P. Nikiforos Diamandouros

P. Nikiforos Diamandouros s-a născut la 25 iunie 1942 la Atena, în Grecia. Din 2003 și până în octombrie 2013 a fost Ombudsman al Uniunii Europene (Ombudsmanul European). În perioada 1998-2003 a fost primul avocat al poporului în Grecia. Este profesor emerit de politică comparată la Facultatea de Științe Politice și Administrație Publică din cadrul Universității din Atena. În perioada 1995-1998 a fost director și președinte al Centrului Național pentru Cercetări Sociale al Greciei (EKKE). Din 2012 este profesor invitat la Colegiul Europei de la Bruges. În mai 2014 a fost ales membru al Academiei Elene (=Academia Națională de Arte și Științe).

Este licențiat al Universității din Indiana (1963), deținător al titlurilor de M.A. (1965) și M. Phil. (1969) acordate de Universitatea Columbia, precum și al titlului de doctor (1972) acordat de aceeași universitate. Înainte de a-și începe activitatea la Universitatea din Atena în 1988, a fost cadru didactic și, respectiv, cercetător la Universitatea de Stat din New York și la Universitatea Columbia (1973-1978). În perioada 1980-1983 a fost director pentru dezvoltare în cadrul Colegiului din Atena, în Grecia. Din 1983 până în 1988 a fost directorul programului pentru Europa de Vest și Orientul Mijlociu și Apropiat în cadrul Consiliului de Cercetare pentru Științe Sociale din New York. Între 1988 și 1991 a ocupat funcția de director al Institutului Elen pentru Studii Internaționale și Strategice din Atena, un grup de reflecție care desfășoară activități de cercetare în domeniul politicilor, finanțat de fundațiile Ford și MacArthur. În 1997 a fost profesor de științe politice invitat la Centrul pentru Studii Avansate în Științe Sociale „Juan March” din Madrid. În 2011, Colegiul American din Grecia i-a acordat diploma de doctor în drept (honoris causa).

A fost președinte al Asociației Elene de Științe Politice (1992-1998) și al Asociației de Studii Elene Moderne din Statele Unite (1985-1988). În 1999 și 2000 a fost numit în Comisia națională pentru drepturile omului, respectiv în Consiliul național pentru reformă administrativă din Grecia. În perioada 1988-1996 a fost copreședinte al subcomitetului pentru Europa de Sud din cadrul Consiliului de Cercetare pentru Științe Sociale din New York, ale cărui activități au fost finanțate de Fundația Volkswagen. De asemenea, a fost co-editor general al seriei privind Noua Europă de Sud, publicată de editurile Oxford University Press, Johns Hopkins University Press și Palgrave. A beneficiat de burse de cercetare din partea Fundației Fullbright și din partea Fondului Național pentru Științe Umaniste din SUA (National Endowment for the Humanities).

A redactat numeroase lucrări referitoare la politica și istoria Europei de Sud, de Est și de Sud-Est, inclusiv a Greciei, ocupându-se în special de procesele de democratizare și de construcție statală și națională, de relația dintre cultură și politică, precum și de instituția ombudsmanului și principiile de bună conduită administrativă. Volume editate: The Politics of Democratic Consolidation: Southern Europe in Comparative Perspective, 1995; Parties, Politics and Democracy in the New Southern Europe, 2001; The European Ombudsman: Origins, Establishment, Evolution, 2005; Democracy and the State in the New Southern Europe, 2006; Spatial Conceptions of the Nation; Modernizing Geographies in Greece and Turkey, 2010. Monografii: The Origins of State-Building in Modern Greece, 1821-1828, 2002 (în greacă) și Cultural Dualism and Political Change in Postauthoritarian Greece, 2000 (în greacă).

Distincții: Ordinul „Phoenix”, grad de Mare Comandor, Grecia, 2004; Crucea de Merit de Aur, Polonia, 2010; Chevalier de la Légion d’Honneur, Franța, 2014.

Limbi: greacă, engleză, franceză, italiană, germană, spaniolă, portugheză Printre pasiunile sale se numără lectura, scrisul, muzica clasică și filmele.