FOR PREVIEWING & TESTING PURPOSES ONLY.
This notification will disappear once the page will be published.
This link is available for less than 30 minutes.
  • Ușor de citit
  • Dimensiune text

Aveți o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE?

Limba actuală: 
  • Română
Limba sursă: 
limbi disponibile: 
Traducerea acestei pagini a fost generată prin traducere automată.
Traducerile automate pot conține erori care pot reduce claritatea și exactitatea; Ombudsmanul nu își asumă răspunderea pentru eventuale discrepanțe. Pentru cele mai fiabile informații și securitate juridică, vă rugăm să consultați versiunea sursă din engleză, linkul de mai sus.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați politica noastră lingvistică și de traducere.

Decizia în cazul 747/2016/PL privind utilizarea de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a pragului de îngrijorare toxicologică

Cazul a vizat modul în care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) utilizează pragul de îngrijorare toxicologică (TTC). CCT este un instrument de evaluare a riscurilor bazat pe principiul că există niveluri de expunere sub care substanțele chimice nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană.

În 2014, EFSA și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au găzduit un atelier la nivel de experți pentru a analiza știința care stă la baza conceptului de CCT. Concluziile atelierului au făcut obiectul unei consultări publice și au fost publicate în martie 2016.

Reclamantul, un ONG, a pus sub semnul întrebării utilizarea de către EFSA a conceptului de CCT, deoarece a considerat că acesta nu reflectă dovezile științifice actuale. De asemenea, s-a afirmat că mulți dintre experții care au luat parte la atelier au avut conflicte de interese.

Biroul Ombudsmanului European nu este un organism științific și nu poate lua o poziție cu privire la meritele unui anumit instrument de evaluare a riscurilor, cum ar fi CCT. Pe baza examinării efectuate în acest caz, Ombudsmanul a considerat că explicațiile EFSA cu privire la utilizarea CCT sunt rezonabile.

În ceea ce privește experții care au participat la atelier, Ombudsmanul a constatat că, în acest caz particular, EFSA nu era obligată să îi examineze pentru a depista conflictele de interese, deoarece era rezonabil ca aceasta să se bazeze pe examinarea prealabilă efectuată de OMS cu privire la acești experți.

Ombudsmanul a concluzionat că nu a existat o administrare defectuoasă din partea EFSA.

Cu toate acestea, Ombudsmanul a sugerat EFSA să se asigure că experții care participă la conferințe sau reuniuni nu au conflicte de interese, în cazul în care conferința sau reuniunea – precum cea în cauză – este organizată pentru a informa procesul decizional al EFSA sau ar putea fi percepută ca făcând acest lucru.

Contextul plângerii

1. Reclamantul, PAN Europe, este o rețea de organizații ale societății civile, care urmărește să reducă substanțial utilizarea pesticidelor în întreaga Europă.

2. Pragul de îngrijorare toxicologică (TTC) este un instrument de evaluare a riscurilor bazat pe principiul că există niveluri de expunere sub care substanțele chimice nu prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană. Acest instrument permite autorităților de reglementare să evalueze riscul prezentat de substanțe pe baza structurii lor chimice, a expunerii estimate la acestea și a unei comparații cu substanțele chimice cunoscute.

3. Potrivit susținătorilor săi, utilizarea TTC (a) elimină necesitatea unor teste de toxicitate extinse atunci când aportul uman al unei substanțe chimice este sub prag, (b) concentrează resursele asupra substanțelor care prezintă un risc potențial mai mare pentru sănătatea umană și (c) contribuie la reducerea testării pe animale.

4. În 2012, EFSA a emis un aviz științific privind „Explorarea opțiunilor pentru furnizarea de consiliere cu privire la posibilele riscuri pentru sănătatea umană pe baza conceptului de prag de îngrijorare toxicologică (TTC)”[1]. Comitetul științific al EFSA a concluzionat în avizul respectiv că abordarea CCT ar putea fi recomandată ca instrument util de screening, fie pentru stabilirea priorităților, fie pentru a decide dacă sunt necesare date suplimentare într-un anumit caz.

5. În decembrie 2014, EFSA și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au găzduit un atelier la nivel de experți pentru a revizui știința care stă la baza conceptului CCT (denumit în continuare „atelierul”). Experții care au participat la atelier au fost selectați în urma unei cereri de experți organizate de OMS. În urma atelierului, EFSA a efectuat o consultare publică cu privire la concluziile și recomandările la care s-a ajuns.

6. În martie 2016, EFSA și OMS au publicat „Revizuirea abordării privind pragul de îngrijorare toxicologică (TTC) și dezvoltarea unui nou arbore decizional al TTC” (denumit în continuare „raportul”). Raportul a concluzionat că CCT este un instrument de screening valabil, adecvat scopului și bazat pe principii științifice de evaluare a riscurilor. Acesta a formulat recomandări pentru îmbunătățirea și extinderea utilizării conceptului CCT.

7. La 25 martie 2016, reclamantul a scris EFSA plângându-se de utilizarea de către EFSA a CCT. În acest context, ea a pus sub semnul întrebării independența experților care au participat la atelier. Aceasta a arătat de asemenea că contribuția sa la consultarea publică nu a fost luată în considerare. Reclamantul a solicitat retragerea raportului din 2016 și efectuarea unei revizuiri independente a CCT.

8. În răspunsul său din 27 aprilie 2016, EFSA a observat că raportul a rezumat pur și simplu discuțiile care au avut loc în cadrul atelierului CCT. Ca atare, EFSA nu și-a putut „retrage” conținutul. În ceea ce privește independența experților, EFSA a observat că examinarea declarațiilor lor de interese a fost efectuată de OMS în conformitate cu normele organizației respective. În ceea ce privește răspunsurile reclamantului la consultarea publică, EFSA a afirmat că acestea nu intră în domeniul său de aplicare. În cele din urmă, EFSA a explicat utilizarea CCT ca răspuns la criticile reclamantului cu privire la CCT.

9. Nemulțumit de răspunsul EFSA, reclamantul s-a adresat Ombudsmanului.

Ancheta

10. Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la următoarele aspecte ale plângerii:

1) EFSA nu ar mai trebui să utilizeze abordarea CCT.

2) EFSA nu a reușit să garanteze independența experților care revizuiesc CCT.

11. Ombudsmanul a primit răspunsul EFSA cu privire la plângere și, ulterior, observațiile reclamantului cu privire la răspunsul EFSA. Echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a întâlnit, de asemenea, cu echipa EFSA responsabilă de caz. După această reuniune, Ombudsmanul a primit un răspuns suplimentar din partea EFSA și observațiile reclamantului.

Utilizarea de către EFSA a abordării CCT

Argumentele prezentate Ombudsmanului

12. Reclamantul a susținut că utilizarea de către EFSA a abordării CCT nu ține seama de cunoștințele științifice actuale și încalcă principiul fondator al EFSA de a contribui la un nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane.

13. Reclamantul a susținut, de asemenea, că stabilirea unui prag de toxicitate este o decizie de gestionare a riscurilor care nu ar trebui luată de un organism de evaluare a riscurilor, cum ar fi EFSA, ci de Comitetul permanent al Comisiei Europene. Astfel, prin utilizarea instrumentului CCT, EFSA acționează în afara sferei sale de competență.

14. În răspunsul său, EFSA a remarcat că CCT este un instrument de evaluare a riscurilor care a fost utilizat de zeci de ani de o serie de organisme științifice de evaluare a riscurilor, inclusiv de fostul Comitet științific pentru alimentație al Comisiei și de Agenția Europeană pentru Medicamente.

15. EFSA a remarcat că stabilirea valorilor-prag sau determinarea factorilor de siguranță [2] nu este specifică abordării TTC, ci este inerentă domeniului evaluării riscurilor toxicologice. Alegerea și aplicarea factorilor de siguranță nu reprezintă o decizie de gestionare a riscurilor, ci o chestiune științifică. Prin urmare, la stabilirea factorilor de siguranță, EFSA nu își depășește mandatul.

16. EFSA a remarcat că utilizează în prezent abordarea TTC fie ca instrument de screening, fie pentru substanțe pentru care lipsesc date toxicologice și este obligată din punct de vedere juridic să utilizeze această metodă sau altele comparabile.

17. EFSA a declarat că are obligația instituțională și științifică de a menține utilizarea metodei CCT actualizată și compatibilă cu descoperirile științifice recente. În acest scop, Comisia ar urma să revizuiască avizul emis de Comitetul științific al EFSA și să îl actualizeze, dacă este necesar.

18. În răspunsul său, reclamantul și-a reiterat argumentele anterioare și a adăugat că declarațiile și practicile EFSA diferă. Deși EFSA susține că CCT este un instrument de screening utilizat pentru stabilirea priorităților, EFSA îl utilizează, de exemplu, pentru a determina riscul anumitor substanțe [3] în apele subterane. Pentru reclamant, utilizarea TTC pentru aceste substanțe este o decizie de gestionare a riscurilor.

Evaluarea Ombudsmanului

19. Oficiul Ombudsmanului European nu este un organism științific și nu dispune de expertiza necesară pentru a evalua temeinicia avizelor științifice adoptate de comitetele specializate [4].

20. Utilizarea de către EFSA a abordării CCT urmează recomandarea Comitetului său științific din 2012, care a concluzionat că CCT ar putea fi util pentru EFSA ca „instrument de screening fie pentru stabilirea priorităților, fie pentru a decide dacă expunerea la o substanță este atât de scăzută încât probabilitatea unor efecte adverse asupra sănătății este scăzută și că nu sunt necesare date suplimentare”.

21. În avizul său științific pe această temă, Comitetul științific al EFSA afirmă că a examinat literatura de specialitate publicată privind abordarea CCT și a analizat bazele de date care stau la baza CCT [5]. Pe baza acestei analize, Comitetul științific a concluzionat că valorile TTC au fost susținute în mod adecvat de date științifice [6].

22. În răspunsul său la această plângere, EFSA a subliniat că are obligația legală de a actualiza utilizarea metodei CCT și, prin urmare, de a revizui avizul Comitetului științific și de a adapta utilizarea acesteia, dacă este necesar.

23. Astfel cum s-a menționat mai sus, Ombudsmanul nu dispune de expertiza necesară pentru a evalua dacă analiza științifică efectuată de EFSA cu privire la dovezile care datează din 2012 a fost corectă și dacă monitorizarea sa continuă a celor mai recente evoluții științifice în ceea ce privește CCT este adecvată.

24. Ombudsmanul constată că EFSA a luat decizia de a utiliza abordarea CCT în 2012, pe baza unor cunoștințe științifice extinse și actualizate. EFSA intenționează să revizuiască această decizie ori de câte ori noi dovezi și descoperiri științifice îi impun acest lucru.

25. Având în vedere cele de mai sus și fără a se pronunța cu privire la temeinicia evaluărilor științifice ale EFSA, Ombudsmanul consideră că argumentul reclamantului potrivit căruia utilizarea CCT nu ia în considerare cunoștințele științifice actuale nu este corect.  

26. Reclamantul consideră, de asemenea, că abordarea CCT constituie o activitate de gestionare a riscurilor și nu o activitate de evaluare a riscurilor. Ombudsmanul constată că Regulamentul de înființare a EFSA [7] definește evaluarea riscurilor ca fiind alcătuită din patru etape, și anume „identificarea pericolelor, caracterizarea pericolelor, evaluarea expunerii și caracterizarea riscurilor”[8]. În conformitate cu regulamentul respectiv, gestionarea riscurilor este „procesul, diferit de evaluarea riscurilor, de cântărire a alternativelor în consultare cu părțile interesate, luând în considerare evaluarea riscurilor și alți factori legitimi și, dacă este necesar, selectând opțiuni adecvate de prevenire și control”[9]. Cu alte cuvinte, evaluatorii riscurilor oferă consiliere pe baza unei analize științifice, iar managerii de risc folosesc această consiliere ca bază pentru luarea deciziilor.

27. EFSA a descris CCT ca fiind un instrument de screening și de stabilire a priorităților pentru evaluarea siguranței substanțelor chimice atunci când datele privind pericolele sunt incomplete sau lipsesc. EFSA a afirmat, de asemenea, că utilizează CCT pentru a ajunge la concluzii privind siguranța toxicologică a substanțelor pentru care lipsesc date concrete și în cazul cărora legiuitorul a solicitat în mod specific autorității să utilizeze această metodă sau metode comparabile. Opinia Ombudsmanului este că aceste utilizări ale CCT se încadrează în definiția evaluării riscurilor.

28. Reclamantul susține că EFSA își depășește mandatul prin utilizarea CCT nu doar ca instrument de screening, ci și pentru determinarea riscului prezentat de substanțele relevante în apele subterane.

29. Ombudsmanul observă că utilizarea abordării CCT pentru aceste substanțe este recomandată într-un document de orientare al Comisiei Europene [10]. Astfel, la stabilirea unui prag pentru metaboliții pesticidelor în apele subterane, EFSA aplică [11] documentul de orientare al Comisiei și acționează în calitate de evaluator al riscurilor, și nu în calitate de gestionar al riscurilor. Prin urmare, Ombudsmanul nu a constatat că EFSA își depășește mandatul atunci când utilizează CCT pentru aceste substanțe.

30. Având în vedere cele de mai sus, Ombudsmanul nu constată nicio administrare defectuoasă în ceea ce privește utilizarea de către EFSA a abordării CCT.

Independența experților care revizuiesc CCT

Argumentele prezentate Ombudsmanului

31. Reclamantul susține că EFSA nu a asigurat independența experților care au participat la atelierul de revizuire a CCT. În special, prin faptul că nu a examinat ea însăși experții în materie de conflicte de interese, EFSA nu și-a respectat propriile norme privind declarațiile de interese. În opinia reclamantului, majoritatea experților care au participat la atelierul respectiv au fost în conflict, deoarece au considerat în trecut că abordarea CCT este o abordare solidă din punct de vedere științific sau că are legături cu industria.

32. Reclamantul a observat, de asemenea, că, deși EFSA a susținut că acest eveniment nu ar conduce neapărat la revizuirea deciziei din 2012 a comitetului său științific, EFSA a declarat într-un comunicat de presă că intenționează să integreze recomandările cuprinse în raportul evenimentului în evaluarea riscurilor.

33. Ca răspuns, EFSA a afirmat că normele sale privind declarațiile de interese nu se aplică conferințelor și reuniunilor publice, ci numai reuniunilor grupurilor sale științifice instituționale [12]. Motivul este că avizele științifice ale acestor din urmă organisme fac parte din procesul decizional al EFSA. Examinarea declarațiilor de interese ale experților științifici care au participat la acest atelier ar fi depășit ceea ce este necesar în normele sale juridice interne și ceea ce este „compatibil cu așteptările societății” în ceea ce privește independența proceselor de reglementare ale EFSA.

34. EFSA a subliniat că raportul, elaborat pentru a reflecta discuțiile din cadrul evenimentului, nu constituie opiniile EFSA (sau ale OMS) cu privire la această chestiune, ci mai degrabă opiniile experților prezenți la reuniune. EFSA a adăugat că, în cazul în care își va revizui avizul științific din 2012 privind CCT, va aplica pe deplin politica sa de independență și normele privind declarațiile de interese tuturor experților care participă la revizuirea respectivă.

35. În ceea ce privește experții aleși pentru atelier, EFSA a remarcat că li s-a solicitat să prezinte o declarație de interese, care a fost examinată de OMS în conformitate cu normele sale. Acest proces a fost publicat pe site-ul OMS înainte de atelier.

36. În ceea ce privește răspunsul reclamantului la consultarea publică, EFSA a remarcat că acesta nu intră în domeniul de aplicare al consultării.

Evaluarea Ombudsmanului

37. Atelierul, organizat în comun de EFSA și OMS, a reunit un grup de treizeci și trei de experți științifici. Apelul la experți și examinarea declarațiilor lor de interese au fost efectuate de OMS. EFSA nu a efectuat propria evaluare, considerând că nu era obligată din punct de vedere juridic să facă acest lucru.

38. Ombudsmanul ia act de faptul că politica EFSA privind independența [13] și normele privind declarațiile de interese [14], în vigoare la momentul desfășurării atelierului, au impus EFSA să examineze declarațiile de interese ale experților numai în cadrul grupurilor sale științifice, deoarece aceștia participă la procesul decizional al EFSA. Astfel, în temeiul normelor sale interne, EFSA nu era obligată să efectueze acest exercițiu pentru conferințe și reuniuni precum cea în cauză.

39. Cu toate acestea, Ombudsmanul constată că OMS examinează experții atunci când organizează astfel de conferințe sau reuniuni. Prin urmare, este, fără îndoială, o bună practică să se examineze experții în ceea ce privește conflictele de interese atunci când EFSA organizează o reuniune sau o conferință în vederea informării procesului său decizional. În mod similar, dacă reuniunea sau conferința poate fi percepută în mod rezonabil ca fiind organizată în acest scop, proiecția ar trebui să aibă loc.

40. În acest caz, experții care au participat au trecut, de fapt, printr-un proces de screening desfășurat de OMS în conformitate cu propriile sale norme privind declarațiile de interese. OMS a identificat cinci experți care au avut conflicte de interese. Acești experți au fost excluși de la reuniune în ultima zi a atelierului, când atelierul a convenit asupra concluziilor și recomandărilor sale.

41. Niciun element din dosar nu sugerează că EFSA ar fi trebuit să pună sub semnul întrebării calitatea sau integritatea examinării experților de către OMS. În ceea ce privește conflictul de interese menționat de reclamant, faptul că, înainte de atelier, experții au exprimat opinii științifice cu privire la aspectele discutate nu este suficient pentru a pune sub semnul întrebării independența lor sau pentru a presupune că aveau un interes legitim în abordarea CCT.

42. Reclamantul nu a furnizat niciun element de probă concret care să susțină presupusele legături ale experților respectivi cu industria.

43. Prin urmare, Ombudsmanul concluzionează că nu a existat o administrare defectuoasă din partea EFSA.

44. Ombudsmanul ia act de faptul că EFSA, în cursul acestei anchete și în urma discuțiilor cu echipa sa de anchetă, și-a revizuit politica privind independența și a publicat noi norme privind conflictele de interese [15]. Aceste norme nu abordează aspectele prezentate în această plângere, și anume nu impun ca examinarea experților care iau parte la conferințe sau reuniuni organizate de EFSA însăși sau împreună cu alte entități să stea la baza procesului său decizional [16].

45. Ombudsmanul consideră că EFSA ar trebui să își consolideze în continuare procedurile. Mai precis, EFSA ar trebui, în măsura posibilului, să se asigure că declarațiile de interese ale experților care participă la conferințe sau reuniuni, organizate în vederea informării procesului decizional al EFSA, sunt examinate. Ombudsmanul va face mai jos o sugestie de îmbunătățire.

Concluzie

Pe baza anchetei, Ombudsmanul închide acest caz cu următoarea concluzie:

Nu a existat o administrare defectuoasă din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

 

Sugestie de îmbunătățire

Ombudsmanul sugerează Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară să se asigure că experții care participă la conferințe sau reuniuni nu au conflicte de interese, în cazul în care conferința sau reuniunea – precum cea în cauză – este organizată pentru a informa procesul decizional al EFSA sau ar putea fi percepută ca făcând acest lucru.

Reclamantul și EFSA vor fi informate cu privire la această decizie.

 

Emily O'Reilly

Ombudsmanul European

Strasbourg, 17.12.2018

 

[1] Comitetul științific al EFSA; Scientific Opinion on Exploring options for providing advice about possible human health risks based on the concept of Threshold of Toxicological Concern (TTC) [Aviz științific privind explorarea opțiunilor de furnizare de consiliere cu privire la posibilele riscuri pentru sănătatea umană pe baza conceptului de prag de îngrijorare toxicologică (TTC)]. EFSA Journal 2012;10(7). Disponibil la adresa: https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2012.2750

[2] Cuprins Un factor de siguranță este un raport obținut din studii toxicologice și utilizat pentru a prezice nivelul sau doza de expunere umană în condiții de siguranță.

[3] În cazul în care EFSA utilizează TTC pentru metaboliții pesticidelor din apele subterane. Metaboliții pesticidelor sunt produsul reacțiilor chimice atunci când un pesticid intră în contact cu aerul, apa, solul sau organismele vii.

[4] A se vedea Decizia în cazul 1475/2016/JAS privind gestionarea de către Agenția Europeană pentru Medicamente a procedurii de sesizare referitoare la vaccinurile împotriva papilomavirusului uman (HPV), punctul 22, disponibilă la adresa:

https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/84736#_ftnref32

[5] În cazul în care A se vedea p. 26-27 din avizul Comitetului științific.

[6] A se vedea p. 46 din avizul Comitetului științific.

[7] Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, JO L 31, 1.2.2002, p. 1-24.

[8] Articolul 3 alineatul (11) din Regulamentul nr. 178/2002.

[9] Articolul 3 alineatul (12) din Regulamentul 178/2002.

[10] Documentul de orientare SANCO/221/2000 rev 10 din 25 februarie 2003 (CE, 2003), pagina 10, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/plant/docs/pesticides_ppp_app-proc_guide_fate_metabolites-groundwtr.pdf, pagina 10.

[11] Grupul EFSA pentru produsele de protecție a plantelor și reziduurile acestora (PPR); Scientific Opinion on Evaluation of the Toxicological Relevance of Pesticide Metabolites for Dietary Risk Assessment (Aviz științific privind evaluarea relevanței toxicologice a metaboliților pesticidelor pentru evaluarea riscurilor alimentare). EFSA Journal 2012;10(07): 2799. [187 pp.] doi:10.2903/j.efsa.2012.2799. Disponibil online: www.efsa.europa.eu/efsajournal

[12] Comitetul științific, grupul științific și grupul de lucru.

[13] Politica EFSA privind independența și procesele științifice de luare a deciziilor a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară din 2011. Disponibil la adresa: http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/efsa_rep/blobserver_assets/independencepolicy.pdf

[14] Decizia directorului executiv privind declarațiile de interese din 2014 (în vigoare între 30 septembrie 2014 și 30 iunie 2018, cu excepția articolelor 19 și 20, care rămân în vigoare până la noi dispoziții). Disponibil la adresa: https://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/corporate_publications/files/independencerules2014.pdf

[15] EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), 2018. Normele EFSA privind gestionarea intereselor concurente.

[16] A se vedea Decizia directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară privind gestionarea intereselor concurențiale din 26 octombrie 2017. Disponibil la adresa: https://www.efsa.europa.eu/en/corporate/pub/independencepolicy17

 

Ce părere aveți despre această traducere automată? Trimiteți-ne părerea dumneavoastră!