FOR PREVIEWING & TESTING PURPOSES ONLY.
This notification will disappear once the page will be published.
This link is available for less than 30 minutes.
  • Ușor de citit
  • Dimensiune text

Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?

Limba actuală: 
  • Română
Limba sursă: 
limbi disponibile: 
Traducerea acestei pagini a fost generată prin traducere automată.
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.

Decizie în cadrul anchetei comune în cauzele 488/2018/KR și 514/2018/KR privind numirea de către Comisia Europeană a unui nou secretar general

Această anchetă bazată pe plângeri a vizat numirea secretarului general al Comisiei Europene, Martin Selmayr, în 2018.

În urma unei ample inspecții a documentelor Comisiei și a întrebărilor cu solicitare de răspuns scris adresate Comisiei în cadrul anchetei, Ombudsmanul a identificat patru cazuri de administrare defectuoasă în gestionarea numirii și a formulat o recomandare.

În urma constatărilor Ombudsmanului, Parlamentul European a adoptat, în decembrie 2018, o rezoluție prin care îl invita pe noul secretar general să demisioneze.

Răspunsul Comisiei la recomandarea Ombudsmanului nu prezintă informații noi și nu modifică constatările anchetei, care au arătat în detaliu modul în care numirea dlui Selmayr nu a respectat legislația UE, în literă sau spirit, și nu a respectat normele proprii ale Comisiei. 

Ombudsmanul a recomandat Comisiei să elaboreze o procedură specifică de numire a secretarului său general, separată de alte numiri la nivel înalt.

 O astfel de procedură ar trebui să includă publicarea unui anunț de post vacant și înscrierea numirii pe ordinea de zi a colegiului în timp util.

 Comitetul consultativ privind numirile, pentru viitoarele numiri ale secretarului general, ar trebui, de asemenea, extins pentru a include membri din afara Comisiei.

Este extrem de regretabil faptul că Comisia Juncker a ales să nu pună în aplicare această recomandare. Ombudsmanul așteaptă cu interes punerea sa în aplicare de către viitoarea Comisie.

Ombudsmanul își închide ancheta confirmând constatările și recomandările sale.

Contextul

1. La 21 februarie 2018, Comisia Europeană a anunțat că dl Martin Selmayr, șeful de cabinet („Cabinetul”) de atunci al președintelui Comisiei, va fi numit secretar general pentru a-l înlocui pe dl Alexander Italianer. Mai devreme în acea dimineață, dl Italianer i-a spus în mod oficial președintelui că se va pensiona la 31 martie 2018.

2. În zilele și săptămânile care au urmat, au fost exprimate o serie de preocupări serioase cu privire la modul în care a fost făcută această numire.

3. În acest context, Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a efectuat o primă examinare care a inclus 195 de întrebări adresate Comisiei [1]. În aceeași perioadă, Ombudsmanul a primit, de asemenea, o serie de plângeri cu privire la modul în care Comisia și-a numit noul secretar general, dintre care mai multe au fost depuse de deputați în Parlamentul European.

4. După examinarea răspunsurilor Comisiei la chestionarele sale, Parlamentul a adoptat, la 18 aprilie 2018, o rezoluție în care se afirmă că „nominalizarea în două etape a Secretarului General ar putea fi considerată o acțiune similară unei lovituri de stat care a întins și, eventual, chiar a depășit limitele legii”[2].

5. După ce Parlamentul și-a adoptat rezoluția, Ombudsmanul și-a deschis ancheta. În iunie 2018, Ombudsmanul a primit răspunsul Comisiei la întrebările sale [3]. În perioada iunie-august 2018, Ombudsmanul a inspectat mii de pagini de documente puse în cele din urmă la dispoziția sa de către Comisie [4].

6. La 31 august 2018, Ombudsmanul și-a prezentat constatările [5]. După prezentarea detaliată a faptelor, aceasta a identificat patru cazuri de administrare defectuoasă, care pot fi rezumate după cum urmează:

1. Comisia a organizat o procedură de selecție a secretarului general adjunct nu cu scopul de a îndeplini acest rol, ci cu unicul scop de a se asigura că domnul Selmayr va deveni eligibil pentru schimbarea repartizării în calitate de secretar general.

2. Prin păstrarea secretă a pensionării dlui Italianer până în ultimul moment, s-a creat o situație de urgență artificială care a facilitat numirea dlui Selmayr în funcția de secretar general. Or, în pofida caracterului aparent urgent, nimic nu ar fi împiedicat Comisia să inițieze o procedură de identificare și de evaluare a candidaților la funcția de secretar general înainte de pensionarea domnului Italianer la sfârșitul lunii martie.

3. A apărut un risc de conflict de interese în ceea ce privește implicarea domnului Selmayr (și/sau a subordonaților săi din cabinetul președintelui) în procesul decizional care a condus la crearea postului vacant de secretar general adjunct și la aprobarea anunțului de post vacant pentru acest post (un post vacant pentru care era foarte probabil ca domnul Selmayr să fi știut că va candida, iar ulterior a făcut acest lucru).

4. Comitetul înalților funcționari care l-au intervievat pe dl Selmayr pentru postul de secretar general adjunct nu a fost constituit în conformitate cu normele aplicabile.

7. Având în vedere aceste constatări, Ombudsmanul a recomandat Comisiei să instituie o procedură specifică pentru numirea unui secretar general, separată de alte numiri la nivel înalt. Aceasta ar trebui să includă publicarea unui anunț de post vacant și înscrierea numirii pe ordinea de zi a colegiului comisarilor în timp util. Ea a recomandat, de asemenea, ca comitetul înalților funcționari care evaluează candidații pentru astfel de posturi să fie extins pentru a include membri din afara Comisiei. Scopul acestor recomandări a fost de a evita repetarea unor erori precum cele identificate în acest caz.

8. La 25 septembrie 2018, Comisia a convocat o masă rotundă interinstituțională privind selecția și numirile personalului de conducere de nivel superior. Nu au mai avut loc alte reuniuni. Până în prezent, această masă rotundă nu a condus la concluzii sau acțiuni concrete din partea Comisiei.

9. La 3 decembrie 2018, Comisia și-a dat avizul [6] cu privire la constatările și recomandările Ombudsmanului.

10. Reclamanții au formulat observații cu privire la avizul respectiv.

11. La 13 decembrie 2018, Parlamentul a adoptat o rezoluție în care „subliniază că dl Selmayr trebuie să demisioneze din funcția de secretar general și invită Comisia să adopte o nouă procedură de numire a secretarului său general, asigurându-se că sunt respectate cele mai înalte standarde de transparență, etică și stat de drept”[7].

Evaluarea Ombudsmanului în urma recomandării sale

12. Avizul Comisiei privind recomandarea Ombudsmanului nu prezintă informații noi și nu modifică constatările anchetei, care au arătat în detaliu modul în care numirea dlui Selmayr nu a respectat legislația UE și nu a respectat normele proprii ale Comisiei [8]. Ombudsmanul ia act de următoarele puncte principale (o evaluare completă este inclusă în anexa la prezenta decizie):

1. Utilizarea abuzivă a procedurii de numire a secretarului general adjunct

13. Avizul Comisiei nu contestă exactitatea succesiunii evenimentelor prezentate în constatările Ombudsmanului [9]. De fapt, o ignoră complet. Avizul Comisiei se referă numai la un fapt care nu este relevant pentru constatările Ombudsmanului, și anume că anunțul domnului Italianer de a se pensiona nu a justificat încetarea procedurii de selecție în curs pentru o funcție de secretar general adjunct. Constatările Ombudsmanului nu au fost legate de acest anunț, ci mai degrabă de faptul că au fost luate măsuri pentru a-l reatribui pe dl Selmayr pe postul dlui Italianer înainte de finalizarea selecției secretarului general adjunct. Această secvențiere dovedește că nu a existat nicio intenție ca dl Selmayr să fie secretar general adjunct.

14. Prin urmare, Ombudsmanul își menține constatarea potrivit căreia, contrar articolului 4 din Statutul funcționarilor UE [10], procedura de selecție a secretarului general adjunct nu a avut drept scop ocuparea postului de secretar general adjunct.

2. Crearea unei constrângeri de timp artificiale

15. Ombudsmanul a concluzionat că constrângerea de timp artificială a fost creată prin păstrarea secretă a pensionării dlui Italianer până în ultimul moment și că aceasta a constituit un caz de administrare defectuoasă. În avizul său, Comisia nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul poziției sale potrivit căreia s-au depus eforturi, până în ultimul moment, pentru a-l convinge pe dl Italianer să nu demisioneze. De asemenea, acesta a ales să nu abordeze constatarea Ombudsmanului potrivit căreia exista, în orice caz, suficient timp pentru a finaliza o procedură de selecție pentru funcția de secretar general înainte ca domnul Italianer să se pensioneze la 31 martie 2018. 

16. Prin urmare, Ombudsmanul își menține opinia potrivit căreia a fost creat în mod artificial un sentiment de urgență care a facilitat numirea dlui Selmayr în funcția de secretar general.

3. Conflicte de interese

17. Ombudsmanul a constatat că Comisia nu a luat măsurile adecvate pentru a evita riscul unui conflict de interese care decurge din implicarea domnului Selmayr (și/sau a altor membri ai cabinetului președintelui aflați sub autoritatea sa) în procesul decizional al Comisiei, ceea ce a condus 1) la crearea unui post vacant pentru un post de secretar general adjunct și 2) la aprobarea anunțului de post vacant pentru acest post de secretar general adjunct (un post vacant pentru care era foarte probabil ca domnul Selmayr să fi știut că va candida ulterior).

18. Ombudsmanul a concluzionat că acesta a fost un caz de administrare defectuoasă, deoarece candidații nu ar trebui să fie implicați, sub nicio formă și în nicio etapă, în pregătirea sau organizarea unei proceduri de selecție pentru care candidează. Ombudsmanul a constatat că acesta nu este doar un principiu al bunei administrări, ci este, de asemenea, prevăzut de lege la articolul 11a din Statutul funcționarilor.

19. În opinia sa, Comisia nu neagă - într-adevăr, pare să confirme - că domnul Selmayr a participat la procesul decizional care a condus la crearea unui post vacant pentru postul de secretar general adjunct și la aprobarea anunțului de post vacant pentru acest nou post vacant.

20. Ombudsmanul nu este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia nu există nicio cerință legală ca înalții funcționari să se abțină de la astfel de proceduri. Articolul 11a din statut prevede că funcționarul nu se ocupă de chestiuni în care are, direct sau indirect, un interes personal de natură să îi afecteze independența. Un funcționar care intenționează să candideze sau care este foarte probabil să candideze pentru un post are un interes personal în procedura de selecție pentru postul respectiv.

21. Răspunsul Comisiei adresat Ombudsmanului pare să confirme că domnul Selmayr a participat efectiv la procesul decizional descris mai sus. Prin urmare, nu exista doar riscul apariției unui conflict de interese. Mai degrabă, prin participarea la procesul decizional, a apărut un conflict de interese concret . Constatarea Ombudsmanului privind administrarea defectuoasă în această privință are în prezent următorul conținut:

A apărut un risc de conflict de interese în ceea ce privește implicarea dlui Selmayr (și/sau a subordonaților săi din cabinetul președintelui) în procesul decizional care a condus la crearea postului vacant de secretar general adjunct și la aprobarea anunțului de post vacant pentru acest post (un post vacant pentru care era foarte probabil ca dl Selmayr să știe că va candida și a făcut-o ulterior).

4. Componența Comitetului consultativ privind numirile

22. Ombudsmanul a constatat că comitetul înalților funcționari care a intervievat și a evaluat candidații pentru funcția de secretar general adjunct (și anume Comitetul consultativ privind numirile sau CCN) nu a fost constituit în conformitate cu Regulamentul de procedură al comitetului respectiv (întrucât Comisia nu a numit un supleant care să îl înlocuiască pe dl Selmayr atunci când acesta s-a recuzat în cele din urmă pe sine și pe subordonații săi).

23. Reprezentarea de către Comisie a normelor relevante este incorectă. Articolul 10 din Regulamentul de procedură al ACC este conceput pentru a aborda circumstanțele foarte specifice în care un membru al comitetului este în conflict. Domnul Selmayr și subordonații săi se aflau în conflict de interese în ceea ce privește diferitele măsuri luate pentru ocuparea postului de secretar general adjunct. În acest context, ar fi trebuit să se aplice articolul 10, iar un supleant ar fi trebuit să fie ales din lista supleanților. Acest lucru nu a fost făcut și, prin urmare, un număr mai mic de persoane au fost implicate în CCA.

24. Prin urmare, Ombudsmanul susține că ACC nu a fost compusă în conformitate cu Regulamentul de procedură al ACC.

5. Procedura de numire a secretarului general

25. Comisia nu a fost de acord cu recomandarea Ombudsmanului de a publica un anunț de post vacant pentru postul de secretar general, lăsând astfel deschisă opțiunea ca, în viitor, să numească din nou un secretar general printr-o schimbare a repartizării, fără a permite personalului eligibil să candideze pentru postul vacant de secretar general.

26. Comisia a declarat Parlamentului că „Secretarul General al Comisiei nu este un loc de muncă obișnuit”. Este un loc de muncă care „necesită nu numai o experiență specială în ceea ce privește funcționarea Comisiei, metodele sale de lucru, procesul său decizional și rolul său interinstituțional, ci și un anumit nivel de încredere pe care Președintele îl poate acorda Secretarului General” și că există „cel mult o mână de persoane care îndeplinesc aceste cerințe speciale”. Comisia a afirmat, de asemenea, în răspunsurile sale adresate Parlamentului, că funcția de secretar general nu este o funcție normală la nivelul directorului general.[11] Ca atare, realocarea unui director general în postul de secretar general nu poate asigura numirea celei mai bune persoane în acest post. Numai o procedură de selecție deschisă și echitabilă, în cadrul căreia toți candidații eligibili își pot depune candidatura și pot fi evaluați, poate oferi această asigurare. Prin urmare, Ombudsmanul regretă poziția adoptată de Comisie.

6. Modificări ale Comitetului consultativ privind numirile

27. În recomandarea sa, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să extindă Comitetul consultativ privind numirile pentru a include membri din afara Comisiei și să utilizeze ACC pentru viitoarele numiri în funcția de secretar general.

28. Comisia nu este de acord.

29. În prezent, CCN este format din șase membri de rang înalt ai personalului Comisiei pentru procedurile de numire a secretarului general adjunct, procedură care s-a dovedit esențială pentru dubla numire a dlui Selmayr. Ombudsmanul observă că toți acești membri ai personalului de conducere colaborează îndeaproape, tind să se cunoască bine și, foarte adesea, cunosc și candidații. Este recomandabil să se evite orice situații care pot da naștere la îndoieli în ceea ce privește obiectivitatea și independența unui proces de selecție. Extinderea componenței ACC ar contribui la îmbunătățirea legitimității procesului, care este deosebit de important pentru un post-cheie precum cel de secretar general.

Concluzii

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide aceste cazuri cu următoarea constatare:

Ombudsmanul își menține constatările privind administrarea defectuoasă și recomandarea adresată Comisiei, după cum urmează:

Comisia ar trebui să elaboreze o procedură specifică de numire a secretarului său general, separată de alte numiri la nivel înalt.

O astfel de procedură ar trebui să includă publicarea unui anunț de post vacant și înscrierea numirii pe ordinea de zi a colegiului în timp util.

Comitetul consultativ privind numirile, pentru viitoarele numiri ale secretarului general, ar trebui, de asemenea, extins pentru a include membri din afara Comisiei.

Reclamanții și Comisia vor fi informați cu privire la această decizie.

 

Emily O’Reilly

Ombudsmanul European

Strasbourg, 11/02/2019

 

 

Anexă:

 

1. Utilizarea abuzivă a procedurii de numire a secretarului general adjunct

Constatările Ombudsmanului

30. Dl Selmayr a fost numit secretar general în urma unei proceduri neobișnuite în două etape. Aceasta a implicat, în primul rând, crearea unui post vacant pentru un post de secretar general adjunct și o procedură de trei săptămâni pentru ocuparea acestui post vacant (numai doi candidați și-au depus candidatura pentru postul respectiv, domnul Selmayr și unul dintre subordonații săi). După ce al doilea candidat s-a retras din procedura de selecție, dl Selmayr a fost numit secretar general adjunct (în ședința Comisiei din 21 februarie 2018). După ce a fost numit secretar general adjunct, în cadrul aceleiași reuniuni din 21 februarie, a fost imediat realocat în funcția de secretar general (după ce dl Juncker a informat colegiul comisarilor că secretarul general în exercițiu va demisiona).

31. Ancheta Ombudsmanului a arătat că procedura de numire a secretarului general adjunct nu și-a îndeplinit scopul declarat, și anume ocuparea postului vacant de secretar general adjunct, ci a servit doar pentru a se asigura că domnul Selmayr va deveni eligibil din punct de vedere juridic pentru a fi realocat imediat în funcția de secretar general, fără nicio procedură de identificare a candidaților pentru postul de secretar general și de comparare a meritelor acestora.

32. Ombudsmanul a constatat că această procedură de numire a unui secretar general adjunct contravine articolului 4 din Statutul funcționarilor UE, care prevede că „nu se face nicio numire sau promovare în alt scop decât ocuparea unui post vacant, astfel cum se prevede în prezentul Statut al funcționarilor”.

Evaluarea de către Ombudsman a avizului Comisiei

33. În avizul său, Comisia a afirmat că „ipoteza susținută de Ombudsmanul European potrivit căreia «singurul scop [al procedurii de selecție a secretarului general adjunct] a fost de a-l face pe dl Selmayr eligibil pentru schimbarea repartizării în calitate de secretar general» este greșită și nu este susținută de fapte”. Comisia a afirmat, de asemenea, că „anunțul secretarului general anterior cu privire la intenția sa de a se pensiona nu justifică încetarea unei proceduri de selecție în curs, separate și independente pentru o funcție de secretar general adjunct.”

34. Ombudsmanul a arătat, în recomandarea sa, că propunerea președintelui Juncker de numire a dlui Selmayr în funcția de secretar general a fost inițiată înainte de încheierea procedurii de numire a dlui Selmayr în funcția de secretar general adjunct. Aceasta a fost inițiată cel târziu la ora prânzului din 20 februarie, și anume:

·  înainte ca a doua candidată la această procedură să trimită un e-mail către DG HR prin care își retrage candidatura (e-mailul a fost trimis la 20 februarie, ora 14.58);

· înainte de emiterea de către Comitetul consultativ privind numirile (CCN) a avizului său privind candidatura dlui Selmayr pentru postul respectiv (acest aviz a fost finalizat după data de 20 februarie, ora 18.00);

· înainte ca dl Selmayr să fie intervievat pentru acest post de către dl Juncker și dl Oettinger (acest interviu comun a avut loc între orele 18.30 și 20.00, la 20 februarie); și

· înainte de 20.04, la 20 februarie, când Cabinetul dlui Juncker a emis instrucțiuni către Direcția Generală Resurse Umane, de a-l propune pe dl Selmayr în calitate de secretar general adjunct la reuniunea Comisiei din dimineața următoare.

35. Această succesiune arată că dl Juncker a trecut prin procedura care a condus la numirea dlui Selmayr în funcția de secretar general adjunct, chiar dacă el însuși a inițiat, mai devreme, procedura de propunere a dlui Selmayr în funcția de secretar general. Această succesiune dovedește că procedura secretarului general adjunct nu și-a îndeplinit scopul declarat, și anume ocuparea unui post vacant de secretar general adjunct, ci a servit doar pentru a se asigura că dl Selmayr va deveni eligibil din punct de vedere juridic pentru a fi realocat în postul de secretar general în cadrul reuniunii din 21 februarie. Într-adevăr, dovezile sugerează că domnul Selmayr nu a avut niciodată intenția de a îndeplini funcția de secretar general adjunct. Ombudsmanul reamintește din nou că articolul 4 din Statutul funcționarilor UE prevede că „nu se face nicio numire sau promovare în alt scop decât ocuparea unui post vacant, astfel cum se prevede în prezentul Statut al funcționarilor”.

36. Avizul Comisiei nu contestă exactitatea secvențierii stabilite de Ombudsman. De fapt, o ignoră complet. Mai degrabă, avizul Comisiei se referă doar la un fapt care nu este relevant pentru constatările Ombudsmanului. Aceasta arată că anunțul domnului Italianer de a se pensiona nu justifica încetarea procedurii de selecție în curs pentru o funcție de secretar general adjunct. Ombudsmanul este de acord că anunțul dlui Italianer de a se pensiona nu ar fi justificat, în sine, încetarea procedurii de selecție pentru numirea unui secretar general adjunct. Cu toate acestea, constatările Ombudsmanului nu au fost legate de acest anunț, ci mai degrabă de faptul că au fost luate măsuri pentru a-l reatribui pe domnul Selmayr pe postul domnului Italianer, ceea ce s-a întâmplat înainte de finalizarea selecției secretarului general adjunct. Această secvențiere dovedește că nu a existat nicio intenție ca dl Selmayr să fie secretar general adjunct. Mai degrabă, intenția a fost întotdeauna de a-l face secretar general (și procedura secretarului general adjunct a servit doar pentru a face posibilă din punct de vedere juridic realocarea sa la secretarul general [12]).

37. Prin urmare, Ombudsmanul își menține constatarea potrivit căreia, contrar articolului 4 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene, procedura de selecție a secretarului general adjunct nu a avut ca scop ocuparea postului de secretar general adjunct.

2. Crearea unei constrângeri de timp artificiale

Constatările Ombudsmanului

38. În recomandarea sa, Ombudsmanul a stabilit că pensionarea iminentă a dlui Italianer a fost ținută secretă până în ultimul moment (și anume până la reuniunea Comisiei din 21 februarie, când dl Selmayr a fost realocat în postul de secretar general). Ombudsmanul a constatat că acest secret a fost utilizat pentru a crea un sentiment artificial de urgență.

39. În plus, Ombudsmanul a constatat că, deși pensionarea domnului Italianer nu a fost cunoscută până la 21 februarie, nimic nu a împiedicat Comisia să inițieze, la 21 februarie, o procedură deschisă de selecție pentru postul de secretar general. Elementele de probă indică faptul că o astfel de procedură ar fi putut fi finalizată cu mult timp înainte de data pensionării domnului Italianer din Comisie (care a avut loc la 31 martie 2018).

40. Ombudsmanul a concluzionat că crearea unei constrângeri de timp artificiale constituie administrare defectuoasă.

Evaluarea de către Ombudsman a avizului Comisiei

41. În avizul său, Comisia a afirmat că „Comisia [..] respinge observația potrivit căreia aceasta ar fi creat o constrângere de timp artificială; cu privire la acest aspect, atât președintele, cât și fostul său șef de cabinet au încercat, până în ultima zi, să îl convingă pe fostul secretar general să rămână în funcția sa și numai la 20 februarie 2018 retragerea fostului secretar general a fost comunicată președintelui Comisiei, atunci când acesta l-a informat pe președinte cu privire la intenția sa de a-și prezenta scrisoarea de pensionare în dimineața următoare”.

42. Ombudsmanul a examinat cu atenție dosarele Comisiei care i-au fost puse la dispoziție. Ea observă că a solicitat în mod expres Comisiei toate comunicările către/de la cabinetul președintelui (care era condus de dl Selmayr la momentul respectiv) și către/de la dl Italianer legate de pensionarea dlui Italianer. Comisia nu a furnizat nicio dovadă, de exemplu sub formă de e-mailuri sau note, care să indice că s-au depus eforturi pentru a-l convinge pe dl Italianer să nu demisioneze. Dimpotrivă, documentele justificative indică faptul că domnii Juncker și Selmayr știau, cel puțin de la jumătatea lunii ianuarie 2018, că domnul Italianer se va pensiona și că a fost pusă în aplicare planificarea gestionării succesiunii.

43. Dl Juncker (și dl Selmayr) cunoșteau intenția dlui Italianer de a se pensiona pentru o perioadă de cel puțin doi ani. Până la jumătatea lunii ianuarie 2018 (cel târziu), dl Italianer i-a confirmat dlui Juncker și dlui Selmayr că își va continua planurile de pensionare.[13] Chiar și la 20 februarie 2018, Comisia ar fi putut să se asigure că pensionarea dlui Italianer ar putea fi înscrisă pe ordinea de zi a reuniunii Comisiei din 21 februarie. Ombudsmanul ia act de faptul că Direcția Generală HR a fost informată cu privire la instrucțiunile dlui Juncker de a-l propune pe dl Selmayr în funcția de secretar general înainte de 20 februarie 2018, ora 13.23. Prin urmare, a existat suficient timp pentru a adăuga acest punct pe ordinea de zi a reuniunii Comisiei care a avut loc la 21 februarie. Această concluzie este dovedită de faptul că propunerea de numire a dlui Selmayr în funcția de secretar general adjunct a fost inclusă pe ordinea de zi a reuniunii din 21 februarie (lista persoanelor desemnate propuse, distribuită pentru reuniunea respectivă, a fost modificată pentru a include propunerea de numire a dlui Selmayr), chiar dacă propunerea de numire a dlui Selmayr în funcția de secretar general adjunct a fost comunicată Direcției Generale Resurse Umane de către cabinetul dlui Juncker la 20 februarie, ora 20.04.

44. În avizul său adresat Ombudsmanului, Comisia a afirmat că dl Juncker are dreptul de a adăuga puncte pe ordinea de zi a reuniunilor Comisiei în orice etapă. Dacă o problemă apare cu adevărat în ultimul moment, este rezonabil ca aceasta să poată fi adăugată pe ordinea de zi în ultimul moment. Cu toate acestea, nu este adevărat că domnul Juncker a avut cunoștință de pensionarea domnului Italianer în ultimul moment. Mai degrabă, el știa cu mult timp înainte că domnul Italianer se va pensiona. Cu siguranță, acesta a știut la ora prânzului, la 20 februarie, când Direcția Generală Resurse Umane a primit instrucțiuni de a pregăti documentația privind schimbarea repartizării dlui Selmayr în funcția de secretar general. Acest lucru îl determină pe Ombudsman să concluzioneze că nu există niciun obstacol practic care să îl împiedice pe dl Juncker să adauge punctul pe ordinea de zi și că motivul pentru care acesta nu a fost adăugat pe ordinea de zi, în timp util, a fost menținerea secretului cu scopul de a crea, în mod artificial, un sentiment de urgență.

45. Ombudsmanul observă, de asemenea, că, în opinia sa adresată Ombudsmanului, Comisia a ales să nu abordeze constatarea sa potrivit căreia, chiar dacă planurile de pensionare ale dlui Italianer nu au fost cunoscute până la jumătatea lunii februarie 2018, mai era suficient timp pentru a finaliza o procedură de selecție în temeiul articolului 29 din Statutul funcționarilor UE pentru funcția de secretar general (înainte ca dl Italianer să se pensioneze la 31 martie 2018). Ea observă că, dacă ar fi fost posibil să se finalizeze procedura de selecție pentru postul vacant de secretar general adjunct în cele trei săptămâni anterioare datei de 21 februarie 2018, ar fi fost cu siguranță posibil să se finalizeze o procedură de selecție pentru postul vacant de secretar general în cele cinci săptămâni cuprinse între 21 februarie și 28 martie 2018 (care a fost data ultimei reuniuni a Comisiei înainte ca domnul Italianer să se pensioneze din Comisie la 31 martie 2018).

46. Prin urmare, Ombudsmanul își menține opinia potrivit căreia a fost creat în mod artificial un sentiment de urgență. Acesta a fost un caz de administrare defectuoasă.

3. Conflicte de interese

Constatările Ombudsmanului

47. În recomandarea sa, Ombudsmanul a constatat că Comisia nu a luat măsurile adecvate pentru a evita riscul unui conflict de interese care decurge din implicarea dlui Selmayr (și/sau a altor membri ai cabinetului președintelui aflați sub autoritatea sa) în procesul decizional al Comisiei, ceea ce a condus 1) la crearea unui post vacant pentru un post de secretar general adjunct și 2) la aprobarea anunțului de post vacant pentru acest post de secretar general adjunct (un post vacant pentru care dl Selmayr își va depune ulterior candidatura).

48. Ombudsmanul a concluzionat că este vorba despre un caz de administrare defectuoasă, deoarece candidații nu ar trebui să fie implicați, sub nicio formă și în nicio etapă, în pregătirea sau organizarea unei proceduri de selecție pentru care candidează. Ombudsmanul a constatat că acesta nu este doar un principiu al bunei administrări, ci și un principiu de drept reflectat la articolul 11a din Statutul funcționarilor.

Evaluarea de către Ombudsman a avizului Comisiei

49. În avizul său privind constatările Ombudsmanului, Comisia a afirmat că „nu este nici obligatoriu din punct de vedere juridic, nici practic – și, prin urmare, nu este practica Comisiei – ca un înalt funcționar să se abțină de la a contribui la pregătirea anunțurilor de posturi vacante pentru care ar putea intenționa să candideze în viitor”. Comisia a afirmat, de asemenea, că „trebuie remarcat, de asemenea, că anunțul pentru ocuparea unui post vacant adoptat de Colegiu în prezenta cauză și publicat la 31 ianuarie nu diferă în esență de anunțul pentru ocuparea unui post vacant publicat anterior pentru exact aceeași funcție”.

50. Cu titlu introductiv, Ombudsmanul observă că avizul Comisiei nu neagă - într-adevăr, pare să confirme - că domnul Selmayr a participat la procesul decizional care a condus la crearea unui post vacant pentru postul de secretar general adjunct și la aprobarea anunțului de post vacant pentru acest nou post vacant.

51. Ombudsmanul nu este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia nu există nicio cerință legală ca înalții funcționari să se recuze de la pregătirea anunțurilor de posturi vacante pentru care se aplică ulterior. Articolul 11a din statut prevede că funcționarul nu se ocupă de o chestiune în care are, direct sau indirect, un interes personal de natură să îi afecteze independența. Un funcționar care intenționează sau este foarte probabil să candideze pentru un post are un interes personal în procedura de post vacant pentru postul respectiv.

52. În ceea ce privește caracterul practic al recuzării înalților funcționari de la astfel de proceduri, era în mod clar în întregime de competența domnului Selmayr să se recuzeze de la procedurile decizionale în cauză. Faptul că nu a făcut acest lucru nu a fost pentru că nu a putut face acest lucru, ci pur și simplu pentru că a ales să nu facă acest lucru. Ombudsmanul ține seama, în acest context, de faptul că dl Selmayr avea cunoștință, la momentul acestor procese decizionale, de pensionarea iminentă a dlui Italianer (el avea cunoștință de aceste informații cel puțin de la jumătatea lunii ianuarie 2018). Ombudsmanul observă, de asemenea, că, în calitate de înalt funcționar, se presupune din punct de vedere juridic că dl Selmayr cunoaște Statutul funcționarilor UE. Ca atare, el ar fi fost conștient de faptul că nu putea fi realocat în postul de secretar general din postul său actual (a deținut, din iulie 2014, un post de director în cariera sa de bază) și că nu ar fi eligibil din punct de vedere juridic pentru a fi realocat în postul de secretar general (odată ce domnul Italianer și-a anunțat oficial pensionarea) fără a ocupa mai întâi un post de director general. Postul de secretar general adjunct este un post de director general. Într-adevăr, acest lucru explică de ce dl Selmayr a solicitat postul de secretar general adjunct (având în vedere că dovezile din dosar indică faptul că intenția sa finală nu a fost aceea de a îndeplini funcția de secretar general adjunct, ci mai degrabă de a prelua funcția de secretar general)[14].

53. Întrucât răspunsul Comisiei adresat Ombudsmanului pare să confirme că domnul Selmayr a participat efectiv la procesul decizional descris mai sus, nu exista doar riscul apariției unui conflict de interese. Mai degrabă, prin participarea la procesul decizional, a apărut un conflict de interese concret . Prin urmare, Ombudsmanul va aduce modificările necesare constatărilor sale.

54. Comisia a arătat, în avizul său adresat Ombudsmanului, că anunțul pentru ocuparea unui post vacant de secretar general adjunct nu se deosebea în esență de anunțul pentru ocuparea unui post vacant publicat anterior pentru aceeași funcție. Ombudsmanul observă că este irelevant, în ceea ce privește constatarea că participarea domnului Selmayr la procedura pentru ocuparea unui post vacant a reprezentat un „conflict de interese”, dacă textul anunțului pentru ocuparea unui post vacant a fost sau nu modificat efectiv în cadrul procedurii decizionale la care a participat domnul Selmayr. Simplul fapt că a participat la procedura de aprobare a anunțului de post vacant pentru un post pe care îl va candida ulterior a fost un „conflict de interese”.

55. Cu toate acestea, în acest context, este demn de remarcat faptul că Comisia a ales să nu menționeze, în avizul său privind recomandarea Ombudsmanului, că domnul Selmayr a participat, de asemenea, la procesul decizional pentru crearea postului vacant pentru care și-a depus ulterior candidatura (acest post vacant a apărut atunci când Comisia a anunțat, la 31 ianuarie 2018, numirea unui secretar general adjunct în exercițiu în funcția de director general al Direcției Generale Justiție și Consumatori, cu efect de la 1 martie 2018). (a se vedea, în special, punctele 35 și 36 din recomandarea Ombudsmanului [15]).

56. Ombudsmanul a constatat că, pentru a evita chiar și un risc de conflict de interese, domnul Selmayr ar fi trebuit, încă din ianuarie 2018, să se recuze pe sine (și cabinetul președintelui asupra căruia avea control ierarhic) de la orice implicare în procesele decizionale relevante de creare a postului vacant și de aprobare a anunțului de post vacant. Avizul Comisiei confirmă că domnul Selmayr nu numai că nu s-a recuzat în mod oficial de la aceste procese, ci a și participat efectiv la ele. Această participare constituia un conflict de interese.

4. Componența Comitetului consultativ privind numirile

Constatările Ombudsmanului

57. Ombudsmanul a stabilit că comitetul înalților funcționari care a intervievat și a evaluat candidații pentru funcția de secretar general adjunct (și anume Comitetul consultativ privind numirile sau CCN) nu a fost constituit în conformitate cu regulamentul de procedură al comitetului respectiv (întrucât Comisia nu a numit un supleant care să îl înlocuiască pe dl Selmayr atunci când acesta s-a recuzat în cele din urmă pe sine și pe subordonații săi de la participarea la procedură).

Evaluarea de către Ombudsman a avizului Comisiei

58. În avizul său, Comisia a afirmat că „Comitetul consultativ privind numirile a fost compus în deplină conformitate cu toate normele de procedură aplicabile.” În opinia Comisiei, articolul 10 din Regulamentul de procedură al CCN nu era aplicabil în acest caz, întrucât „înlocuirea șefului cabinetului președintelui în circumstanțe excepționale este prevăzută în mod specific la articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf din aceleași norme. Această dispoziție a fost introdusă de Comisie în octombrie 2015 și constituie o normă ulterioară care vizează în mod specific înlocuirea șefului de cabinet al președintelui în cadrul Comitetului consultativ privind numirile. Aceasta constituie o lex specialis pentru înlocuirea unei anumite persoane, și anume a șefului cabinetului președintelui, excluzând aplicarea altor dispoziții generale, cum ar fi articolul 10 din Regulamentul de procedură”.

59. Ombudsmanul nu este de acord cu reprezentarea de către Comisie a normelor relevante. Articolul 10 din Regulamentul de procedură al ACC este o lex specialis menită să abordeze o situație foarte specifică, și anume atunci când un membru al comitetului este în conflict.  În cele din urmă, dl Selmayr a considerat că nu mai poate participa la procedura de selecție a secretarului general adjunct (el a considerat, deși cu întârziere, că o astfel de participare ar constitui un conflict de interese). El consideră, de asemenea, că înlocuirile prevăzute la articolul 8 din norme ar fi, de asemenea, contradictorii (deoarece acestea se află sub controlul său ierarhic). În acest context, ar fi trebuit să se aplice articolul 10 din norme, iar un supleant ar fi trebuit să fie ales din lista supleanților. Acest lucru nu a fost făcut.

60. Prin urmare, Ombudsmanul își menține opinia potrivit căreia ar fi trebuit numit un supleant de pe lista raportorilor. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat, ACC nu a fost compusă în conformitate cu Regulamentul de procedură al ACC.

Alte aspecte semnalate de Comisie

1. Repartizări cu posturi

61. Ombudsmanul a concluzionat în recomandarea sa că o „redistribuire cu post” nu poate fi utilizată pentru a muta un funcționar care deține un post de director într-un post de director general fără nicio procedură de comparare a meritelor personalului eligibil (a se vedea anexa II la recomandare).

62. Această concluzie a fost relevantă pentru anchetă. Ombudsmanul a constatat că dl Selmayr a deținut (în cariera sa de bază) un post de director (astfel, cu un nivel sub un post de director general). Prin urmare, faptul că a devenit secretar general adjunct (care este un post de director general) a servit la asigurarea faptului că va deveni eligibil din punct de vedere juridic pentru o „repartizare” în funcția de secretar general (odată ce dl Italianer a anunțat în mod oficial că se va pensiona [16]).

63. În opinia sa, Comisia nu a fost de acord cu Ombudsmanul. Acesta a afirmat că „fostul șef de cabinet al președintelui era – și încă mai este – funcționar în grupa de funcții AD cu gradul AD15. Prin urmare, acesta ar fi fost eligibil pentru un transfer în funcția de secretar general în conformitate cu articolul 7 fără să fi fost numit în funcția de secretar general adjunct”(sublinierea noastră).

64. Ombudsmanul  își menține opinia potrivit căreia numirea dlui Selmayr în funcția de secretar general adjunct a fost necesară pentru ca dl Selmayr să fie eligibil din punct de vedere juridic pentru schimbarea repartizării în funcția de secretar general. Acest punct de vedere nu numai că este conform cu jurisprudența, ci explică, de asemenea, eforturile de a-l face pe dl Selmayr secretar general adjunct în timp util pentru reuniunea din 21 februarie, când a fost anunțată în mod oficial pensionarea dlui Italianer.

65. Ombudsmanul observă, de asemenea, că interpretarea sa cu privire la „schimbările de posturi” este în deplină conformitate cu practica Comisiei. Ombudsmanul a constatat că, din cele 45 de „repartizări” către directorul general al Comisiei Juncker (inclusiv către fostul secretar general), nu există niciun exemplu de preluare de către un director a rolului de director general printr-o procedură de „repartizare cu post”.

66. Ombudsmanul subliniază, de asemenea, că declarația Comisiei contrazice următoarea declarație pe care Comisia a trimis-o Ombudsmanului în iunie 2018 și apoi a citat-o din nou în avizul său din 3 decembrie: „Persoana care ocupă în prezent postul îndeplinește pe deplin aceste cerințe, precum și toate condițiile procedurale prevăzute în Statutul funcționarilor UE: în calitate de funcționar AD15 cu opt ani de experiență în funcții de conducere de nivel superior în cadrul Comisiei și șapte ani de experiență profesională înainte de a se alătura Comisiei – persoana era pe deplin calificată pentru a fi transferată pe postul de secretar general, după numirea sa în funcția de secretar general adjunct, printr-o decizie a colegiului în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Statutul funcționarilor UE”(sublinierea noastră; notele de subsol sunt omise).

2. Comunicatul de presă al Ombudsmanului

67. În opinia sa, Comisia contestă formularea unui comunicat de presă pe care Ombudsmanul l-a publicat pentru a informa publicul cu privire la recomandarea sa în cadrul prezentei anchete. Comisia consideră că o declarație din comunicatul de presă potrivit căreia „administrarea defectuoasă a apărut din cauza faptului că Comisia nu a respectat în mod corect normele relevante, nici în literă, nici în spirit”(sublinierea Ombudsmanului) este înșelătoare. În sprijinul opiniei sale, Comisia afirmă că recomandarea nu conține dovezi că normele relevante nu au fost respectate.

68.  În recomandarea sa, Ombudsmanul a afirmat în mod expres că articolul 4 din Statutul funcționarilor UE (a se vedea punctul 75 din recomandarea sa și punctele 13 și 17 din prezenta decizie) și articolul 11a din Statutul funcționarilor UE (a se vedea punctele 40-44 din recomandarea sa și punctele 25 și 28 din prezenta decizie) nu au fost respectate de Comisie în cursul procedurii de selecție care a condus la numirea dlui Selmayr în calitate de secretar general adjunct. De asemenea, aceasta a afirmat că Comisia nu a acționat în conformitate cu normele Comitetului consultativ privind numirile (punctele 65-68 din recomandarea sa și punctele 36-38 din prezenta decizie).

69. Prin urmare, Ombudsmanul consideră că comunicatul său de presă a reflectat în mod corect recomandarea Ombudsmanului.

3. Dreptul domnului Selmayr de a fi ascultat

70. Avizul Comisiei susține că Ombudsmanul nu l-a ascultat pe dl Selmayr.

71. Ombudsmanul investighează administrarea instituțiilor UE, și nu a persoanelor fizice. În acest caz, Comisia a fost audiată, în scris și în cadrul mai multor reuniuni desfășurate în perioada iunie-august 2018. Ca în orice anchetă a Ombudsmanului, este responsabilitatea instituției să obțină de la personalul său toate informațiile relevante înainte de a răspunde Ombudsmanului. În cazul în care o anchetă implică acțiuni ale unui anumit personal sau ale unor unități specifice (așa cum se întâmplă foarte des), instituția poate alege să se consulte cu personalul relevant pentru a-și pregăti răspunsul adresat Ombudsmanului.

72. În ceea ce îl privește pe dl Italianer, în cazul în care Comisia ar fi considerat util să îl contacteze pe dl Italianer în vederea obținerii de informații pentru a răspunde Ombudsmanului, ar fi putut face acest lucru.

73. Mandatul Ombudsmanului acoperă instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE. În acest context, în mod normal, nu este necesar ca ea să identifice funcționari individuali în recomandările și deciziile sale. Cu toate acestea, în prezenta cauză, ea a luat măsura de a identifica trei funcționari ai Comisiei în recomandarea sa, printre care domnii Selmayr și Italianer [17]. Această identificare a trei funcționari a fost necesară pentru a se asigura că recomandarea sa este clară și lipsită de ambiguitate. Pentru a respecta normele privind protecția datelor, Ombudsmanul i-a informat pe acești trei funcționari cu privire la recomandarea sa înainte de publicarea recomandării. 

 

 

[1] Detalii privind ancheta Parlamentului sunt disponibile la adresa: http://www.europarl.europa.eu/committees/en/cont/subject-files.html?id=20180326CDT02181.

[2] Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2018 referitoare la politica de integritate a Comisiei, în special numirea Secretarului General al Comisiei Europene, P8_TA-PROV(2018)0117, disponibilă la adresa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2018-0117&language=EN&ring=B8-2018-0214.

[3] Răspunsurile Comisiei la aceste întrebări sunt disponibile la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/cases/correspondence.faces/en/97356/html.bookmark

[4] https://www.ombudsman.europa.eu/en/correspondence/en/99793

[5] Disponibilă aici: https://www.ombudsman.europa.eu/en/recommendation/en/102651

[6] Avizul Comisiei este disponibil la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/correspondence/en/107213.

[7] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&language=EN&reference=P8-TA-2018-0531

[8] În cadrul briefingului de presă de la prânz al Comisiei din 4 septembrie 2018, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei a declarat că: „Ombudsmanul nu contestă nici legalitatea, nici competența candidatului”. http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?sitelang=en&ref=I159943

În ceea ce privește legalitatea acestei chestiuni, Ombudsmanul a subliniat în recomandarea sa că este de acord cu evaluarea Parlamentului European potrivit căreia numirile duble „prelungesc și, eventual, chiar depășesc limitele legii”. În plus, recomandarea menționa că articolul 4 din Statutul funcționarilor UE (a se vedea punctul 75 din recomandarea sa) și articolul 11a din Statutul funcționarilor UE (a se vedea punctele 40-44 din recomandarea sa) nu fuseseră respectate.

[9] Pentru detaliile acestei secvențieri, a se vedea punctul 34 de mai jos.

[10] Articolul 4 prevede că „[n]icio numire sau promovare nu se face în alt scop decât ocuparea unui post vacant, astfel cum se prevede în prezentul Statut al funcționarilor”.

[11] Răspunsul adresat Parlamentului, întrebarea 1, 4 aprilie 2018, disponibil la adresa: http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/141000/Commission%20replies%20CONT%2004042018.pdf.

[12] A se vedea anexa II la recomandarea Ombudsmanului, disponibilă la adresa: https://www.ombudsman.europa.eu/en/recommendation/en/102651

[13] A se vedea punctele 32 și 76 din recomandarea Ombudsmanului: https://www.ombudsman.europa.eu/en/recommendation/en/102651

[14] Ombudsmanul reamintește că, în răspunsul său adresat Parlamentului la 4 aprilie (disponibil la adresa http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/141000/Commission%20replies%20CONT%2004042018.pdf), Comisia a declarat (a se vedea răspunsul Comisiei la întrebarea 11) că „Președintele a avut un interes de înțeles în garantarea bunei funcționări a instituției și în cazul în care dl Italianer s-a pensionat și au existat discuții și reflecții pe această temă începând cu a doua jumătate a anului 2017 și mai în detaliu de la începutul anului 2018. Transferul dlui Selmayr, un cadru de conducere de nivel superior cu gradul necesar și opt ani de experiență în funcții de conducere de nivel superior în cadrul Comisiei și care avea încrederea necesară a președintelui, în funcția de secretar general a devenit o opțiune posibilă la începutul anului 2018. Pentru a se asigura că un astfel de transfer posibil ar fi în conformitate nu numai cu legea, ci și cu practica Comisiei, dl Selmayr a participat, începând cu 31 ianuarie 2018, la o procedură completă de selecție pentru funcția de director general/director general adjunct...” (sublinierea noastră).

[15] Disponibil aici: https://www.ombudsman.europa.eu/en/recommendation/en/102651.

[16] A se vedea punctele 27-30 și anexa II la recomandarea Ombudsmanului. A se vedea, de asemenea, nota de subsol 9 din prezenta decizie.

[17] A treia persoană identificată a fost doamna Paraskevi Michou. În cadrul briefingului de presă de la prânz al Comisiei din 4 septembrie 2018, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei a declarat de două ori că doamna Michou a solicitat postul de director general, în timp ce Ombudsmanul constată că aceasta nu a solicitat postul, ci a fost, de fapt, realocată la inițiativa președintelui Juncker.

Ce părere aveți despre această traducere automată? Trimiteți-ne părerea dumneavoastră!