• Depunerea unei plângeri
  • Solicitare de informaţii
60th Rome Treaty anniversaryEuropa ta - Portalul serviciilor publice europene şi naţionale on-line

Raport anual 2016

limbi disponibile :  bg.es.cs.da.de.et.el.en.fr.ga.hr.it.lv.lt.hu.mt.nl.pl.pt.ro.sk.sl.fi.sv
Raport anual 2016
Raport anual 2016
16 mai 2017
Emily O'Reilly

Introducere

European Ombudsman Annual Report 2016
Autor: European Ombudsman
drepturi de autor: European Union / European Ombudsman
Emily O’Reilly, Ombudsmanul European
Emily O’Reilly, Ombudsmanul European

Am deosebita plăcere de a vă prezenta raportul nostru anual pentru 2016.

A fost un an cu turbulențe pentru Uniunea Europeană, iar provocările nu se vor opri aici. Criza locurilor de muncă, criza migrației, aflată încă în desfășurare, decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea, precum și îngrijorările legate de impactul pe care îl va avea noua administrație din Statele Unite asupra Europei ne obligă pe toți să ne străduim și mai mult pentru a determina instituțiile UE să fie cât mai receptive și mai empatice față de cetățenii în slujba cărora lucrăm.

În acest an s-a dovedit din nou cum activitatea unui ombudsman poate avea, în timp, un efect pozitiv asupra calității administrației UE, în acord cu strategia mea de a spori impactul, relevanța și vizibilitatea acestui oficiu.

Prin efectuarea unor anchete strategice proactive, oficiul Ombudsmanului a reușit să contribuie la îmbunătățirea în continuare a standardelor administrative și de transparență aplicate în cadrul organismelor publice ale UE. Am colaborat cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European la reevaluarea grupurilor de experți care consiliază Comisia în materie de politică. Am inițiat discuții pe teme de etică cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, referitor la persoanele care au deținut portofolii de comisari europeni, iar cu președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, am discutat pe tema transparenței Eurogrupului. De asemenea, am formulat recomandări adresate Comisiei, privind autorizarea pesticidelor, precum și recomandări adresate Comisiei, Consiliului și Parlamentului, privind modul de creștere a transparenței trilogurilor.

La sfârșitul anului am lansat Premiul pentru bună administrare, care oferă recunoaștere excelenței în administrația publică a UE și activității pline de abnegație a atâtor funcționari europeni, care depun eforturi pentru a face mai bună viața cetățenilor europeni.

Activitatea mea de bază rămâne în continuare ajutorul acordat persoanelor individuale atunci când întâmpină dificultăți în relația cu administrația publică a UE, iar preocupările lor se regăsesc în marea majoritate a sutelor de plângeri pe care le gestionăm an de an.

De asemenea, în 2016 am organizat la Bruxelles conferința anuală a Rețelei europene a ombudsmanilor, care a intensificat cooperarea noastră de succes pe teme ca migrația, transparența activităților de lobby și statul de drept. Totodată, Comisia Europeană s-a angajat să colaboreze cu rețeaua de o manieră mai eficace.

Aștept cu viu interes anul dificil care începe și colaborarea cu administrația UE, menită să contribuie la soluționarea problemelor cu care se confruntă cetățenii europeni. În mod special, aștept cu interes continuarea relației de colaborare excelente pe care o am cu Parlamentul European. Sprijinul acestei instituții a fost și este în continuare esențial pentru ducerea la îndeplinire cu eficacitate a mandatului meu, în numele cetățenilor în slujba cărora ne aflăm cu toții.

Emily O’Reilly

Capitolul 1 - Anul 2016 pe scurt

Anul 2016 a fost plin de evenimente. Iată câteva dintre reperele cele mai importante:

Ianuarie

Scrisoare adresată membrilor Rețelei europene a ombudsmanilor privind Fondul UE pentru azil, migrație și integrare

Februarie

Ombudsmanul solicită Comisiei să transmită un raport privind autorizarea pesticidelor

Martie

Anchetă deschisă pe tema documentelor grupului de experți privind Tratatul Euratom

Aprilie

„Îmbunătățirea transparenței activităților de lobby în industria tutunului” – eveniment organizat de Ombudsman

Mai

Anchetă deschisă referitoare la evaluarea de către Comisie a conflictului de interese în cazul consilierilor speciali

Iunie

Conferința anuală a Rețelei europene a ombudsmanilor, organizată la Bruxelles

Iulie

Ombudsmanul solicită transparență sporită în cadrul trilogurilor

August

Gestionarea de către Comisie a plângerilor legate de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cadrul sistemului-pilot al UE

Septembrie

Ombudsmanul solicită președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să își clarifice poziția privind noul rol asumat de predecesorul său

Octombrie

„Perturbarea Uniunii Europene: adevăr, fapte și platformele de comunicare socială” – eveniment organizat de Ombudsmanul European

Noiembrie

Ombudsmanul salută demersul președintelui Juncker legat de Codul de conduită al comisarilor

Decembrie

Reuniunea mondială la nivel înalt pe tema Parteneriatului pentru o guvernare deschisă – Discursul Ombudsmanului în plen

Capitolul 2 - Teme esențiale

Ombudsmanul European vine în ajutorul cetățenilor în relația acestora cu instituțiile, organismele și agențiile UE. Problemele care survin variază de la chestiuni contractuale la încălcări ale drepturilor fundamentale, de la lipsa de transparență în procesul decizional la refuzul accesului la documente. În 2016, anchetele referitoare la transparență au reprezentat, din nou, cea mai mare parte a cazurilor.

2.1 Transparența procesului decizional al UE

În luna iulie, Ombudsmanul a publicat o serie de propuneri care vizau creșterea transparenței trilogurilor, adică a negocierilor informale privind propunerile legislative ale UE, care au loc între Parlamentul European și Consiliul UE în prezența Comisiei Europene. Propunerile se refereau la publicarea datelor de desfășurare a trilogurilor și a sumarului ordinii de zi, a pozițiilor colegiuitorilor față de propunerea Comisiei, precum și a numelor decidenților prezenți la reuniunile tripartite. Ombudsmanul a recomandat publicarea documentelor care reflectă principalele etape ale procesului în cel mai scurt timp după încheierea negocierilor. Ombudsmanul a examinat dosarele trilogurilor privind două acte legislative ale UE (Directiva privind creditele ipotecare și Regulamentul privind studiile clinice) și a organizat o consultare publică, primind 51 de răspunsuri, din care cinci răspunsuri formulate de parlamente naționale. Parlamentul European, Consiliul și Comisia au răspuns propunerilor Ombudsmanului în luna decembrie, exprimându-și acordul față de argumentele Ombudsmanului în favoarea unei mai mari transparențe. În răspunsurile lor, instituțiile descriu modalitățile inițiale de urmărire, care au presupus dezbateri între ele pe tema punerii în aplicare a propunerilor. #1

În luna mai, Ombudsmanul a deschis o anchetă strategică privind modul în care Comisia Europeană evaluează conflictele de interese în cazul consilierilor săi speciali. Consilierii furnizează informații specializate la cerere, adresate comisarilor în mod direct. Scopul anchetei, deschise în urma unor plângeri individuale, este de a se asigura că normele sunt îndeajuns de solide pentru a evita o influență nepotrivită asupra procesului de elaborare a politicilor. În cadrul unei scrisori adresate președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Ombudsmanul a sugerat ca atât mandatul, cât și celelalte activități ale unui consilier să fie clarificate înainte de numirea acestuia și ca evaluarea unui conflict de interese să fie actualizată în cazul în care se modifică activitatea din afara instituției. #2

Responsabilii de caz din cadrul oficiului Ombudsmanului au examinat documentele referitoare la consilierii speciali numiți în anii 2015 și 2016.

Responsabilii de caz din cadrul oficiului Ombudsmanului au examinat documentele referitoare la consilierii speciali numiți în anii 2015 și 2016. Raportul de inspecție a semnalat un progres semnificativ în anumite domenii în 2016, fapt menționat ca atare de Ombudsman, într-o scrisoare adresată președintelui Juncker. În 2017, Ombudsmanul va continua să se axeze asupra unor eventuale progrese viitoare în următoarele domenii: modul de organizare a procedurii de numire a consilierilor speciali; evaluarea conflictului de interese de către Comisie înainte de numire; obligația de a declara noi activități după numire; și accesul public la documente și la informații.

Programul-pilot al Comisiei, prin care aceasta urmărește să se asigure că statele membre aplică în mod corect legislația Uniunii, fără a mai recurge la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, face obiectul unei anchete strategice începute în luna mai. Ombudsmanul a decis să studieze acest proces în urma anchetării mai multor plângeri. Ombudsmanul a solicitat Comisiei informații despre desfășurarea procedurii, inclusiv motivele întârzierilor înregistrate, modalitatea de comunicare cu reclamanții în ceea ce privește deschiderea și închiderea unei proceduri-pilot, precum și măsurile adoptate de Comisie în eventualitatea în care un stat membru amână în mod repetat să răspundă sau nu furnizează informații suficiente. Spre sfârșitul anului 2016, Ombudsmanul a efectuat o inspecție suplimentară a dosarelor, pentru a avea o idee mai completă asupra funcționării în practică a procedurii în cauză. Ancheta continuă în 2017.

Un caz ilustrativ pentru importanța transparenței procesului de decizie a vizat procedura de autorizare a pesticidelor pentru piața europeană. Ancheta a vizat în special practica aplicată de Comisie de avizare a utilizării în siguranță a unei substanțe active înainte de obținerea tuturor datelor necesare în sprijinul deciziei respective (numită procedura datelor de confirmare). Ombudsmanul a solicitat Comisiei să prezinte un raport în 2018 în care să demonstreze că procedura se utilizează în mod restrictiv, că există o mai bună supraveghere a utilizării pesticidelor de către statele membre și că au fost încheiate evaluările în curs referitoare la cele zece substanțe specificate de reclamant. #1

Un alt caz a vizat întârzierea de către Comisie a autorizării unui număr de 20 de solicitări privind alimente și nutrețuri modificate genetic. Pe parcursul anchetei, Comisia a rezolvat problema celor 20 de solicitări în cauză. Totuși, Ombudsmanul a concluzionat că întârzierile au fost nejustificate și a sugerat că, în cazul în care Comisia consideră ca fiind necorespunzător calendarul aferent procedurii de luare a deciziei referitoare la alimentele și nutrețurile modificate genetic, instituția ar trebui să remedieze acest aspect în cadrul procedurii de revizuire a modalității de adoptare a deciziilor de acest tip.

2.2 Transparența activităților de lobby

Ombudsmanul a anchetat, de asemenea, transparența activităților de lobby la nivelul UE și alte aspecte conexe. Reprezentarea echilibrată a intereselor în cadrul sutelor de grupuri de experți care consiliază Comisia în materie de politici și legislație a devenit subiectul unei ample anchete strategice. La începutul anului 2016, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să adopte o serie de măsuri legate de transparența activității grupurilor de experți, inclusiv de publicarea unor procese-verbale amănunțite ale reuniunilor acestora. Parlamentul European a fost, de asemenea, extrem de activ pe această temă. În luna mai, Comisia a răspuns că intenționează să realizeze o serie de modificări în sistem, printre care: să publice ordinile de zi și procesele-verbale relevante; să îmbunătățească gestionarea conflictelor de interese în privința celor numiți cu titlu personal, precum și să condiționeze calitatea de membru într-un grup de experți de obligația înscrierii în Registrul de transparență al UE. În 2017, Ombudsmanul va verifica procesele-verbale ale reuniunilor, precum și alte documente relevante, înainte de a formula concluziile sale finale cu privire la răspunsul oferit de Comisie la recomandările transmise de Ombudsman. #3

În urma îndemnului din partea Parlamentului, Comisia a revizuit Registrul de transparență al UE în 2016. Ombudsmanul a adresat președintelui Juncker o scrisoare care cuprindea sugestii privind îmbunătățirea registrului și transformarea lui într-un hub central al transparenței pentru toate instituțiile și agențiile Uniunii Europene. Totodată, Ombudsmanul a solicitat să existe o transparență totală a finanțării pentru toate grupurile de lobby, o mai mare precizie a datelor și o monitorizare mai riguroasă. De asemenea, Ombudsmanul a solicitat ca acordul interinstituțional final referitor la registru să menționeze dreptul de a adresa o plângere Ombudsmanului. Registrul revizuit face în prezent obiectul negocierilor între Comisie, Parlament și Consiliu. #4

Recunoscând că funcționarii din cadrul instituțiilor publice la nivelul UE și la nivel național ar putea avea nevoie de îndrumări cu privire la evitarea influențelor necuvenite din partea grupurilor de interese, Ombudsmanul a elaborat o serie de orientări practice. La sfârșitul anului a fost publicată, într-o formă provizorie, o listă de îndrumări și avertizări, împreună cu îndemnul adresat publicului de a formula opinii pe marginea acesteia. Printre sfaturile destinate funcționarilor se numără raportarea practicilor de lobby inacceptabile și refuzul de a stabili întâlniri în afara programului de lucru în alte locuri decât sediul instituției sau fără ca un coleg să fie prezent.

În cadrul unei decizii adoptate la sfârșitul anului 2016, Ombudsmanul și-a exprimat dezacordul ferm privind atitudinea Comisiei în ceea ce privește transparența întâlnirilor sale cu persoane care desfășoară activități de lobby în industria tutunului.

În cadrul unei decizii adoptate la sfârșitul anului 2016, Ombudsmanul și-a exprimat dezacordul ferm privind atitudinea Comisiei în ceea ce privește transparența întâlnirilor sale cu persoane care desfășoară activități de lobby în industria tutunului. În toamna anului 2015, Ombudsmanul invitase Comisia să dea publicității online, în mod proactiv, toate întâlnirile cu persoanele din industria tutunului care desfășoară activități de lobby sau cu reprezentanții legali ai acestora, precum și procesele-verbale ale acestor reuniuni, astfel încât instituția să își respecte obligațiile asumate în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite pentru controlul tutunului (CCCT). Practica recomandată de Ombudsman era deja urmată de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) a Comisiei. În răspunsul formulat la începutul anului 2016, Comisia a considerat că își îndeplinește deja obligațiile asumate în temeiul CCCT și că nu este necesară adoptarea practicii aplicate de DG SANTE. Ombudsmanul a închis cazul cu o constatare de administrare defectuoasă, remarcând că Comisia nu a oferit motive întemeiate pentru refuzul de a adopta măsurile propuse de oficiu. #5

Evenimentul Ombudsmanului European pe tema transparenței activităților de lobby în industria tutunului.
Evenimentul Ombudsmanului European pe tema transparenței activităților de lobby în industria tutunului.

Îmbunătățirea transparenței activităților de lobby din industria tutunului a fost subiectul evenimentului strategic organizat în primăvară de către Oficiul Ombudsmanului. Printre cei care au luat cuvântul în cadrul seminarului s-au numărat comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară al UE, reprezentantul OMS la UE și reprezentanți ai societății civile. În cadrul evenimentului a fost analizat modul în care DG SANTE pune în aplicare CCCT și s-a dezbătut importanța adoptării acelorași măsuri în toate direcțiile Comisiei. Ombudsmanul a invitat toate instituțiile UE să pună în aplicare Convenția în totalitate, în conformitate cu orientările oficiului. #1

2.3 Transparența proceselor decizionale în domeniul economic și financiar

Procesele decizionale legate de aspecte economice și financiare suscită un interes semnificativ în rândul publicului. Oficiul Ombudsmanului a gestionat deja plângeri individuale în acest domeniu, iar Ombudsmanul consideră uneori mai util să evidențieze aspecte îngrijorătoare sau să solicite informații suplimentare, în contextul unei „inițiative strategice”. Ombudsmanul a avut cuvinte de laudă la adresa lui Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului, pentru măsurile proactive pe care le-a adoptat în vederea măririi transparenței, cum sunt publicarea ordinii de zi detaliate și a unei scrisori de sinteză privind reuniunile Eurogrupului. Ombudsmanul a solicitat clarificări suplimentare privind propunerile făcute de președintele Eurogrupului. Domnul Dijsselbloem a răspuns că, de la momentul introducerii regimului transparenței, Eurogrupul a făcut publice o serie de documente, inclusiv materialele utilizate pentru pregătirea dezbaterilor din cadrul reuniunilor acestuia. Domnul Dijsselbloem a mai afirmat că instituția sa s-a angajat să continue să mărească transparența deliberărilor sale politice și că aspectele invocate de Ombudsman vor fi avute în vedere în cadrul viitoarelor reflecții pe această temă.

Reprezentanții oficiului Ombudsmanului au avut o întâlnire cu Danièle Nouy, președinta Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE), pentru a discuta despre transparența procesului de supraveghere și evaluare (SREP), prin care băncilor din zona euro le este evaluată stabilitatea financiară. Ombudsmanul a urmărit subiectul, adresând doamnei Nouy o scrisoare în care remarcă probabilitatea ca BCE să primească, dacă nu cumva acest lucru se întâmplă deja, un număr tot mai mare de cereri de acordare a accesului public la documente din domeniul supravegherii la nivelul sectorului bancar. Ombudsmanul a sugerat că BCE ar putea să analizeze domeniul de aplicare al recomandării formulate, în sensul de a da publicității fragmente din manualul de supraveghere al mecanismului unic de supraveghere (MUS). În plus, Ombudsmanul a sugerat ca scrisorile SREP individuale, adresate entităților supravegheate, să fie publicate după o perioadă de timp corespunzătoare. Doamna Nouy a răspuns că scrisoarea Ombudsmanului va fi prezentată și Consiliului de supraveghere și a subliniat că, în privința SREP, Banca a organizat ateliere de lucru cu sectorul bancar pe această temă, în afară de faptul că a publicat o broșură de prezentare detaliată a metodologiei SREP aplicate de MUS. #6 #7

De asemenea, dând curs invitației Ombudsmanului, BEI a publicat pe site-ul său web și acordul privind Fondul european pentru investiții strategice (acordul FEIS), semnat de BEI și de Comisie.

În luna februarie, Ombudsmanul a sugerat președintelui Băncii Europene de Investiții (BEI), Werner Hoyer, publicarea proactivă a proceselor-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație al BEI, precum și ale Fondului European de Investiții (FEI). Într-un răspuns salutat de Ombudsman, președintele Hoyer a confirmat acordul Băncii de a aplica aceste măsuri de transparență. De asemenea, dând curs invitației Ombudsmanului, BEI a publicat pe site-ul său web și acordul privind Fondul european pentru investiții strategice (acordul FEIS), semnat de BEI și de Comisie. Totodată, Banca Europeană de Investiții își actualizează treptat registrul public – o bază de date electronică referitoare la proiectele finanțate de Bancă – prin publicarea mai multor informații privind aspecte sociale și de mediu.

Ulterior în cursul anului, Ombudsmanul a sugerat ca BEI să modifice normele sale etice interne, astfel încât membrii Consiliului său de administrație să fie obligați să solicite o autorizație din partea Comitetului de etică și conformitate înainte de a iniția o nouă activitate. De asemenea, Ombudsmanul a solicitat informații despre prevederile Codului de conduită al BEI în privința membrilor Consiliului de administrație, observând că nu se prevede obligația depunerii unei declarații de interese sau a unei declarații de interese financiare, în mod similar altor instituții financiare internaționale.

Într-o scrisoare adresată președintelui Juncker, Ombudsmanul a solicitat informații privind regimul publicării documentelor aferente activității Consiliului bugetar european, un organism nou creat, menit să consilieze Comisia în domeniul fiscal. Comisia a răspuns că documentele Consiliului vor fi supuse normelor UE privind accesul public la documente [Regulamentul (CE) nr. 1049/2001].

2.4 Accesul la documentele UE

În fiecare an, Ombudsmanul primește numeroase plângeri din partea unor persoane sau organizații referitoare la neacordarea accesului public la documente de către administrația UE. În aceste cazuri, Ombudsmanul verifică dacă instituția are o justificare pentru refuzul de a da publicității documentul. În cazul în care constată că refuzul nu se justifică, Ombudsmanul încearcă să determine difuzarea documentului în cauză.

Un astfel de caz a vizat cererea de acces public la avizele de evaluare a adecvării candidaților pentru a ocupa funcții de judecători și avocați generali în cadrul Curții de Justiție și al Tribunalului UE. Consiliul a refuzat accesul la avizele elaborate de o comisie de experți, susținând că normele UE privind accesul la documente [Regulamentul (CE) nr. 1049/2001] nu sunt aplicabile în acel caz.

Ombudsmanul a încurajat Consiliul să aibă în vedere această perspectivă atunci când se raportează la cereri de acces public la astfel de documente în viitor.

În urma intervenției Ombudsmanului, Consiliul a anunțat că a decis aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001. Ombudsmanul a salutat schimbarea de politică a Consiliului, observând că în acest caz s-a ridicat o problemă importantă, respectiv cea a păstrării unui echilibru corect între necesitatea de a proteja datele cu caracter personal ale persoanelor aflate în evaluare pentru funcții publice înalte și necesitatea de a asigura transparența maximă a procesului de numire. Ombudsmanul a observat că, în astfel de cazuri, în general, balanța ar trebui să încline în favoarea unei mai mari deschideri. Ombudsmanul a încurajat Consiliul să aibă în vedere această perspectivă atunci când se raportează la cereri de acces public la astfel de documente în viitor.

Un alt caz a vizat refuzul Comisiei de a acorda acces public la documentele legate de ancheta sa privind un presupus transport ilegal de ton roșu cu destinația Malta. Comisia a acceptat recomandarea Ombudsmanului de a acorda acces la documentele întocmite. Deși a refuzat, pe durata anchetei, divulgarea documentelor care îi fuseseră trimise de Malta, Comisia a decis ulterior să dea curs recomandării Ombudsmanului de prezentare a documentelor în cauză. În prezent, Malta a dat Comisia în judecată la Curtea de Justiție a UE, în încercarea de a bloca divulgarea documentelor de către Comisie.

Ombudsmanul European la prezentarea raportului Parlamentului European privind Raportul anual 2015 al Ombudsmanului European.
Ombudsmanul European la prezentarea raportului Parlamentului European privind Raportul anual 2015 al Ombudsmanului European.

Într-un caz referitor la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), reclamantul, un ONG suedez, a dorit să aibă acces la Acordul de dialog politic și cooperare între Uniunea Europeană și Cuba. SEAE a refuzat, invocând faptul că, la acel moment, acordul era încă provizoriu. Reclamantul s-a adresat Ombudsmanului, susținând că acordul fusese deja parafat. Pe parcursul anchetei, după adoptarea acordului de către Comisie, SEAE a divulgat documentul.

Uneori instituțiile își schimbă atitudinea legată de o anumită solicitare de acces la documente. O astfel de situație a fost cea a unei plângeri referitoare la refuzul Comisiei de a acorda acces public la documente vizând supravegherea pe internet de către serviciile de informații ale Regatului Unit. În urma intervenției Ombudsmanului, Comisia a divulgat un document, respectiv o scrisoare adresată de Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Unit, dar nu și două scrisori din partea vicepreședintelui Comisiei. Aceasta a determinat Ombudsmanul să constate un caz de administrare defectuoasă. Totuși, în octombrie 2016, la un an de la decizia Ombudsmanului, Comisia a prezentat public documentele în cauză.

2.5 Aspecte etice

În comparație cu alții, administrația Uniunii Europene respectă standarde etice înalte. Totuși, pentru ca cetățenii să aibă mai multă încredere în UE, ei trebuie să fie siguri că atât politicienii, cât și personalul instituțiilor UE își desfășoară activitatea exclusiv în interes public. Normele în vigoare trebuie să garanteze că acest lucru nu este pus la îndoială prin activitatea comisarilor, nici în perioada mandatului, nici după încetarea acestuia. Îngrijorările referitoare la activitățile desfășurate de foștii comisari au fost menționate în cadrul activității Ombudsmanului în 2016.

Într-o decizie emisă în luna iunie, Ombudsmanul a constatat administrare defectuoasă în cazul gestionării necorespunzătoare de către Comisia 2009-2014 a încălcării, de către un fost comisar, a Codului de conduită al comisarilor, precum și al anchetării necorespunzătoare a compatibilității cu obligațiile prevăzute de Tratatul UE a contractului de muncă al comisarului, în sectorul privat, în pofida sesizărilor formulate de Comisia de etică responsabilă cu astfel de cazuri. Ombudsmanul a solicitat revizuirea Codului de conduită, în sensul explicitării cu mai multă claritate a normelor sale și simplificării punerii lor în aplicare, precum și în vederea includerii de sancțiuni pentru încălcarea Codului.

Beneficiile reformării Codului au revenit în discuție atunci când un fost președinte al Comisiei a preluat o funcție de președinte neexecutiv la banca Goldman Sachs. Comisia a afirmat că persoana în cauză nu încălcase Codul, care prevede o perioadă „de răcire” de 18 luni, însă Ombudsmanul a observat că, în conformitate cu prevederile Tratatului UE, unele funcții pot rămâne problematice chiar și după expirarea perioadei de notificare de 18 luni. Într-o scrisoare adresată președintelui Juncker, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să sesizeze Comisia de etică a Comisiei Europene și să revizuiască Codul de conduită. Președintele Juncker a răspuns că aduce acest caz în atenția Comisiei etice ad-hoc. Această Comisie a concluzionat că, deși fostul președinte nu a dat dovadă de o „judecată înțeleaptă, așa cum ar fi fost de așteptat din partea unei persoane care a ocupat o astfel de funcție înaltă atât de mulți ani”, totuși „nu există motive suficiente pentru constatarea unei încălcări a obligației de integritate și discreție impuse de articolul 245 alineatul al doilea din TFUE [Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene]”. #8

Totuși, președintele Juncker a propus înăsprirea Codului, prin extinderea perioadei „de răcire” la doi ani pentru foștii comisari și la trei ani pentru foștii președinți ai Comisiei Europene.

Totuși, președintele Juncker a propus înăsprirea Codului, prin extinderea perioadei „de răcire” la doi ani pentru foștii comisari și la trei ani pentru foștii președinți ai Comisiei Europene. Ombudsmanul a salutat propunerea, dar a reiterat avertismentul anterior, potrivit căruia prelungirea perioadei nu va fi întotdeauna o garanție suficientă a respectării articolului 245.

Este necesar ca normele etice solide să se aplice în întreaga instituție, nu doar reprezentanților politici ai acesteia. În luna septembrie, Ombudsmanul a închis ancheta privind modul în care Comisia pune în aplicare statutul funcționarilor UE, care reglementează așa-numitul fenomen al „ușilor turnante”. În acel moment, Comisia adoptase deja măsuri pozitive ca răspuns la sugestiile Ombudsmanului. La închiderea anchetei, Ombudsmanul a propus o serie de măsuri suplimentare. Astfel, a invitat Comisia să publice detalii suplimentare, îndeosebi referitoare la evaluarea și concluziile sale atunci când aprobă solicitări ale funcționarilor cu experiență de a lucra în afara Comisiei. Ombudsmanul a mai sugerat ca persoanele care evaluează cererile de retragere din funcție formulate de personal să nu aibă nicio legătură profesională cu persoana evaluată. Ombudsmanul va continua să acorde atenție acestui aspect printr-o anchetă strategică, menită să evalueze cum funcționează normele în practică.

2.6 Agențiile și alte organisme ale Uniunii Europene

Pe locul doi, după Comisia Europeană, în topul principalelor surse de anchete derulate de Ombudsmanul European în 2016 s-au situat agențiile Uniunii Europene, care se ocupă cu domenii variate, de la drepturile fundamentale la siguranța și eficacitatea medicamentelor, protecția mediului, riscurile pentru mediu și pentru sănătate cauzate de substanțele chimice și până la siguranța aviației.

Ombudsmanul a închis ancheta, salutând creșterea transparenței studiilor clinice.

Un caz de importanță majoră, deschis în 2014, a vizat decizia Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) de a acorda acces public parțial la documentele referitoare la studiile clinice derulate pentru aprobarea medicamentului Humira, utilizat în tratamentul bolii Crohn. În iunie, Ombudsmanul a închis ancheta, salutând creșterea transparenței în acest domeniu. Ombudsmanul și-a exprimat însă îngrijorarea în legătură cu patru informații specifice pe care agenția nu le-a divulgat. Ombudsmanul a remarcat că toate informațiile clinice valoroase pentru medici, pacienți și cercetători ar trebui difuzate, în interes public. #2

În 2015, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a acceptat propunerea Ombudsmanului de a impune celor care solicită înregistrarea unor produse să dovedească faptul că au încercat să evite efectuarea de teste pe animale. În 2016, agenția a transmis informații detaliate referitoare la modalitatea exactă prin care se încearcă punerea în aplicare a propunerii Ombudsmanului. În cadrul unei noi anchete, deschise în 2016, s-au solicitat clarificări referitoare la o declarație comună a Comisiei și a ECHA privind posibila utilizare, în anumite condiții, a testelor pe animale pentru unele substanțe utilizate în produse cosmetice.

În fiecare an, sute de persoane trec prin proceduri de selecție în vederea angajării în cadrul organismelor UE, în cadrul unor procese gestionate de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO). Într-un caz adus în atenția Ombudsmanului, reclamanta s-a înscris într-o procedură EPSO de recrutare de interpreți de conferință. Ea a ratat termenul de depunere a candidaturii în urma unei scurte spitalizări și a solicitat EPSO o prelungire a termenului. Oficiul a refuzat, argumentând că trebuie să trateze toți candidații în mod egal. Ombudsmanul a recomandat ca EPSO să admită faptul că există situații excepționale în care, în cazuri de forță majoră, este just să se ofere candidaților un nou termen. EPSO a fost de acord ca, în contextul procedurilor de selecție ale Oficiului, să se pună în aplicare, în viitor, toate recomandările Ombudsmanului referitoare la aplicarea principiului de forță majoră.

2.7 Contracte și granturi UE

Plângerile în acest domeniu au însumat 14,5 % din total. Comisia Europeană supraveghează un număr semnificativ de proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Comisia desfășoară un audit riguros, cu scopul de a garanta utilizarea corespunzătoare a fondurilor publice. Totuși, uneori se ajunge la dispute privind modalitatea de auditare a proiectelor sau sumele de bani care ar trebui, poate, recuperate. În aceste situații, contractanții apelează adesea la Ombudsman în căutarea unei soluții.

Comisia a argumentat că reclamantul nu a respectat normele aplicabile din contract, dar, date fiind circumstanțele speciale ale acestui caz, a decis să renunțe la recuperarea sumei de peste 86 000 EUR.

Într-un astfel de caz, reclamantul, un institut de cercetare polonez, începuse o serie de proiecte cofinanțate de UE în perioada 2004-2009. După încheierea cu succes a proiectelor, Comisia a auditat trei dintre ele și a decis să recupereze anumite costuri. Ombudsmanul a deschis o anchetă și a constatat că responsabilul de proiect din partea Comisiei fusese de acord în scris (prin e-mail) cu subcontractarea anumitor servicii, al căror cost a făcut ulterior obiectul deciziei de recuperare de către Comisie, prin urmare responsabilului de proiect îi era cunoscută și chiar autorizase atribuirea subcontractului de către reclamant. Comisia a argumentat că reclamantul nu a respectat normele aplicabile din contract, dar, date fiind circumstanțele speciale ale acestui caz, a decis să renunțe la recuperarea sumei de peste 86 000 EUR.

Un institut de cercetare cu sediul în Croația a luat parte la realizarea unui proiect finanțat de UE în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative. În urma unui audit, au fost descoperite o serie de nereguli, iar Comisia a încercat să recupereze o parte substanțială a fondurilor acordate. Institutul a înaintat o plângere Ombudsmanului, care a constatat că auditorii își fundamentaseră concluziile pe o serie de incertitudini. Având în vedere că aspectul esențial era stabilirea datei efective de începere a proiectului, Ombudsmanul a sugerat Comisiei să consulte un expert pentru a verifica constatările auditorilor sau să solicite un audit tehnic. Comisia a acceptat propunerea Ombudsmanului.

Un alt caz a vizat modul în care Comisia a auditat un proiect care avea drept scop conservarea resurselor de apă din Maroc. Reclamantul, o organizație franceză non-profit, Association pour la Participation et l’Action Régionale (APARE), implicată în educație pentru mediu și eco-cetățenie, nu a fost de acord cu constatările auditului desfășurat de Comisie, care ar fi presupus recuperarea, de către Comisie, a peste 20 000 EUR, drept care s-a adresat oficiului Ombudsmanului. În urma intervenției Ombudsmanului, Comisia a fost de acord să reducă suma pe care trebuia să o recupereze cu aproape 75 %.

2.8 Provocări viitoare

Activitatea Ombudsmanului European este configurată de contextul politic general. De exemplu, o preocupare la scară largă a publicului privind lipsa de transparență a negocierilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) a determinat Ombudsmanul să deschidă o anchetă strategică din proprie inițiativă pe această temă.

Până la sfârșitul anului 2016, Ombudsmanul primise cinci plângeri referitoare la aspecte administrative legate de Brexit, din care trei priveau accesul la informație.

De asemenea, Ombudsmanul găzduiește evenimente în care sunt dezbătute teme importante, de exemplu evenimentul din luna octombrie intitulat „Perturbarea Uniunii Europene: adevăr, fapte și platformele de comunicare socială”. Alături de reprezentanți ai Comisiei, ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ai societății civile, Ombudsmanul a participat la dezbateri privind modalitățile de a comunica mai bine aspecte legate de UE în vremuri caracterizate de provocări fără precedent. Decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană va avea impact asupra configurației Uniunii în anul 2017 și în viitor. La scurt timp după votul la referendumul pentru Brexit, oficiul Ombudsmanului a început să primească sesizări legate de diferite aspecte ce reprezintă consecințe ale acestui vot. Până la sfârșitul anului 2016, Ombudsmanul primise cinci plângeri referitoare la aspecte administrative legate de Brexit, din care trei priveau accesul la informație. #9 #10

Evenimentul Ombudsmanului European: „Perturbarea Uniunii Europene: adevăr, fapte și platformele de comunicare socială”.
Evenimentul Ombudsmanului European: „Perturbarea Uniunii Europene: adevăr, fapte și platformele de comunicare socială”.

Anul s-a încheiat într-o atmosferă foarte pozitivă, cu ocazia Reuniunii mondiale la nivel înalt a Parteneriatului pentru o guvernare deschisă (OGP), organizată în luna decembrie la Paris, în care Ombudsmanul a jucat un rol semnificativ. Ombudsmanul a îndemnat Uniunea Europeană să își asume un rol mai important în cadrul acestui Parteneriat. Parteneriatul pentru o guvernare deschisă este o inițiativă multilaterală, menită să garanteze, printre alte obiective, angajamentul concret al guvernelor în procesul de promovare a transparenței, de emancipare a cetățenilor și de luptă împotriva corupției. În acest context, Ombudsmanul și OCDE desfășoară în comun un sondaj privind guvernarea deschisă, care vizează identificarea modalităților de a garanta un rol mai important pentru ombudsmani în contextul OGP. Implicarea Ombudsmanului European constă în promovarea și distribuirea sondajului în cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor și al altor rețele internaționale ale ombudsmanilor. Rețeaua va dezbate rezultatele preliminare ale sondajului în cadrul conferinței sale din iunie 2017 și va publica rezultatele la sfârșitul anului. #11 #12

Evenimentul Ombudsmanului European: „Perturbarea Uniunii Europene: adevăr, fapte și platformele de comunicare socială”.
Evenimentul Ombudsmanului European: „Perturbarea Uniunii Europene: adevăr, fapte și platformele de comunicare socială”.

Capitolul 3 - Premiul pentru bună administrare

Premiul pentru bună administrare
Premiul pentru bună administrare

Premiul are drept scop să ofere recunoaștere membrilor personalului din instituțiile, agențiile și organismele UE care, în îndeplinirea atribuțiilor lor, promovează buna administrare.

În octombrie 2016, urmărind îndeplinirea mandatului general al oficiului său, care vizează îmbunătățirea administrației publice a UE și sprijinirea acțiunilor acesteia, pentru ca acestea să devină cât mai favorabile cetățenilor, Ombudsmanul a lansat o cerere de nominalizări pentru acordarea Premiului pentru bună administrare. Premiul are drept scop să ofere recunoaștere membrilor personalului din instituțiile, agențiile și organismele UE care, în îndeplinirea atribuțiilor lor, promovează buna administrare. Această inițiativă-pilot urmărește să identifice cele mai bune practici din administrația UE și să le supună atenției publicului larg.

Ombudsmanul intenționează să difuzeze aceste practici la nivelul întregii administrații a UE. Categoriile premiului cuprind excelența în materie de transparență și etică, excelența în comunicare și excelența în prestarea de servicii care pun cetățeanul în prim-plan. Cu sprijinul unui comitet consultativ, Ombudsmanul va selecționa câștigătorii, urmând ca în acest scop să fie organizată o ceremonie la Bruxelles în anul 2017. #3 #13

Capitolul 4 - Comunicare

Obiectivul strategic al Ombudsmanului („Spre 2019”) este de a spori impactul, relevanța și vizibilitatea oficiului. O vizibilitate sporită ne ajută să ne asigurăm că cetățenii știu cui să se adreseze în eventualitatea în care întâmpină probleme în relația cu instituțiile UE.

În afară de activitățile de informare specifică, adresate părților interesate precum societățile, asociațiile și ONG-urile, oficiul încearcă să sporească prezența Ombudsmanului în mediile de informare și utilizează platformele de comunicare socială pentru a transmite comunicări privind cazuri specifice; de asemenea, oficiul face cunoscute noile proiecte și informează periodic despre activitățile Ombudsmanului.

Numărul de mențiuni în mass-media

Numărul de mențiuni în mass-media

Numărul de mențiuni în mass-media ale activităților Ombudsmanului a crescut anual începând din 2012, în special în 2015 și 2016.

Numărul de mențiuni în mass-media ale activităților Ombudsmanului a crescut anual începând din 2012, în special în 2015 și 2016. Tot mai multe persoane urmăresc activitatea Ombudsmanului pe Twitter, unde contul oficiului a cunoscut o creștere cu 21 % a numărului de urmăritori între 2015 și 2016. Mesajul Twitter cel mai accesat conținea un infografic cu îndrumări și avertismente adresate funcționarilor publici care interacționează cu reprezentanți ai grupurilor de interese. Alte mesaje Twitter populare se refereau la un infografic despre grupurile de experți, la un videoclip de prezentare a noului Premiu pentru bună administrare inițiat de Ombudsman, iar un altul la lansarea unei consultări publice pe tema transparenței negocierilor informale privind legislația UE (trilogurile). #14

De asemenea, oficiul a început o revizuire radicală a site-ului său web, pentru a-l face mai accesibil utilizatorilor (se estimează că acest proiect va fi încheiat în 2017) și solicită în mod periodic reacții din partea părților interesate în ceea ce privește felul în care este percepută activitatea oficiului și cum ar putea fi îmbunătățită. #15

Capitolul 5 - Relațiile cu instituțiile europene

Ombudsmanul European și-a prezentat Raportul anual 2015 în fața domnului Martin Schulz, președintele de atunci al Parlamentului European.
Ombudsmanul European și-a prezentat Raportul anual 2015 în fața domnului Martin Schulz, președintele de atunci al Parlamentului European.

5.1 Parlamentul European

În 2016, Ombudsmanul s-a întâlnit din nou cu președintele Martin Schulz și cu numeroși membri ai Parlamentului European, din întreg spectrul politic și din toată Europa.

Ombudsmanul European prețuiește foarte mult relația pe care o are cu Parlamentul European. În 2016, Ombudsmanul s-a întâlnit din nou cu președintele Martin Schulz și cu numeroși membri ai Parlamentului European, din întreg spectrul politic și din toată Europa. Ombudsmanul și-a prezentat activitatea și experiența în cuvântările ținute în plenul Parlamentului, în fața Comisiei pentru petiții și a Comisiei pentru afaceri juridice. Personalul oficiului Ombudsmanului reprezintă în mod frecvent instituția în reuniuni ale comisiilor de specialitate, audieri și intergrupuri ale Parlamentului European.

5.2 Comisia pentru petiții

Ombudsmanul apreciază profund strânsa cooperare cu Comisia pentru petiții. Dialogul continuu este necesar pentru a putea răspunde nevoilor cetățenilor individuali care se adresează oficiului Ombudsmanului, sau Comisiei pentru petiții, pentru a prezenta aspectele care îi preocupă. Ombudsmanul gestionează plângerile împotriva instituțiilor, organismelor și agențiilor UE, iar Comisia pentru petiții se ocupă de petițiile referitoare la domeniile de activitate ale UE în toată Europa. Este extrem de apreciat sprijinul permanent oferit Ombudsmanului de către președinta comisiei, Cecilia Wikström, și de deputații din toate grupurile politice. Acest sprijin este esențial pentru ca Ombudsmanul să poată să ajute instituțiile UE în vederea atingerii „standardului de aur” pentru bună administrare. #16

5.3 Comisia Europeană

Ombudsmanul European, împreună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Ombudsmanul European, împreună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Ombudsmanul l-a felicitat pe președintele Jean-Claude Juncker pentru relația profesională constructivă avută cu oficiul său și pentru pașii fermi și pozitivi în direcția unei administrații mai deschise, deși cu siguranță încă mai există provocări.

În calitatea sa de organ executiv al UE, Comisia Europeană are un impact direct asupra vieților a milioane de europeni. Deși are un caracter politic, Comisia este și cel mai mare organism administrativ al UE, prin urmare este firesc ca o mare parte din plângerile înaintate Ombudsmanului să vizeze activitatea Comisiei. Ombudsmanul l-a felicitat pe președintele Jean-Claude Juncker pentru relația profesională constructivă avută cu oficiul său și pentru pașii fermi și pozitivi în direcția unei administrații mai deschise, deși cu siguranță încă mai există provocări. În 2016, Ombudsmanul s-a reîntâlnit cu președintele Juncker, precum și cu câțiva vicepreședinți și comisari. De asemenea, Ombudsmanul s-a întâlnit cu directorii generali, într-o reuniune găzduită de secretarul general. Cooperarea strânsă la nivelul serviciilor garantează că preocupările cetățenilor pot fi abordate cu o eficacitate sporită. #17



5.4 Alte instituții, agenții și organizații

De asemenea, oficiul are o relație specială cu Consiliul Europei de la Strasbourg.

Ombudsmanul continuă să întrețină relații apropiate cu multe alte instituții, agenții și organizații. În 2016, Ombudsmanul a menținut un contact strâns cu Banca Centrală Europeană, cu Banca Europeană de Investiții, cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu Biroul European de Sprijin pentru Azil și cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, oficiul are o relație specială cu Consiliul Europei de la Strasbourg. Toate aceste relații fac parte integrantă din strategia Ombudsmanului European numită „Spre 2019”, care urmărește creșterea relevanței, vizibilității și impactului oficiului, cu scopul de a crea o administrație a UE mai deschisă și mai orientată spre servicii, în beneficiul cetățenilor.

5.5 Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

În calitatea sa de membru al Cadrului UE, Ombudsmanul protejează, promovează și monitorizează punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), la nivelul instituțiilor UE. În 2015, Comitetul de experți ai CNUDPH a analizat punerea în aplicare a Convenției de către UE și a formulat o serie de observații finale. Acestea prezintă o importanță deosebită pentru activitatea strategică a Ombudsmanului în 2016 în domeniul CNUDPH, deoarece indică posibile deficiențe la nivelul administrației UE. #18 #19

Ombudsmanul a organizat o consultare a părților interesate, în urma căreia a reieșit că o serie de state membre acordă timp suplimentar studenților cu handicap auditiv când susțin teste scrise.

În 2016, Ombudsmanul a anchetat o plângere adresată de un candidat cu handicap auditiv care nu a primit timp suplimentar pentru a susține testele de selecție aferente unei proceduri de recrutare lansate de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO). Ombudsmanul a organizat o consultare a părților interesate, în urma căreia a reieșit că o serie de state membre acordă timp suplimentar studenților cu handicap auditiv când susțin teste scrise. Ombudsmanul a sugerat oficiului EPSO să ia în considerare, din nou și cu atenție, posibilitatea ca, pe viitor, să acorde timp suplimentar candidaților cu handicap auditiv care solicită acest lucru pentru testele pe calculator și cele scrise.

În luna mai 2016, Ombudsmanul a lansat o anchetă privind respectarea CNUDPH de către Sistemul comun de asigurări de sănătate (JSIS). În conformitate cu JSIS, se asigură rambursarea integrală a costurilor medicale în urma constatării unei afecțiuni grave. Constatarea în cauză se bazează pe criteriul speranței de viață mai mici. Ombudsmanul a considerat că această abordare medicală a handicapului ar putea să contravină CNUDPH și a întrebat Comisia dacă intenționează să introducă criterii separate pentru rambursarea de către JSIS a costurilor medicale pentru persoanele cu handicap. La începutul anului 2017, ancheta era încă în desfășurare.

De asemenea, în urma formulării a două observații finale de către Comitetul CNUDPH, Ombudsmanul a demarat două inițiative strategice. Ombudsmanul a scris președintelui Comisiei referitor la accesibilitatea site-urilor web și a instrumentelor online gestionate de Comisie, iar apoi s-a adresat vicepreședintei Kristalina Georgieva, solicitând informații privind modul în care Școlile Europene soluționează aspectele constatate de Comitetul CNUDPH în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției. Comisia a răspuns la ambele scrisori, menționând că se află în faza de creare a unei prezențe web unice pentru toate serviciile sale și că unul dintre principiile de bază este accesibilitatea serviciilor pentru un număr cât mai mare de utilizatori. În privința Școlilor Europene, Comisia a afirmat că va sprijini toate încercările sistemice de punere în practică a recomandărilor CNUDPH și a observat că periodic se realizează o evaluare a politicii Școlilor Europene în privința nevoilor de educație specială.

În cursul anului 2016, oficiul Ombudsmanului a încercat să facă propriul site web mai accesibil și mai ușor de folosit pentru utilizatori. O broșură explicativă, ușor de citit, despre activitatea Ombudsmanului și modul de depunere a unei plângeri este disponibilă online în cele 24 de limbi oficiale ale UE. De asemenea, un furnizor extern de servicii evaluează site-ul web al Ombudsmanului pentru a identifica moduri de sporire a accesibilității acestuia pentru persoanele cu handicap.

Capitolul 6 - Rețeaua europeană a ombudsmanilor

Plângeri transferate altor instituții și organisme; reclamanți îndrumați de Ombudsmanul European către alte instituții și organisme, în 2016

În 2016, alături de membri ai Rețelei europene a ombudsmanilor, Ombudsmanul European a inițiat reformarea rețelei. Rețeaua cuprinde în prezent 96 de oficii din 36 de țări europene. Comisia pentru petiții a Parlamentului European este, de asemenea, membru cu drepturi depline al rețelei.

Una dintre schimbările strategice din cadrul rețelei este creșterea accentului pus pe anchetele și inițiativele derulate în paralel de oficii ale ombudsmanilor interesate în domenii comune de interes cum este, de exemplu, migrația. În 2016, Ombudsmanul și rețeaua au desfășurat o anchetă în paralel și au lansat o inițiativă strategică la care a luat parte și rețeaua. În aprilie 2016, Ombudsmanul a lansat o anchetă pornind de la o plângere care viza rolul Comisiei în evaluarea respectării de către statele membre a Regulamentului (UE) nr. 1233/2011 privind drepturile omului și protecția mediului în contextul finanțării Agențiilor de credit la export (ACE). ACE sunt instituții financiare publice sau private care oferă finanțare întreprinderilor care lucrează pe plan intern, dar care doresc să aibă relații comerciale îndeosebi în țări în curs de dezvoltare și pe piețe emergente care prezintă incertitudini și riscuri politice și comerciale. Doi dintre cei șase ombudsmani naționali (din Polonia și din Spania) care se ocupă de ACE, conform mandatelor lor, au răspuns invitației Ombudsmanului European de a lansa anchete paralele.

Ancheta a avut drept rezultat monitorizarea situației din statele membre de către Comisia Europeană, pentru a asigura publicarea online a tuturor detaliilor programelor naționale aferente FAMI.

Inițiativa strategică se referea la Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) al Uniunii. Având un buget de 3 miliarde EUR, Fondul acoperă perioada 2014-2020. Ombudsmanul a întrebat Comisia și rețeaua dacă toate informațiile legate de FAMI sunt publicate online. De asemenea, Ombudsmanul a dorit să afle de la rețea dacă utilizarea fondurilor în statele membre se realizează în condiții de respectare a drepturilor fundamentale. S-au primit răspunsuri de la 13 membri. Ancheta a avut drept rezultat monitorizarea situației din statele membre de către Comisia Europeană, pentru a asigura publicarea online a tuturor detaliilor programelor naționale aferente FAMI.

În plus, tot în cursul anului 2016, a generat rezultate concrete ancheta din proprie inițiativă a Ombudsmanului, inițiată anterior, referitoare la Frontex, în sensul că agenția a instituit mecanismul de soluționare a plângerilor recomandat de Ombudsman. În luna decembrie, responsabilul pentru drepturi fundamentale din cadrul Frontex, reprezentanți ai Ombudsmanului European, ai ombudsmanilor și administrațiilor naționale și ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta pe marginea mecanismului de soluționare a plângerilor al Frontex.

Într-un alt exemplu de cooperare tematică, Ombudsmanul a consultat rețeaua pentru a afla detalii privind modul în care statele membre reglementează transparența activităților de lobby și a stabili dacă sunt necesare ghiduri practice în acest domeniu, destinate funcționarilor publici. Răspunsurile au arătat, în majoritatea statelor membre, lipsa de prevederi specifice de reglementare a activităților de lobby, coroborată cu lipsa de îndrumări practice pentru funcționarii publici. Ulterior, Ombudsmanul a elaborat un proiect de ghid practic și a solicitat reacții din partea membrilor rețelei și a publicului. Ombudsmanul intenționează să prezinte versiunea finală a ghidului, în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, în 2017.

Conferința anuală a Rețelei europene a ombudsmanilor, organizată la Bruxelles.
Conferința anuală a Rețelei europene a ombudsmanilor, organizată la Bruxelles.

Conferința a abordat teme majore, precum reacția la criza europeană a migrației, promovarea transparenței activităților de lobby ca o condiție a bunei administrări, precum și provocări la adresa statului de drept.

Principalul eveniment al rețelei în 2016 a fost prima conferință anuală, care s-a ținut la Bruxelles, în organizarea Ombudsmanului European, în iunie. Această conferință a reunit întreaga rețea și a fost deschisă și celor care nu sunt membri ai rețelei, precum grupuri-umbrelă sau jurnaliști care lucrează la Bruxelles. La acest eveniment interactiv au participat în total 250 de persoane. Evenimentul a abordat teme majore, precum reacția la criza europeană a migrației, promovarea transparenței activităților de lobby ca o condiție a bunei administrări, precum și provocări la adresa statului de drept. Imediat după conferință a fost elaborată Network in Focus 2016 (Rețeaua în prim-plan 2016), o publicație anuală a rețelei, care surprinde principalele teme dezbătute în cadrul evenimentului. #4

La sfârșitul lunii noiembrie 2016, Ombudsmanul a călătorit la Madrid pentru a se întâlni cu ombudsmanul spaniol, Soledad Becerril Bustamante, și cu echipa acesteia, precum și cu Consiliul spaniol al transparenței, cu organizații ale societății civile, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, cu diplomați, jurnaliști și alții. Deși numărul plângerilor primite din Spania este mare în mod tradițional, scopul vizitei a fost de a mări în continuare, printre spanioli, gradul de conștientizare cu privire la lucrurile concrete pe care Ombudsmanul European le poate face în beneficiul cetățenilor și întreprinderilor spaniole. #20

De la momentul reorganizării rețelei, Ombudsmanul a înregistrat mai multe întrebări din partea membrilor acesteia, care solicitau asistență pentru interpretarea unor aspecte complexe în materie de legislație a UE.

De la momentul reorganizării rețelei, Ombudsmanul a înregistrat mai multe întrebări din partea membrilor acesteia, care solicitau asistență pentru interpretarea unor aspecte complexe în materie de legislație a UE. Dat fiind că procedura de răspuns este mai rapidă, Ombudsmanul a gestionat opt întrebări adresate pe parcursul anului 2016. Întrebările se refereau, printre altele, la rambursarea anumitor cheltuieli medicale transfrontaliere și la plățile aferente fondurilor europene de dezvoltare rurală.

Ombudsmanul European în timpul unui schimb de opinii cu Comisia pentru afaceri juridice din cadrul Parlamentului European.
Ombudsmanul European în timpul unui schimb de opinii cu Comisia pentru afaceri juridice din cadrul Parlamentului European.

În 2016, rețeaua a primit statutul de membru din oficiu al Forumului consultativ al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), iar ombudsmanul elen a reprezentat rețeaua la sesiunea de deliberări a forumului, desfășurată la Atena în luna noiembrie. Cele mai importante inițiative în care se preconizează să fie implicată rețeaua în următorii ani sunt: participarea la Forumul consultativ al EASO, furnizarea de informații specializate privind procedurile de azil destinate Parlamentului European, în contextul adoptării noului sistem european comun de azil, precum și crearea unei platforme comune pentru gestionarea „plângerilor legate de Brexit” primite din partea cetățenilor UE care locuiesc în Regatul Unit și invers. De asemenea, rețeaua va participa la instituirea de către EASO a viitorului mecanism de soluționare a plângerilor. #21

Capitolul 7 - Gestionarea zilnică a cazurilor

Ombudsmanul European în timpul unui schimb de opinii cu Comisia pentru afaceri juridice din cadrul Parlamentului European.
Ombudsmanul European în timpul unui schimb de opinii cu Comisia pentru afaceri juridice din cadrul Parlamentului European.

Rolul Ombudsmanului European constă în furnizarea de asistență pentru cetățeni, întreprinderi, asociații, ONG-uri și alte organizații, iar accesul la Ombudsman și solicitarea de asistență ar trebui să se desfășoare cât mai simplu și mai direct. În 2016, Ombudsmanul și-a actualizat procedurile de gestionare a cazurilor în urma unor ample consultări interne și externe. Demersul face parte dintr-o strategie menită să ducă la creșterea eficacității anchetelor și la obținerea unui impact mai semnificativ asupra unui număr mai mare de cetățeni.

Totodată, Ombudsmanul pune accent pe efectuarea unor anchete strategice care sunt în interes public. Ombudsmanul realizează anchete strategice mai ample când consideră că există motive în acest sens, cu toate că ponderea cea mai mare în activitatea sa o au în continuare cazurile deschise în urma unor plângeri.

Măsurile de punere în aplicare adoptate de noul Ombudsman fac mai eficientă și mai eficace procedura de solicitare de asistență.

Măsurile de punere în aplicare adoptate de noul Ombudsman fac mai eficientă și mai eficace procedura de solicitare de asistență. Abordând cu mai multă flexibilitate gestionarea plângerilor, noua procedură are drept scop asigurarea unor metode de gestionare a anchetelor care au un caracter mai firesc și mai orientat spre rezultat.

Capitolul 8 - Tipul și sursa plângerilor

8.1 Prezentare generală privind plângerile și anchetele strategice

Îndrumări, plângeri și anchete în 2016

Îndrumări, plângeri și anchete în 2016

Ombudsmanul European și-a adaptat permanent metodele de lucru, în scopul eficientizării lor și pentru a avea un impact mai semnificativ asupra unui număr mai mare de cetățeni. În acest scop, Ombudsmanul a introdus, în 2016, o procedură simplificată de gestionare a cazurilor, caracterizată printr-o flexibilitate mai mare și o abordare mai pragmatică a anchetelor. În plus, ca și în trecut, cazurile care se bazează pe plângeri cu conținut similar pot fi gestionate în mod colectiv sub forma anchetelor strategice. Un exemplu de astfel de abordare este anchetarea rolului consilierilor speciali pe care îi utilizează Comisia Europeană. Este aproape sigur că această abordare strategică proactivă a preîntâmpinat alte plângeri individuale.

Activitate strategică în 2016

Activitate strategică în 2016

Originea plângerilor înregistrate și a anchetelor deschise de Ombudsmanul European în 2016, pe țări

8.2 Plângeri aflate în afara competenței Ombudsmanului European

Ombudsmanul European primește numeroase plângeri referitoare la aspecte care nu sunt de competența sa, în special pentru că nu vizează activitatea unei instituții sau a unui organism al Uniunii Europene. De asemenea, nu sunt de competența Ombudsmanului nici plângerile referitoare la instituțiile UE, dar care vizează aspecte strict politice, precum legislația sau activitatea judiciară a Curții de Justiție.

Dat fiind că aceste plângeri nu constituie activitatea de bază a Ombudsmanului, oficiul înregistrează doar anumite informații referitoare la acestea. Plângerile de acest tip sunt îndreptate în special împotriva organismelor publice naționale, a instanțelor naționale sau internaționale și a unei serii de entități private. Uneori plângerile au la bază percepția greșită că Ombudsmanul ar constitui o instanță de recurs ierarhic superioară ombudsmanilor naționali. Plângerile se referă la o amplă gamă de domenii. Printre acestea sunt recurente subiecte precum protecția consumatorilor, fiscalitatea, securitatea socială și asistența medicală și, în ultimii ani, chestiuni legate de bănci.

Oficiul gestionează plângerile care sunt declarate în afara mandatului Ombudsmanului cu mare atenție, oferind îndrumări atunci când este posibil, sau redirecționând cererile către alte organisme care pot fi în măsură să ofere asistență.

Oficiul gestionează plângerile cu mare atenție, oferind îndrumări atunci când este posibil, sau redirecționând cererile către alte organisme care pot fi în măsură să ofere asistență. În cazul plângerilor care exprimă nemulțumiri față de legislația UE, de obicei Ombudsmanul îndrumă reclamantul să se adreseze Parlamentului European. Pentru chestiuni complexe legate de punerea în aplicare, reclamanții sunt sfătuiți să se adreseze Comisiei Europene sau rețelelor UE precum SOLVIT sau „Europa ta – Consiliere”. Reclamantul poate fi îndrumat și spre un ombudsman național. Printre exemplele din 2016 se numără trimiterile către ombudsmanul portughez, în contextul aplicării legislației UE privind poluarea fonică, către ombudsmanul federal belgian într-un caz legat de pensii, precum și trimiterile către ombudsmanul polonez, respectiv către cel român, pentru chestiuni legate de condițiile din penitenciare.

Oficiul încearcă să reducă numărul de cazuri care nu sunt de competența Ombudsmanului European, pentru a evita ca cetățenii să fie dezamăgiți deoarece nu pot fi ajutați direct de Ombudsman. În 2016, numărul acestor plângeri s-a redus spre un nou număr-record de 1 169 (față de 1 239 în anul anterior), rezultat obținut cu precădere datorită comunicării eficace despre activitatea oficiului și datorită Ghidului interactiv publicat pe site-ul web al acestuia.

Numărul de plângeri în perioada 2003-2016

Capitolul 9 - Împotriva cui?

Anchetele derulate de Ombudsmanul European în 2016 au vizat următoarele instituții

Capitolul 10 - Care a fost obiectul anchetelor?

Obiectul anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2016

Capitolul 11 - Rezultatele obținute

Acțiunile întreprinse de Ombudsmanul European în urma plângerilor primite în 2016

Anchete în care Ombudsmanul European a constatat situații de administrare defectuoasă în 2016

Evoluția numărului de anchete realizate de Ombudsmanul European

Rezultatele anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2016

Durata anchetelor în cazurile închise de Ombudsmanul European în 2016

Capitolul 12 - Respectarea propunerilor Ombudsmanului

Respectarea propunerilor Ombudsmanului European în 2015

În ultimii cinci ani, Ombudsmanul a publicat o prezentare exhaustivă anuală a modului în care instituțiile UE răspund la propunerile formulate de Ombudsman privind îmbunătățirea administrării UE. Aceste propuneri se prezintă sub formă de soluții, recomandări, observații critice și observații suplimentare. Rata de conformitate este esențială pentru măsurarea impactului și a relevanței activității Ombudsmanului.

Raportul Putting it Right? — How the EU institutions responded to the Ombudsman in 2015 (Se îndreaptă lucrurile? – Cum au răspuns instituțiile UE la propunerile Ombudsmanului în 2015) arată că instituțiile UE au respectat propunerile Ombudsmanului în proporție de 83 %, al doilea cel mai înalt nivel de până acum. Din cele 18 instituții analizate, 12 au înregistrat o rată de 100 %, iar Comisia, care face obiectul majorității anchetelor derulate de Ombudsman, a înregistrat un procent de 82 %. Raportul arată că rata de conformitate poate să varieze semnificativ de la o instituție la alta – de la 100 % în unele cazuri până la 33 % în cel mai rău caz. De exemplu, Parlamentul European, Frontex și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) s-au conformat în proporție de 100 % recomandărilor formulate de Ombudsman.

Raportul pentru 2016 va fi disponibil la sfârșitul anului 2017.

Capitolul 13 - Resurse

13.1 Bugetul

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune independentă a bugetului UE. Bugetul este împărțit în trei titluri. Titlul 1 cuprinde salariile, indemnizațiile și alte cheltuieli legate de personal. Titlul 2 cuprinde imobilele, mobilierul, echipamentele și diverse cheltuieli de exploatare. Titlul 3 cuprinde cheltuielile rezultate din funcțiile generale exercitate de instituție. În 2016, creditele bugetare au însumat 10 658 951 EUR.

Pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor, auditorul intern al Ombudsmanului verifică periodic sistemele de control intern ale instituției și operațiunile financiare derulate de oficiu. Așa cum se întâmplă și în cazul altor instituții ale UE, instituția Ombudsmanului este auditată și de Curtea de Conturi Europeană.

Echipa Ombudsmanului European.
Echipa Ombudsmanului European.

13.2  Utilizarea resurselor

În fiecare an, Ombudsmanul adoptă un plan anual de management (PAM), în care se stabilesc măsurile concrete pe care trebuie să le adopte oficiul pentru punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților instituției. PAM pentru anul 2016 este cel de al doilea care se bazează pe Strategia Ombudsmanului European denumită „Spre 2019”.

Instituția dispune de personal multilingv, cu înaltă calificare, ceea ce îi permite să gestioneze plângerile privind administrarea defectuoasă în cele 24 de limbi oficiale ale UE și să sensibilizeze opinia publică cu privire la activitatea Ombudsmanului. În 2016, personalul oficiului Ombudsmanului număra 75 de membri.

Lista completă a personalului, actualizată periodic, precum și informații detaliate despre structura oficiului Ombudsmanului și sarcinile fiecărei secții sunt disponibile pe site-ul Ombudsmanului.

Cum poate fi contactat Ombudsmanul European

Prin poștă

Ombudsmanul European
1 avenue du Président Robert Schuman
CS 30403
F-67001 Strasbourg Cedex

Prin telefon

+33 (0)3 88 17 23 13

Prin e-mail

eo@ombudsman.europa.eu

Online