natura acestei legături directe și conceptul de imparțialitate în cauza F-16/07 Dragoman/Comisia [3], în care a afirmat că faptul că un membru al comisiei de evaluare îl cunoaște personal pe unul dintre candidați nu înseamnă neapărat că membrul respectiv va fi părtinitor în favoarea candidatului respectiv. Potrivit Tribunalului, acest tip de relație nu este suficient în sine pentru a demonstra că un membru al comisiei de evaluare are un interes personal de natură să îi repună în discuție imparțialitatea. În plus, Curtea a precizat că a impune unui membru al unei comisii de evaluare să nu aibă nicio legătură cu candidații ar face extrem de dificilă, dacă nu practic imposibilă, găsirea unor persoane capabile să facă parte dintr-o comisie de evaluare în anumite domenii specializate.
16. EPSO a subliniat că membrii comisiei de evaluare au obligația de a declara un potențial conflict de interese. EPSO a adăugat că, pentru a asigura examinarea imparțială a candidaturilor, candidaturile pe care le-a transmis comisiei de evaluare indicau numai numerele de referință ale candidaților. În plus, membrii comisiei de evaluare care au declarat un potențial conflict de interese cu un candidat nu au fost obligați să examineze aceste candidaturi. EPSO a afirmat că jurisprudența Curții de Justiție a UE a stabilit că noțiunea de "conflict de interese" acoperă orice situație, cum ar fi legăturile de familie cu un candidat, înțeleasă în sensul larg al termenului, legăturile financiare, procedurile judiciare sau o relație de subordonare cu un candidat, care ar putea afecta independența membrilor comisiei de evaluare în exercitarea atribuțiilor lor. Înainte de a-și prelua atribuțiile, membrii comisiei de evaluare trebuie să semneze o notă de confidențialitate care să le atragă atenția, printre altele, asupra caracterului independent și imparțial al activității comisiei. În cadrul concursului în cauză, această notă de confidențialitate a fost semnată în mod corespunzător de fiecare membru al comisiei de evaluare.
17. În observațiile sale cu privire la avizul EPSO, reclamantul a susținut că jurisprudența EPSO menționată este irelevantă. Potrivit reclamantului, cel puțin cinci membri ai comisiei de evaluare au avut relații personale și profesionale cu cel puțin 10 dintre cei mai puțin de 40 de candidați selectați în cadrul procedurii de preselecție și cu cel puțin 4 dintre cei 13 candidați care au fost selectați în final. În opinia reclamantului, aceasta constituie o lipsă sistemică de independență. În plus, această lipsă de independență nu privește numai unul dintre membrii comisiei de evaluare în raport cu unul dintre candidați, așa cum s-a întâmplat în cazurile menționate de EPSO.
18. Reclamantul a susținut, de asemenea, că faptul că acordurile de confidențialitate au fost semnate de membrii comisiei de evaluare este irelevant, deoarece se pare că aceste acorduri nu au fost respectate. În ceea ce privește declarațiile privind conflictele de interese, reclamantul a susținut că, având în vedere numărul semnificativ de legături personale dintre candidați și membrii comisiei de evaluare, acestea fie nu au fost luate în considerare de EPSO, fie nu au fost veridice.
19. Potrivit reclamantului, membrii comisiei de evaluare cu care acesta a vorbit au declarat că, în cadrul concursului în cauză, EPSO era „paranoic” în ceea ce privește chestiunea conflictului de interese. Acesta a fost motivul pentru care a însărcinat doi membri externi independenți ai comisiei de evaluare să supravegheze procedura de selecție. Cu toate acestea, astfel cum se explică la punctul 29 de mai jos, acest lucru a avut un efect negativ asupra libertății membrilor comisiei de evaluare de a-și exprima opinia cu privire la relevanța experienței reclamantului. Lipsa sistemică de independență a condus, prin urmare, la o prejudecată negativă și la nereguli în ceea ce privește reclamantul.
20. Reclamantul a susținut, de asemenea, că utilizarea numerelor de referință pentru a reprezenta candidații a oferit doar un fals sentiment de libertate față de posibilele prejudecăți. Această practică poate constitui o bună gestionare în ceea ce privește asigurarea imparțialității în examinarea lucrărilor scrise ale candidaților. Cu toate acestea, în etapa concursului care a implicat "selecția pe bază de calificări", membrii comisiei de evaluare au trebuit să examineze istoricul profesional al candidaților pe care îi cunoșteau adesea foarte bine personal. Informațiile despre calificările candidaților au arătat, de fapt, exact cine erau.
Viața profesională afectată negativ de gestionarea defectuoasă a procedurilor
21. Potrivit reclamantului, faptul că a depus o plângere la EPSO împotriva deciziei de a nu-l admite la concurs a produs resentimente foarte grave din partea membrilor comisiei de evaluare și a făcut ca viața sa de zi cu zi la locul de muncă să fie foarte neplăcută. Reclamantul a informat ulterior Ombudsmanul că a fost obligat să demisioneze din funcția sa în cadrul Comisiei, din cauza modului neprofesional și inacceptabil în care a fost tratat de Comisie în contextul procedurii de selecție în cauză. Prin urmare, reclamantul a susținut că gestionarea defectuoasă a procedurilor i-a afectat în mod negativ viața profesională.
22. EPSO a susținut că respectivul concurs s-a desfășurat în deplină conformitate cu dispozițiile anunțului de concurs și că regulamentul de procedură a fost respectat și aplicat în mod egal tuturor candidaților, fără discriminare. Prin urmare, EPSO a considerat că procedura a fost gestionată în mod corespunzător.
23. În observațiile sale, reclamantul a susținut că, în opinia sa, EPSO nu a abordat faptul că modul în care au fost organizate concursul și procedura căilor de atac i-a cauzat un prejudiciu personal important, întrucât l-a pus într-o situație în care trebuia să susțină că colegii săi au evaluat în mod eronat experiența sa profesională. Reclamantul i-a scris comisarului Sefkovic, printre altele, despre modul în care a fost organizat concursul. Din răspunsul comisarului, acesta a considerat că este clar că dl Sefkovic a considerat că reclamantul are o părere negativă despre foștii săi colegi care au făcut parte din comisia de evaluare. Reclamantul a susținut că acest lucru nu este adevărat. De fapt, el are o părere foarte bună despre activitatea colegilor săi din cadrul Comisiei. Cu toate acestea, în opinia sa, declarația comisarului demonstrează gravitatea problemei legate de modul în care a fost gestionat concursul.
Criterii de evaluare
24. Potrivit reclamantului, ar fi trebuit să existe criterii clar definite pentru determinarea experienței profesionale relevante. În schimb, a susținut el, comisia de evaluare a trebuit să efectueze un exercițiu de tipul „regula motivului”.
25. EPSO a subliniat că, potrivit anunțului de concurs, candidații trebuie să aibă:
„Experiență profesională de cel puțin 8 ani în domeniul analizei economice în politica în domeniul concurenței și/sau al economiei industriale. Domeniile de expertiză ar trebui să includă aplicarea teoriei de ultimă generație și a analizei empirice cantitative.
Această experiență profesională este relevantă numai dacă a fost dobândită după obținerea diplomei care permite accesul la concurs.
Un doctorat într-o chestiune conexă în domeniul economiei obținut în cursul studiilor cu normă întreagă poate fi luat în considerare pentru o perioadă de maximum 3 ani. În cazul în care candidatul a obținut diploma de doctorat în mai puțin de 3 ani, se va lua în considerare numai durata efectivă a studiilor.
Perioadele de formare suplimentară legate de specializarea necesară și efectuate de la obținerea diplomei necesare pot fi luate în considerare pentru o perioadă de până la un an.”
26. EPSO a explicat că comisia de evaluare a examinat mai întâi condițiile specifice de admitere pentru fiecare candidatură primită. În ceea ce privește candidatura reclamantului, comisia de evaluare a constatat că acesta nu avea experiența profesională necesară de opt ani în domeniul analizei economice, după obținerea diplomei care permite accesul la concurs. Perioada pe care reclamantul a petrecut-o lucrând la societatea x nu a putut fi luată în considerare ca experiență profesională. Natura sarcinilor descrise de reclamant în formularul său electronic de candidatură – coordonarea activităților de vânzare, negocieri, pregătirea răspunsurilor la licitație, consultarea clienților cu privire la aspecte informatice – nu corespunde cerințelor specifice ale anunțului de concurs, și anume analiza economică în politica în domeniul concurenței și/sau economia industrială. Prin urmare, comisia de evaluare nu a putut lua în considerare această perioadă.
27. În observațiile sale cu privire la avizul EPSO, reclamantul a susținut că EPSO nu a explicat criteriile pe care comisia de evaluare le-a utilizat pentru a concluziona că experiența sa nu este relevantă. Răspunsul EPSO la reclamația sa, care se întemeia pe argumente de fond, era compus pur și simplu dintr-un argument unidirecțional, care afirma, de fapt, că experiența sa nu era considerată relevantă deoarece nu era relevantă. EPSO a menținut această argumentație în avizul pe care l-a prezentat Ombudsmanului. Cu toate acestea, o astfel de declarație nu constituie o explicație a motivului pentru care experiența sa nu a fost relevantă.
28. În plus, potrivit reclamantului, au fost aplicate criterii diferite unor candidați diferiți. Având în vedere experiența profesională a unora dintre candidați, dintre care mulți îl cunosc foarte bine pe reclamant, este clar că comisia de evaluare nu a interpretat întotdeauna în mod strict sintagma „referitoare la analiza economică...”. În unele cazuri, expresia a fost interpretată ca aplicându-se experienței care a fost "oarecum" legată de analiza economică și/sau de organizarea industrială. Cu toate acestea, în cazul său, cerința privind experiența profesională a fost interpretată în mod strict. O astfel de concluzie este susținută de faptul că, în opinia sa, EPSO a afirmat că experiența reclamantului în cadrul societății x nu poate fi considerată relevantă deoarece „nu a fost dobândită în analiza economică a politicii în domeniul concurenței [...]”(sublinierea reclamantului). În consecință, criteriul de evaluare a experienței profesionale a reclamantului nu a fost acela că aceasta trebuia să fie „legată de analiza economică în cadrul politicii în domeniul concurenței...”(subliniere adăugată de reclamant), ci trebuia să fi fost dobândită tocmai „în cadrul analizei economice în cadrul politicii în domeniul concurenței...”. Reclamantul a susținut, de asemenea, că criterii foarte similare sau identice au fost aplicate în mod diferit față de experiența sa într-o procedură anterioară de recrutare pentru același post și grad.
29. Potrivit reclamantului, patru membri ai comisiei de evaluare i-au furnizat în mod informal informații cu privire la ceea ce a mers prost în cazul său. Potrivit acestor patru membri, alți doi membri au susținut că experiența reclamantului nu este relevantă. O serie de membri ai comisiei de evaluare care știau cât de valoroasă a fost experiența sa în cadrul societății x pentru analiza economică a politicii în domeniul concurenței s-au opus acestei evaluări, dar s-au temut că, insistând, ar risca să fie acuzați de părtinire. Ei au spus că el ar fi trebuit să adauge o frază abstractă în cererea sa despre sarcinile sale la compania x, cum ar fi "face analiza statistică, analiza concurenței". Reclamantul consideră că astfel de sarcini sunt implicite în orice activitate de conducere la nivel înalt. El a explicat, de asemenea, relevanța experienței sale în scrisoarea în care explică motivele pentru care și-a depus candidatura, care făcea parte din candidatura online.
Evaluare independentă
30. Reclamantul nu a considerat oportun ca cererea sa de reexaminare a deciziei de a nu-l admite la concurs să fie tratată de aceleași persoane care au luat decizia inițială. Prin urmare, reclamantul a susținut că dreptul său la o reexaminare independentă a cererii sale nu a fost respectat.
31. Potrivit EPSO, dreptul reclamantului la reexaminare a fost respectat. EPSO a subliniat că, în conformitate cu dispozițiile publicate în Ghidul concursurilor generale [4], care face parte integrantă din anunțul de concurs, revizuirea a fost efectuată de comisia de evaluare, și anume de organismul creat pe bază colegială, care este, de asemenea, singurul organism abilitat să stabilească dacă un candidat îndeplinește sau nu condițiile specifice ale unui concurs.
32. EPSO a adăugat că, în temeiul dispozițiilor ghidului, candidații pot depune o cerere de reexaminare în anumite cazuri, și anume atunci când EPSO nu a respectat dispozițiile care reglementează procedura de concurs sau atunci când comisia de evaluare nu a respectat dispozițiile care reglementează activitatea sa. În conformitate cu aceste dispoziții, comisia de evaluare a examinat cu atenție toate cererile de reexaminare, inclusiv pe cea depusă de reclamant. Abia după ce a luat notă de toate elementele și argumentele pe care le primise și după ce le-a analizat, a solicitat EPSO să transmită concluziile sale candidaților în cauză. EPSO a subliniat însă că, deși este posibil să se solicite revizuirea unei decizii, acest lucru nu înseamnă că comisia de evaluare este obligată să modifice o decizie care a fost deja luată. Comisia de evaluare trebuie să ia notă de argumentele prezentate de candidat și să examineze candidatura în lumina cererii. Cu toate acestea, este responsabilitatea exclusivă a comisiei de evaluare, acționând în cadrul largilor sale puteri discreționare recunoscute de jurisprudență, să decidă, pe baza informațiilor de care dispune, dacă au fost sau nu îndeplinite condițiile specifice de admitere.
Interpretarea normelor
33. Potrivit reclamantului, comisia de evaluare a considerat că nu putea lua în considerare dovezile prezentate de acesta atunci când a formulat cererea de reexaminare. Cu toate acestea, reclamantul a susținut că, pentru a putea introduce o cale de atac, trebuie să fie în măsură să prezinte argumente și elemente de probă. Potrivit reclamantului, observațiile sale nu conțineau fapte noi, ci doar explicații care să ilustreze de ce experiența sa a fost relevantă. Prin urmare, acesta a susținut că, prin faptul că nu a luat în considerare elementele de probă pe care le-a prezentat cu ocazia cererii sale de reexaminare, comisia de evaluare a interpretat propriile norme într-un mod incorect și oportunist.
34. Potrivit EPSO, numai candidaturile online, iar nu documentele justificative, au fost examinate în această etapă a concursului. Pe baza informațiilor furnizate de reclamant în candidatura sa, comisia de evaluare a considerat că numai experiența suficient de strâns legată de domeniul specific al concursului poate fi considerată experiență relevantă. În acest sens, comisia de evaluare a utilizat ca bază pentru decizia sa dispozițiile din anunțul de concurs, care constituie singurul cadru juridic pentru concurs. Chiar dacă referințele ar fi fost luate în considerare în această etapă, acest lucru nu ar fi modificat decizia comitetului, întrucât activitatea principală pe care candidatul a desfășurat-o în cadrul societății x nu corespunde criteriilor stabilite în anunțul de concurs.
35. În observațiile sale, reclamantul a susținut că explicațiile și dovezile independente pe care le-a furnizat în sprijinul relevanței experienței sale dobândite în cadrul societății x ar trebui considerate mai fiabile decât explicațiile furnizate de alți candidați în propria lor caracterizare a experienței lor. Cu toate acestea, comisia de evaluare a considerat efectiv că autoevaluările furnizate de alți candidați cu privire la relevanța experienței lor profesionale sunt mai relevante decât evaluările independente efectuate de persoanele cu care reclamantul a efectuat o analiză a concurenței timp de cel puțin trei ani. Reclamantul a subliniat că un candidat poate scrie orice dorește în formularul de candidatură.
36. Potrivit reclamantului, explicațiile și dovezile pe care le-a furnizat urmăreau să informeze comisia de evaluare cu privire la eroarea sa de apreciere. Cu toate acestea, aceste dovezi au fost complet ignorate. Acesta a afirmat că argumentul EPSO potrivit căruia probele nu au putut fi luate în considerare deoarece nu făceau parte din cererea inițială a reclamantului se aplică numai evaluării inițiale. Aceasta nu se aplică procedurii de recurs sau de revizuire. Reclamantul a susținut că ar trebui să fie în măsură să prezinte astfel de argumente noi în cadrul procedurii de recurs sau de revizuire. El a susținut, de asemenea, că faptul că, într-un e-mail din 1 decembrie 2010, președintele comisiei de evaluare i-a spus că „ar fi furios și frustrat și dacă [el] s-ar afla în situația [reclamantului]”, este un indiciu puternic al faptului că ceva nu a mers bine în evaluarea candidaturii sale.
Declarații contradictorii
37. Reclamantul a afirmat că experiența sa nu a fost considerată relevantă pentru concurența în cauză, ceea ce a necesitat experiență profesională legată de analiza economică în domeniul politicii concurenței și/sau al economiei industriale. Cu toate acestea, comisia de evaluare nu a pus la îndoială relevanța experienței sale în vederea îndeplinirii sarcinilor sale, care implicau o analiză economică în domeniul politicii concurenței și al economiei industriale, în calitate de agent temporar în cadrul Comisiei. Prin urmare, acesta a susținut că declarațiile cu privire la procedura de selecție sunt contradictorii.
38. Reclamantul a considerat că, în opinia sa adresată Ombudsmanului, EPSO a menținut explicația ilogică potrivit căreia experiența dobândită în cadrul societății x a fost 1) relevantă pentru funcția sa de agent temporar în cadrul Comisiei și 2) nerelevantă pentru concursul în cauză.
Discriminare
39. Reclamantul a susținut că solicitanții au fost discriminați fără niciun temei obiectiv. Acest argument a fost dezvoltat într-un document justificativ prezentat Ombudsmanului, în care reclamantul a afirmat că „[un] candidat poate avea 7 ani, 11 luni [s] și 29 de zile de experiență relevantă, dar va fi exclus de la participarea la concurs, în timp ce unui alt candidat cu o zi de experiență suplimentară i se va permite să participe. O astfel de discriminare nu este justificată de faptul că unul dintre candidați are mai multă experiență - deoarece nu există niciun mod semnificativ în care acest lucru ar putea fi argumentat".
40. EPSO a afirmat în avizul său că discriminarea are loc atunci când situații sau performanțe identice sau echivalente sunt tratate în mod diferit sau nejustificat. În cadrul concursului în cauză, tuturor candidaților li s-au aplicat aceleași criterii de examinare a candidaturilor. Aceste criterii au fost publicate în anunțul de concurs, a cărui funcție esențială este de a oferi celor interesați informații cât mai exacte posibil cu privire la natura cerințelor, astfel încât să le permită să aprecieze dacă se pot înscrie sau nu la concurs.
41. EPSO a arătat că, pentru a se conforma articolelor 27 și 29 din statut, care urmăresc să asigure serviciile unor funcționari de cele mai înalte standarde, autoritatea împuternicită să facă numiri avea dreptul să impună candidaților să dețină un număr minim de ani de experiență profesională până la termenul de depunere a candidaturilor pentru concursul în cauză. Aceasta nu constituie o încălcare a principiului nediscriminării.
42. În observațiile sale cu privire la avizul EPSO, reclamantul a prezentat „scenarii posibile” ale experienței profesionale a candidaților și a concluzionat că comisia de evaluare ar fi trebuit să pondereze relevanța fiecărei perioade de experiență profesională pentru fiecare candidat. Potrivit reclamantului, este clar că experiența sa în cadrul societății x „a fost ponderată cu zero relevanță” de către comisia de evaluare, ceea ce, în opinia sa, este în contradicție flagrantă cu afirmația EPSO potrivit căreia această experiență a fost relevantă pentru îndeplinirea sarcinilor sale în calitate de agent temporar în cadrul Comisiei.
43. Potrivit reclamantului, nu se poate dovedi că un candidat cu 7 ani, 11 luni și 30 de zile de experiență diferă în mod semnificativ de un candidat cu exact 8 ani de experiență. În opinia reclamantului, excluderea persoanei care are cu doar o zi mai puțină experiență echivalează cu tratarea în mod diferit a unor situații echivalente.
Evaluarea Ombudsmanului
Conflicte de interese
44. Ombudsmanul observă că, în conformitate cu articolul 11a alineatul (1) din Statutul funcționarilor, precum și cu jurisprudența UE, un conflict de interese apare numai într-o situație în care un funcționar, în exercitarea atribuțiilor sale, este chemat să decidă cu privire la tratarea sau soluționarea unei chestiuni în care are un interes personal. Faptul că un membru al comisiei de evaluare lucrează sau a lucrat în aceeași direcție sau unitate ca un candidat nu înseamnă, ca atare, că membrul este chemat să decidă cu privire la tratarea sau soluționarea unei chestiuni în care are un interes personal de natură să îi afecteze independența [5]. Tribunalul Funcției Publice a clarificat faptul că faptul că un membru al comisiei de evaluare cunoaște personal un candidat nu este suficient, în sine, pentru a demonstra că membrul respectiv are un astfel de interes personal, în special un interes familial sau financiar, astfel încât să îi afecteze independența [6].
45. Reclamantul a susținut că jurisprudența menționată mai sus nu este relevantă pentru concursul general EPSO/AD/182/10, deoarece, în opinia sa, acest concurs a fost afectat de o lipsă sistemică de independență, având în vedere „numărul izbitor de legături personale” dintre membrii comisiei de evaluare și candidați. Se pare că linkurile în cauză se referă la faptul că mai mulți membri ai comisiei de evaluare lucrează sau au lucrat ori cunosc personal mai mulți candidați. Ombudsmanul consideră că orice astfel de „legătură” între un membru al comisiei de evaluare și un candidat trebuie examinată în mod izolat și pe baza propriilor merite. Simplul fapt că membrii comisiei de evaluare lucrează cu mai mulți candidați nu implică, în sine, că aceștia au un interes personal să acorde un avantaj unui anumit candidat.
46. Ombudsmanul subliniază că, pentru a nu fi părtinitori, membrii comisiei de evaluare care cunosc unul sau mai mulți candidați, prin muncă sau cu titlu personal, pot lua în considerare numai informațiile referitoare la acești candidați care figurează în dosarul de concurs. Membrii comisiei de evaluare nu au voie să ia în considerare nicio informație obținută în afara contextului concursului. În ceea ce privește cazul de față, aceasta înseamnă că, chiar dacă anumiți membri ai comisiei de evaluare știau, din cauza relației lor de muncă cu reclamantul, că experiența sa în cadrul societății x se referea, de fapt, la analiza economică în domeniul politicii concurenței și/sau al economiei industriale, li s-a interzis să ia în considerare aceste cunoștințe atunci când evaluează candidatura reclamantului în raport cu criteriile de eligibilitate pentru concurs. Ombudsmanul constată că nerespectarea de către comisia de evaluare a acestor informații, obținute prin relații personale cu reclamantul, nu constituie o prejudecată negativă față de acesta, astfel cum a susținut reclamantul. Dimpotrivă, aceasta constituie o aplicare corectă a statutului și a anunțului de concurs.
47. Ombudsmanul recunoaște că utilizarea numerelor de referință pentru reprezentarea candidaților nu garantează neapărat anonimatul candidaților în etapa de admitere la concurs, în cursul căreia comisia de evaluare verifică informațiile furnizate cu privire, de exemplu, la experiența profesională. Cu toate acestea, Ombudsmanul nu consideră că aceasta este o problemă ca atare, atât timp cât nu există niciun conflict de interese sau prejudecăți în ceea ce privește candidații.
48. Astfel, Ombudsmanul nu consideră că reclamantul a prezentat dovezi concrete care să sugereze că vreunul dintre membrii comisiei de evaluare a avut un interes personal, cum ar fi un interes familial sau financiar, de a se asigura că anumiți candidați au reușit la concursul general EPSO/AD/182/10. De asemenea, Ombudsmanul nu consideră că reclamantul a prezentat dovezi în sprijinul argumentelor sale (i) că comisia de evaluare a fost părtinitoare deoarece candidaților cu mai puțin de opt ani de experiență relevantă li s-a permis să participe la concurs și (ii) că acest criteriu de eligibilitate a fost interpretat în moduri diferite în ceea ce privește diferiții candidați. Prin urmare, pe baza celor de mai sus, Ombudsmanul nu constată că comisia de evaluare a fost părtinitoare sau a făcut obiectul unor conflicte de interese.
Criterii de evaluare
49. Ombudsmanul observă că anunțul de concurs relevant prevede că, pentru a fi eligibili să participe la concurs, candidații trebuiau să îndeplinească anumite condiții, printre care condiții specifice în ceea ce privește experiența profesională. În special, candidații trebuiau să aibă „cel puțin 8 ani de experiență profesională legată de analiza economică în domeniul politicii concurenței și/sau al economiei industriale. Domeniile de expertiză ar trebui să includă aplicarea teoriei stadiului actual al tehnologiei și a analizei empirice cantitative”[7]. În ceea ce privește admiterea la concurs, anunțul prevede că „informațiile furnizate în actul dumneavoastră de candidatură electronică vor fi verificate în raport cu condițiile generale și specifice de identificare a candidaților care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru concurs”[8].
50. Prin urmare, Ombudsmanul ia act de faptul că, pentru a fi considerați eligibili să participe la concurs, candidații au trebuit să furnizeze în candidaturile lor online informații care să demonstreze că au experiența profesională necesară, atât în ceea ce privește anii, cât și domeniul de expertiză. Din comunicare reiese că nicio altă informație nu va fi luată în considerare în etapa de admitere la concurs. Este adevărat că, așa cum a susținut reclamantul, candidații puteau scrie "orice doreau"în formularul de candidatură. Cu toate acestea, informațiile furnizate de candidați în candidaturile lor online au fost verificate într-o etapă ulterioară a concursului. În cazul în care, în cele din urmă, s-ar fi constatat că informațiile furnizate nu erau susținute de documentele justificative corespunzătoare, candidatul ar fi fost exclus de la participarea ulterioară la concurs [9].
51. În decizia sa de respingere a candidaturii reclamantului, comisia de evaluare a afirmat că reclamantul nu deținea cei opt ani de experiență profesională necesară în domeniul analizei economice în politica în domeniul concurenței și/sau al economiei industriale. Ca răspuns la cererea de reexaminare a reclamantului, comisia de evaluare a furnizat motive mai detaliate, precizând următoarele: „[p] ia act de faptul că comisia de evaluare nu pune sub semnul întrebării relevanța experienței dumneavoastră în cadrul [societății x] pentru îndeplinirea sarcinilor dumneavoastră actuale în cadrul [Comisiei]. Cu toate acestea, în concordanță cu evaluarea tuturor candidaturilor primite în contextul acestui concurs specific, cei doi ani de experiență în cadrul [societății x] nu au putut fi considerați de comisia de evaluare ca fiind relevanți, deoarece nu au fost obținuți într-un domeniu legat de analiza economică în politica în domeniul concurenței și/sau economia industrială"[10].
52. Potrivit EPSO, reclamantul a descris în cererea sa online natura sarcinilor sale în cadrul societății x, care constau în coordonarea activităților de vânzare, negocieri, pregătirea răspunsurilor la licitație și consultarea clienților cu privire la aspecte informatice. Ombudsmanul ia act de faptul că reclamantul nu a contestat faptul că aceasta a fost descrierea pe care a făcut-o în cererea sa.
53. În ceea ce privește decizia comisiei de evaluare de a nu admite reclamantul la concurs din cauza lipsei de experiență profesională relevantă, Ombudsmanul subliniază mai întâi că, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a UE, comisiile de evaluare se bucură de o marjă largă de apreciere atunci când evaluează cunoștințele și capacitatea candidaților pentru o procedură de selecție. Această evaluare poate fi reexaminată de instanța Uniunii numai în cazul în care au fost încălcate normele care reglementează lucrările comisiei de evaluare sau în cazul în care evaluarea este afectată de o eroare vădită [11].
54. Pe baza formulării anunțului de concurs și a descrierii de către reclamant a sarcinilor sale în cadrul societății x, Ombudsmanul nu constată nicio eroare vădită de apreciere în concluzia comisiei de evaluare potrivit căreia informațiile furnizate de reclamant în cererea sa online nu au stabilit că experiența dobândită în cadrul societății x a fost legată de analiza economică în politica în domeniul concurenței și/sau economia industrială. În acest sens, Ombudsmanul consideră că criteriile de stabilire a experienței profesionale relevante au fost suficient de bine definite în anunțul de concurs și că comisia de evaluare a aplicat aceste criterii în cadrul marjei sale de apreciere.
Declarații contradictorii
55. Ombudsmanul recunoaște că experiența în cauză ar putea fi, de fapt, legată de analiza economică a politicii în domeniul concurenței și/sau a economiei industriale. Acest lucru a fost recunoscut de comisia de evaluare în răspunsul său la cererea reclamantului de reexaminare a deciziei sale, atunci când a scris că nu pune sub semnul întrebării relevanța experienței reclamantului în cadrul societății x în scopul îndeplinirii sarcinilor sale în calitate de agent temporar în cadrul Comisiei. Totuși, această experiență, astfel cum a fost descrisă de reclamant, nu a arătat că era legată de analiza economică din politica în domeniul concurenței și/sau din economia industrială. În consecință, în conformitate cu dispozițiile comunicării (a se vedea punctele 49 și 50 de mai sus), această experiență nu putea fi luată în considerare. Prin urmare, Ombudsmanul nu consideră că declarațiile cu privire la procedura de selecție au fost contradictorii.
Interpretarea normelor
56. Ombudsmanul ia act de argumentul reclamantului potrivit căruia ar trebui să se țină seama de elementele de probă privind relevanța experienței sale în cadrul societății x, deoarece, în cadrul unei căi de atac, trebuie să se poată prezenta argumente și elemente de probă. Potrivit reclamantului, observațiile sale nu conțineau fapte noi, ci doar explicații care să ilustreze de ce experiența sa a fost relevantă. În acest sens, Ombudsmanul reiterează concluzia de mai sus potrivit căreia explicația care demonstrează că o anumită experiență profesională a fost relevantă, și anume că a fost legată de analiza economică în domeniul politicii concurenței și/sau al economiei industriale, a trebuit să fie furnizată în mod necesar în cererea online. Atunci când solicită o reexaminare a evaluării de către comisia de evaluare a relevanței experienței sale profesionale, un candidat poate prezenta argumente care să justifice motivele pentru care consideră că informațiile furnizate în candidatura online sunt suficiente pentru a demonstra că experiența a fost relevantă. Cu toate acestea, comisia de evaluare nu poate lua în considerare explicații suplimentare care să ilustreze de ce experiența respectivă a fost relevantă. Prin urmare, Ombudsmanul nu consideră că comisia de evaluare a interpretat normele aplicabile într-un „mod incorect și oportunist” atunci când nu a luat în considerare dovezile menționate mai sus atunci când a tratat cererea de reexaminare a reclamantului.
Discriminare
57. Ombudsmanul consideră că este adecvat și rezonabil ca instituția care emite anunțul de concurs să stabilească un număr minim de ani de experiență profesională, care poate varia în funcție de gradul de recrutare, drept criteriu de eligibilitate pentru participarea la anumite concursuri generale. Pentru a se asigura că anunțul de concurs își îndeplinește obiectivul de a informa cât mai exact posibil potențialii candidați cu privire la cerințele de participare la concurs și pentru a nu permite luarea unor decizii arbitrare în ceea ce privește admiterea, un astfel de criteriu de eligibilitate trebuie să fie clar definit. Prin definirea clară a acestui criteriu, anunțul de concurs EPSO/AD/182/10 a stabilit o diferență între un candidat cu o experiență profesională de 7 ani, 11 luni și 30 de zile și un candidat cu o experiență profesională de 8 ani. Prin urmare, Ombudsmanul consideră că faptul că decizia de a trata în mod diferit acești doi candidați fictivi (care se aflau în situații diferite) în ceea ce privește admiterea la concurs nu a constituit o discriminare. Discriminarea apare numai atunci când candidații aflați într-o situație identică sunt tratați în mod diferit sau atunci când candidații aflați în situații diferite sunt tratați în același mod, fără nicio justificare obiectivă.
Evaluare independentă
58. Ombudsmanul observă că termenul „revizuire” înseamnă „a privi din nou”. Nu există niciun principiu care să impună ca o „reexaminare” să fie „independentă” în modul susținut de reclamant, și anume să fie efectuată de alte persoane decât cele care au luat decizia inițială. Cu toate acestea, principiile bunei administrări includ dreptul la o cale de atac împotriva deciziilor care aduc atingere drepturilor sau intereselor unei persoane private [12]. Ghidul concursurilor generale menționat anterior, care făcea parte integrantă din anunțul de concurs EPSO/AD/182/10, prevedea atât revizuiri, cât și căi de atac. Din dispoziția referitoare la revizuiri reiese în mod clar că acestea urmau să fie efectuate chiar de comisia de evaluare [13]. Cu toate acestea, recursurile urmau să fie soluționate de alte organisme, cum ar fi directorul EPSO și Tribunalul Funcției Publice [14]. Prin urmare, Ombudsmanul nu constată nicio încălcare a principiilor bunei administrări în această privință.
Viața profesională afectată negativ de gestionarea defectuoasă a procedurilor
59. Având în vedere concluziile de mai sus, Ombudsmanul nu constată nimic care să sugereze că concursul în cauză a fost gestionat în mod necorespunzător de EPSO, astfel cum a susținut reclamantul. În cazul în care reclamantul consideră că a fost tratat în mod neprofesional sau inacceptabil de către Comisie, acesta ar trebui să aducă acest aspect în atenția Comisiei. În cazul în care nu primește un răspuns satisfăcător, acesta ar putea lua în considerare posibilitatea de a depune o plângere la Ombudsman împotriva Comisiei.
Concluzie
60. Pe baza celor de mai sus, Ombudsmanul nu constată nicio administrare defectuoasă în ceea ce privește evaluarea experienței profesionale a reclamantului în contextul concursului general EPSO/AD/182/10.
B. Cu privire la cerere
61. Reclamantul a susținut că EPSO ar trebui fie să îl admită la concurs, fie să anuleze întreaga procedură de selecție.
62. Având în vedere constatarea Ombudsmanului privind absența administrării defectuoase în ceea ce privește afirmația, plângerea reclamantului trebuie respinsă.
C. Concluzii
Pe baza anchetei sale cu privire la această plângere, Ombudsmanul o încheie cu următoarea concluzie:
Nu a existat niciun caz de administrare defectuoasă din partea EPSO.
Reclamantul și EPSO vor fi informați cu privire la această decizie.
P. Nikiforos Diamandouros
Adoptată la Strasbourg, la 16 februarie 2012.
[1] Disponibilă la adresa: www.ombudsman.europa.eu/cases/decision.faces/en/10526/html.bookmark
[2] Hotărârea din 12 martie 2008, nepublicată încă în Repertoriu.
[3] Hotărârea din 30 aprilie 2008, nepublicată încă în Repertoriu.
[4] JO 2010, C 184A, p. 1.
[5] Cauza T-100/04 Giannini/Comisia, citată anterior, punctul 223.
[6] Cauza F-16/07 Dragoman/Comisia, citată anterior, punctele 43-44.
[7] Punctul 3 din anexa 3 la anunțul de concurs EPSO/AD/180-181-182/10.
[8] Punctul IV.1 din comunicare.
[9] Punctul IV.3 din comunicare.
[10] În ceea ce privește argumentul reclamantului potrivit căruia această condiție de eligibilitate a fost interpretată în mod rigid în cazul său, deoarece, în opinia sa adresată Ombudsmanului, EPSO a scris că comisia de evaluare a constatat că experiența sa în cadrul societății x nu a fost dobândită în analiza economică, Ombudsmanul subliniază că decizia privind eligibilitatea a fost luată de comisia de evaluare, nu de EPSO, și că, în corespondența sa cu reclamantul, comisia de evaluare a făcut referire la experiența legată de analiza economică, astfel cum se prevede în comunicare.
[11] A se vedea, de exemplu, cauzele T-19/03 Konstantopoulou/Curtea de Justiție, RecFP, 2004, p. I-A-25 și II-107, punctul 43, T-277/02 Pascall/Consiliul, RecFP, 2004, p. I-A-137 și II-621, punctul 57 și T-74/91 Rocco Tancredi/Parlamentul European, Rec., 1992, p. II-1645, punctul 19.
[12] Articolul 19 din Codul european al bunei conduite administrative, disponibil la adresa: www.ombudsman.europa.eu/resources/code.faces
[13] Punctul 6.2 din Ghidul concursurilor generale.
[14] Punctul 6.3 din Ghidul concursurilor generale.