You have a complaint against an EU institution or body?

Raport anual 2014

Introducere

Emily O'Reilly, Ombudsmanul European

Am deosebita plăcere de a vă prezenta raportul anual pentru 2014 al Ombudsmanului European.

A fost un an extrem de productiv pentru Ombudsmanul European, în care am început să punem în aplicare noua noastră strategie, Spre 2019, punând un accent mai pronunțat pe aspectele strategice ale administrației publice a UE, care influențează viețile a milioane de cetățeni europeni.

Prin creșterea vizibilității și a relevanței acestei instituții, sperăm să obținem un impact pozitiv mai puternic asupra transparenței și a responsabilității instituțiilor și agențiilor Uniunii Europene, în beneficiul tuturor cetățenilor și locuitorilor UE.

În 2014 am contribuit la dezbaterile majore care au avut loc la nivelul UE, folosindu-ne în mai mare măsură de competența pe care o avem de a desfășura anchete strategice din proprie inițiativă. Am obținut rezultate pozitive în cadrul anchetei noastre privind transparența negocierilor referitoare la Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP). De asemenea, Ombudsmanul a avut o contribuție în cadrul eforturilor comune de sporire a transparenței activităților de lobby desfășurate în Uniunea Europeană. Am efectuat mai multe anchete pe această temă amplă, inclusiv în ceea ce privește componența și transparența grupurilor de experți ale Comisiei Europene și fenomenul „ușilor turnante”.

De asemenea, am continuat să soluționăm un număr semnificativ de plângeri venite din partea unor persoane fizice, a unor membri ai organizațiilor societății civile, a unor întreprinderi sau a altor părți interesate și i-am sprijinit pe mulți alții în găsirea unor soluții la problemele cu care s-au confruntat.

La sfârșitul anului, am avut onoarea de a fi realeasă în funcția de Ombudsman European, cu aprobarea Parlamentului European și beneficiind de sprijin din partea tuturor grupurilor politice principale. Îmi reînnoiesc angajamentul de a acționa în mod independent și cu multă energie în slujba cetățenilor UE și de a sprijini instituțiile UE în demersul lor de a furniza cele mai bune servicii cetățenilor și locuitorilor Europei. 

Emily O'Reilly a fost realeasă astăzi în funcția de Ombudsman European de către Parlamentul European.

Emily O'Reilly a fost realeasă în funcția de Ombudsman European la 16 decembrie 2014. http://europa.eu/!fg46tu

O felicit pe Emily O'Reilly pentru realegerea sa în funcția de Ombudsman European de către Parlamentul European! Marea majoritate de voturi obținută reprezintă o recunoaștere a activității sale remarcabile.

De asemenea, voi continua să colaborez îndeaproape cu Parlamentul European, cu ombudsmanii naționali și regionali
și cu întreaga familie a ombudsmanilor.

Am plăcerea de a vă prezenta cel de al doilea raport anual al instituției pe care o reprezint.

Strasbourg, 16 februarie 2015

Emily O’Reilly

Capitolul 1 - Anul 2014 pe scurt

2014 a fost un an plin de evenimente pentru instituția Ombudsmanului, în care Ombudsmanul a început punerea în aplicare a noii sale strategii privind creșterea impactului, a vizibilității și a relevanței. Iată câteva dintre cele mai importante realizări ale acestui an:

Ianuarie

Consultare publică privind inițiativa cetățenească europeană

Februarie

Evenimentul „Dincolo de criză? Afacerile în Europa anului 2014”

Martie

Evenimentul „Ce vă doriți de la Europa”

Aprilie

Transparență prin noul Regulament UE privind studiile clinice

Mai

Drepturile fundamentale în contextul politicii de coeziune a UE

Iunie

Seminarul Rețelei europene a ombudsmanilor

Iulie

Norme privind denunțarea în cadrul instituțiilor UE

August

Transparență privind TTIP

Transparență privind TTIP

„Uși turnante” la Comisie

Octombrie

Drepturile omului și returnările forțate realizate de Front

Noiembrie

Publicarea scrisorii BCE către Irlanda

Decembrie

Realegerea Ombudsmanului

Capitolul 2 - Teme esențiale

Cu ocazia preluării mandatului de Ombudsman European în octombrie 2013, Emily O’Reilly a anunțat că va recurge la competența oficiului de a deschide anchete din proprie inițiativă pentru a investiga problemele sistemice din cadrul administrației UE, punând accentul pe aspectele strategice. Ombudsmanul dorește să se asigure că activitatea instituției va căpăta o mai mare relevanță în ceea ce privește soluționarea preocupărilor majore cu care se confruntă cetățenii și locuitorii Europei. În acest scop, Ombudsmanul a desemnat un coordonator al anchetelor din proprie inițiativă care, în colaborare cu colegii săi, să direcționeze investigațiile strategice desfășurate din proprie inițiativă, pentru soluționarea mai rapidă și mai eficientă a acestora. Multe dintre cazurile prezentate ca exemple în această secțiune au fost deschise la inițiativa Ombudsmanului.

2.1 Transparență

Plângerile care au ca obiect lipsa de transparență în cadrul instituțiilor UE continuă să reprezinte principalul tip de plângeri adresate Ombudsmanului European. De mai mulți ani, între 20 % și 30 % dintre plângerile anchetate de oficiul Ombudsmanului au ca obiect transparența. Cele mai frecvente probleme legate de transparență care au fost aduse la cunoștința Ombudsmanului vizează refuzul instituțiilor de a acorda acces la documente și/sau la informații. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene garantează dreptul cetățenilor de a avea acces la documentele publice.

În 2014, Ombudsmanul a deschis o serie de anchete privind refuzul instituțiilor de a acorda acces la documente-cheie ale UE, cu rezultate pozitive. Ca urmare a acestor investigații, Comisia Europeană a publicat o serie de documente cu privire la intrarea Greciei în zona euro, Banca Centrală Europeană (BCE) a făcut publică o scrisoare trimisă guvernului irlandez în momentul de apogeu al crizei financiare, iar Comisia Europeană a pus la dispoziție mai multe documente interne privind politica comună a UE în domeniul pescuitului.

În cazul Greciei, plângerea adresată de un jurnalist german se referea la documentele privind rapoartele de conversie ale Greciei și corespondența dintre serviciile Comisiei și autoritățile din Grecia și din alte state membre ale Uniunii Europene. 

Ombudsmanul European salută decizia Comisiei Europene de a publica 140 de documente referitoare la intrarea Greciei în zona euro în 2001.

În urma intervenției Ombudsmanului, Secretariatul General a identificat 140 de documente pe care le-a transmis jurnalistului. Ombudsmanul a felicitat Comisia pentru această acțiune, subliniind că este esențial ca cetățenii europeni să înțeleagă modul în care se iau deciziile importante care le influențează viețile, în special în perioadele de criză.

Într-o scrisoare adresată ministrului de finanțe irlandez în 2010, președintele de atunci al BCE, Jean-Claude Trichet, i-a cerut guvernului irlandez să acționeze cu rapiditate pentru a proteja stabilitatea financiară a țării. Însă atunci când un jurnalist irlandez a cerut să vadă respectiva scrisoare în 2011, BCE a refuzat să o facă publică, motivând că trebuie să protejeze stabilitatea financiară a Irlandei în contextul unei presiuni semnificative și al unei nesiguranțe extreme a pieței. 

Ombudsmanul European, Emily O'Reilly, salută publicarea scrisorii Băncii Centrale Europene. „Fără îndoială că ar fi trebuit ca scrisoarea să fie făcută publică mult mai devreme.”

Concluzia Ombudsmanului a fost că BCE a acționat corect refuzând să facă publică scrisoarea în 2011, atunci când jurnalistul irlandez a cerut să o vadă. În acel moment, UE se afla în plină criză financiară. Totuși, trecuseră mai mult de trei ani de când Banca a trimis acea scrisoare. În cele din urmă, BCE a dat curs recomandării Ombudsmanului de a face publică scrisoarea. Ombudsmanul a subliniat faptul că criza economică a cauzat multe greutăți poporului irlandez și că cetățenii au dreptul de a afla adevărul, indiferent cât de greu de suportat este acesta. Ombudsmanul continuă să colaboreze cu BCE pentru ca această instituție să-și îmbunătățească politicile și practicile în domeniul transparenței și al eticii. 

Cazul deschis de Ombudsmanul European în 2014 privind scrisoarea adresată de BCE ministrului irlandez de finanțe. http://europa.eu/!wK96jW

Într-un alt caz care are ca obiect lipsa transparenței, un cercetător german a adresat o plângere Ombudsmanului European după refuzul Comisiei de a-i acorda acces deplin la o propunere de nou regulament privind politica comună în domeniul pescuitului. Comisia și-a motivat refuzul prin faptul că publicarea acestor documente ar submina procesul său decizional. 

Ombudsmanul European: Comisia Europeană face publice documente interne cu privire la politica comună în domeniul pescuitului.

În cele din urmă, Comisia a dat curs recomandării Ombudsmanului de a publica documentele respective, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat numai după ajungerea la un acord privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului. Ombudsmanul a salutat această decizie, subliniind că se așteaptă ca pe viitor Comisia să acorde acces imediat la documente similare.

2.2 Transparența activităților de lobby

Bruxelles devine rapid al doilea centru de lobby din lume ca importanță, după Washington. Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că acțiunile Ombudsmanului s-au axat din ce în ce mai mult, în 2014, pe transparența activităților de lobby.

În acest context, Ombudsmanul a deschis trei anchete strategice din proprie inițiativă, două dintre acestea legate de negocierile în curs referitoare la Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP). Comisia Europeană negociază acest acord în numele Uniunii Europene, cu mandat din partea Consiliului UE. Dacă va fi încheiat, acordul UE-SUA va crea cea mai mare zonă de liber schimb din istorie. TTIP va trasa regulile și standardele viitoare în domenii precum siguranța alimentară, autovehicule, substanțe chimice, produse farmaceutice, energie, mediu și locul de muncă.

În iulie, Ombudsmanul a demarat o anchetă având ca obiect refuzul Consiliului UE de a face publice directivele utilizate de UE în cadrul negocierilor referitoare la TTIP. De asemenea, Ombudsmanul a început să investigheze măsurile adoptate de Comisia Europeană pentru a asigura participarea transparentă și publică la negocierile privind TTIP. În prealabil, Ombudsmanul a pus la dispoziția Comisiei Europene mai multe exemple de măsuri pe care aceasta le putea lua pentru a permite accesul public, în timp util, la documentele TTIP, precum și la detalii referitoare la întâlnirile cu părțile interesate. S-au manifestat o serie de îngrijorări legate de refuzul de prezentare a documentelor, de prezentarea neautorizată sau cu întârziere a acestora, dar și de aparenta acordare a unui acces privilegiat la documentele TTIP către anumite părți interesate. 

Încă un pas în asigurarea transparenței negocierilor referitoare la TTIP: Ombudsmanul European solicită Consiliului UE și Comisiei Europene să publice mai multe documente cu privire la TTIP.

Suntem de acord că este necesară și publicarea mandatului. Mulțumim Ombudsmanului European pentru recunoașterea eforturilor noastre de până în prezent.

În octombrie, Consiliul a publicat directivele respective. La scurt timp după aceea, Comisia și-a anunțat planurile de creștere a transparenței activităților de lobby, promițând să acorde un acces mai extins la alte documente TTIP. Ombudsmanul a salutat aceste măsuri și a anunțat formularea unor propuneri privind metodele de creștere a transparenței negocierilor referitoare la TTIP. 

Ancheta din proprie inițiativă deschisă de Ombudsmanul European în 2014 cu privire la creșterea transparenței negocierilor referitoare la TTIP. http://europa.eu/!Bg87pD

http://europa.eu/!Bg87pD

Cea de a treia investigație vizează componența și transparența sutelor de grupuri de experți ale căror recomandări sunt luate în calcul de Comisia Europeană la redactarea legislației și politicilor în diverse domenii, de la serviciile fiscale și bancare până la siguranța rutieră și produsele farmaceutice. Ombudsmanul a organizat mai întâi o consultare publică pentru a vedea cât de echilibrată este reprezentarea domeniilor relevante de competență și interes în cadrul diferitelor grupuri, dacă numirea „cu titlu personal” a experților pune probleme și dacă activitatea grupurilor este cât se poate de transparentă. 

Raportul Biroului European al Transparency International referitor la consultarea organizată de Ombudsmanul European privind grupurile de experți.

Un interes deosebit s-a manifestat pentru Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) a Comisiei Europene. Aceasta a selectat 14 grupuri de dialog civil cu rolul de organe consultative privind politica agricolă comună. Peste o treime din bugetul UE este alocat acestui domeniu de politică crucial. Drept urmare, Ombudsmanul analizează componența acestor grupuri pentru a garanta reprezentarea echilibrată a unei varietăți de grupuri de interes de natură economică și neeconomică.

De asemenea, Ombudsmanul este implicat în dezbaterea privind registrul de transparență al UE, creat pentru a crește transparența procesului decizional la nivelul UE și pentru a permite cetățenilor să afle cine încearcă să influențeze factorii de decizie ai UE. Registrul este administrat în comun de către Parlament și Comisie. Întreprinderile, societățile de consultanță profesională, consultanții independenți, asociațiile comerciale, instituțiile academice, ONG-urile, organizațiile care reprezintă comunități religioase, organizațiile care reprezintă autorități locale, regionale și municipale, precum și alte persoane care desfășoară activități de lobby pe lângă instituțiile UE se pot înscrie voluntar. În acest registru sunt înscrise peste 7 000 de organizații.

Frans Timmermans - Prim-vicepreședinte al Comisiei care răspunde de îmbunătățirea procesului de legiferare, a relațiilor interinstituționale, a statului de drept și a Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Ombudsmanul l-a felicitat pe Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei care răspunde de îmbunătățirea procesului de legiferare, a relațiilor interinstituționale, a statului de drept și a Cartei drepturilor fundamentale a UE, pentru planurile sale de a sprijini crearea unui registru obligatoriu. De asemenea, Ombudsmanul a salutat decizia Comisiei de la 1 decembrie 2014, care obligă pe toți comisarii și pe membrii personalului de conducere să publice pe site-ul Comisiei toate contactele și întâlnirile avute cu părțile interesate și cu persoanele care desfășoară activități de lobby. Totuși, Ombudsmanul dorește ca în cele din urmă registrul de transparență să fie legiferat și nu să rămână un simplu acord interinstituțional. În plus, a insistat pe lângă Consiliu să se implice în gestionarea registrului și a încurajat Comisia să introducă stimulente mai consistente pentru a determina persoanele care desfășoară activități de lobby să se înscrie în acest registru, după exemplul Parlamentului European.

2.3 Transparența datelor referitoare la studiile clinice

În 2014, Ombudsmanul a jucat un rol esențial în asigurarea transparenței datelor referitoare la studiile clinice, contribuind în mod proactiv la crearea politicii de creștere a transparenței adoptate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) în luna octombrie.

În ultimii cinci ani, Ombudsmanul a desfășurat peste 12 anchete privind refuzul EMA de a face publice documente legate de modul de reglementare a medicamentelor și de autorizare a punerii pe piață a acestora, inclusiv a celor pentru tratarea sclerozei multiple, a acneei, a infecțiilor bacteriene și a obezității. În urma intervenției Ombudsmanului, EMA și-a manifestat deschiderea către o atitudine proactivă în ceea ce privește transparența, iar în 2012 a anunțat crearea unei noi politici ce oferă acces public extins la datele referitoare la studiile clinice.

Totuși, în 2014 Ombudsmanul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la abaterea de la această politică, deoarece Agenția plănuia să impună cerințe stricte de confidențialitate, să limiteze accesul doar la vizualizarea informațiilor de pe ecran și să restricționeze drastic utilizarea datelor referitoare la studiile clinice. În cele din urmă EMA a abandonat politica de limitare a accesului doar la vizualizarea informațiilor de pe ecran. Astfel, deși cu unele rezerve, Ombudsmanul a salutat decizia Agenției din octombrie 2014 de a publica în mod proactiv, începând cu luna ianuarie 2015, rapoartele privind studiile clinice care stau la baza deciziilor referitoare la medicamente. Ombudsmanul va continua să monitorizeze atent modul în care EMA pune la dispoziție datele referitoare la studiile clinice și să se asigure că aceasta îndeplinește cele mai înalte standarde de transparență. /p>

Ombudsmanul European cere Agenției Europene pentru Medicamente să explice revizuirile bizare aduse rapoartelor privind studiile clinice. Se duce o bătălie crucială.

De asemenea, Ombudsmanul a salutat noul Regulament al UE privind studiile clinice, care prevede punerea la dispoziție și, ulterior, acordarea accesului online la informațiile referitoare la studiile clinice și a felicitat Parlamentul, în special pe Glenis Willmott, deputat în Parlamentul European, și raportorii alternativi pentru obținerea unor rezultate pozitive cu privire la crearea cadrului legal prin care au fost soluționate aceste probleme.

Ombudsmanul a dedicat evenimentul tradițional „Ziua internațională a dreptului de a ști” transparenței datelor referitoare la studiile clinice. Evenimentul intitulat: „Transparența și sănătatea publică – cât de accesibile sunt datele științifice?” a avut loc la 29 septembrie la sediul Parlamentului European din Bruxelles. La eveniment au participat reprezentanți ai EMA, ai Comisiei, ai Parlamentului, ai firmelor de consultanță în domeniul afacerilor publice, practicieni în domeniul dreptului, reprezentanți din industrie, ONG-uri, jurnaliști, cercetători și activiști, în total aproximativ 150 de participanți. 

Evenimentul din 2014 al Ombudsmanului European cu ocazia Zilei internaționale a dreptului de a ști. http://europa.eu/!yr93gM/a>

Transparența și sănătatea publică: cât de accesibile sunt datele științifice? „Ziua internațională a dreptului de a ști” se sărbătorește de către militanții pentru accesul la informații din întreaga lume. Anul acesta, doamna Emily O'Reilly, Ombudsmanul European, a analizat transparența datelor științifice în folosul pacienților, medicilor și cercetătorilor

2.4 Drepturi fundamentale

Referitor la obligațiile administrației UE în ceea ce privește drepturile fundamentale, Ombudsmanul a demarat din proprie inițiativă două investigații strategice esențiale, în 2014. Una dintre acestea se referă la protecția drepturilor fundamentale în cadrul politicii de coeziune a UE. Uniunea Europeană a adoptat această politică pentru a genera creștere și locuri de muncă, pentru a contracara schimbările climatice și dependența energetică și pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene. Politica este cofinanțată din Fondurile structurale și de investiții europene (ESIF), administrate în comun de Comisie și statele membre. Cele peste 350 de miliarde EUR alocate pentru ESIF în perioada 2014-2020 reprezintă mai mult de o treime din bugetul UE pentru perioada amintită.

Unele dintre aceste fonduri ar trebui să îi ajute pe cei mai vulnerabili membri ai societății, motiv pentru care au fost exprimate unele preocupări cu privire la respectarea drepturilor fundamentale pe parcursul punerii în aplicare a politicii. Oare nu cumva banii sunt utilizați pentru „instituționalizarea” persoanelor cu handicap și nu pentru integrarea acestora? În cadrul acestei investigații, Ombudsmanul a pus o serie de întrebări: cum se asigură respectarea Cartei în cadrul aplicării politicii de coeziune; poate Comisia să impună sancțiuni statelor membre care nu respectă drepturile fundamentale; și poate Comisia să suspende finanțarea sau să recupereze fondurile cheltuite cu încălcarea acestor drepturi? Ombudsmanul și-a invitat și colegii din Rețeaua europeană a ombudsmanilor și din alte organisme de protecție a drepturilor să formuleze observații pe această temă. 

Anchetă deschisă din proprie inițiativă de Ombudsmanul European în 2014 cu privire la respectarea drepturilor fundamentale în cadrul aplicării politicii de coeziune a UE. http://europa.eu/!BJ48MM

Inițiativă excelentă a Ombudsmanului European de a analiza respectarea drepturilor fundamentale în cadrul utilizării fondurilor de coeziune ale UE.

Între 2006 și 2014, UE a forțat aproape 13 000 de migranți din afara UE, fără drept de ședere pe teritoriul UE, să se întoarcă în țările lor de origine. Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex) coordonează și finanțează operațiunile comune de returnare (OCR) în colaborare cu statele membre. În 2013, Ombudsmanul a cerut agenției să instituie un mecanism al plângerilor privind potențialele încălcări ale drepturilor fundamentale rezultate din activitatea sa.

În 2014, Ombudsmanul și-a continuat activitatea în acest domeniu important analizând modul în care Frontex se asigură de bunăstarea persoanelor returnate în timpul zborurilor, de exemplu a celor bolnavi sau a femeilor aflate în stadii avansate ale sarcinii. De asemenea, Ombudsmanul dorește să afle cum poate fi garantată monitorizarea independentă în timpul zborurilor și cum este pus în aplicare Codul de conduită al Frontex privind operațiunile comune de returnare. Având în vedere că ombudsmanii se numără printre organismele naționale de monitorizare ce cooperează cu Frontex în problema operațiunilor comune de returnare, Ombudsmanul European le-a cerut și acestora informații din experiența lor.

2.5 Aspecte etice

În 2014, Ombudsmanul a gestionat un număr semnificativ de plângeri privind aspecte etice, precum conflictul de interese și practica de migrare a personalului din instituțiile UE între sectorul public și cel privat. Sintagma „uși turnante” descrie migrarea liberă a personalului din sectorul public pe posturi strâns corelate din sectorul privat sau viceversa.

Ombudsmanul a subliniat în mod repetat că administrația UE ar trebui să respecte „standardele de aur“ atunci când este vorba despre comportamentul etic și a derulat două anchete strategice pe această temă.

Prima dintre acestea vizează modul în care Comisia gestionează cazurile de „uși turnante”. Ombudsmanul a investigat plângerile venite din partea a cinci ONG-uri și a analizat 54 de dosare de „uși turnante” ale Comisiei, identificând mai multe deficiențe. Nu era întotdeauna clar dacă funcționarii care au părăsit administrația UE au furnizat Comisiei suficiente detalii pentru ca aceasta să ia decizii bine documentate și nici modul în care Comisia a ținut cont de comentariile serviciilor sale. În special, Ombudsmanul a recomandat Comisiei să revizuiască modul în care gestionează cazurile de „uși turnante” pentru a evita conflictul de interese și erodarea încrederii publice. În plus, Ombudsmanul a cerut Comisiei să publice pe site-ul acesteia cazurile de „uși turnante” referitoare la înalții funcționari ai UE. 

ONG-urile salută hotărârea Ombudsmanului European: Comisia Europeană ar trebui să crească transparența în ceea ce privește cazurile de „uși turnante” referitoare la înalții funcționari ai UE.

Ombudsmanul a solicitat informații din partea a nouă instituții UE, inclusiv Comisia, Parlamentul și Consiliul, cu privire la normele adoptate de acestea pentru protecția denunțătorilor. La acel moment, doar Comisia avea orientări privind denunțările, dar nu și norme interne. Începând cu ianuarie 2014, Statutul funcționarilor prevede introducerea de către instituțiile UE a unor norme interne privind denunțările. Ombudsmanul dorește să afle în ce măsură instituțiile au consultat personalul și publicul referitor la aceste norme și ce fac pentru a proteja denunțătorii externi, precum contractanții sau subcontractanții din cadrul programelor și proiectelor finanțate de UE. Dorind să fie un exemplu în acest sens, Ombudsmanul a redactat norme interne privind denunțările, în cooperare cu comitetul personalului și cu responsabilul pentru protecția datelor din instituție. Ulterior, Ombudsmanul a publicat normele respective și a invitat toate părțile interesate să furnizeze feedback. 

„Denunțătorii au un rol esențial în divulgarea neregulilor grave”, declară Ombudsmanul European.

2.6 Participarea cetățenilor la procesul decizional al UE

Ombudsmanul a primit un număr din ce în ce mai mare de plângeri în domeniul drepturilor cetățenilor, în special în ceea ce privește dreptul de a participa la procesul decizional al UE. Printre exemplele de participare cetățenească se numără consultările publice ale Comisiei și inițiativa cetățenească europeană (ECI). Prin ECI, un milion de cetățeni din cel puțin șapte state membre pot să solicite Comisiei să aibă inițiative legislative. În plus, Tratatul de la Lisabona prevede ca instituțiile să mențină un „dialog deschis și constant cu societatea civilă”.

ECI a început să funcționeze în 2012, iar în 2013 a fost trimisă Comisiei prima inițiativă, intitulată „Right2Water”. Prin aceasta, Comisia era invitată să propună o nouă legislație UE, care să ceară guvernelor să asigure tuturor cetățenilor apă potabilă suficientă și curată, precum și servicii de salubritate.

În 2014, Ombudsmanul a invitat organizatorii ECI, organizațiile societății civile și alte persoane interesate să furnizeze feedback cu privire la ECI. Ombudsmanul dorește să măsoare în special eficiența cu care strâng semnături online programele informatice ale Comisiei, pentru a stabili dacă există contacte suficiente între organizatorii ECI și guverne și dacă în cadrul acestui proces sunt luate în considerare aspectele de confidențialitate. De asemenea, Ombudsmanul a solicitat propuneri de idei privind posibilități de modificări ale Regulamentului ECI în viitor. 

O inițiativă excelentă din partea Ombudsmanului European, care a deschis o anchetă privind buna desfășurare a procedurii ECI și rolul/responsabilitatea Comisiei Europene.

Atitudine fermă a Ombudsmanului European cu privire la viitorul ECI.

În luna martie, înainte de alegerile pentru Parlamentul European, Ombudsmanul a invitat cetățenii la evenimentul interactiv „Ce vă doriți de la Europa”. La eveniment au mai participat Martin Schulz, președintele Parlamentului European și José Manuel Barroso, președintele de atunci al Comisiei Europene, pentru a asculta dorințele cetățenilor și a interacționa cu aceștia. În calitate de gardian ales pentru a asigura o bună administrare a UE, Ombudsmanul dorește să se asigure că Europa își respectă angajamentul asumat de a implica cetățenii în procesul decizional.

Evenimentul transmis în direct pe internet a atras peste 300 de persoane. Întrebările și sugestiile participanților, exprimate în mod direct sau pe Twitter, au culminat cu alcătuirea unei „liste de dorințe pentru Europa”. 

Evenimentul „Ce vă doriți de la Europa” organizat în 2014 de Ombudsmanul European. http://europa.eu/!PB33hP

2.7 Programe și proiecte finanțate de UE

În fiecare an, Ombudsmanul primește un număr însemnat de plângeri din partea întreprinderilor, a ONG-urilor, a universităților, a municipalităților și a altor persoane juridice implicate în proiecte și programe finanțate de UE. Aceste plângeri vizează în primul rând efectuarea cu întârziere a plăților, litigii contractuale, probleme legate de procedurile de ofertare și lipsa de transparență, în special ca urmare a refuzului instituțiilor UE de a permite accesul la documente sau informații.

De exemplu, Ombudsmanul a criticat Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru susținerea acordată excluderii unei companii italiene de la o licitație publică organizată pentru construcția unui pod peste râul Sava din Bosnia și Herțegovina. Construcția acestui pod face parte dintr-un proiect mai mare de realizare a unei autostrăzi care să lege Croația de Bosnia și Herțegovina. Deși aceasta prezentase cea mai ieftină ofertă, promotorul local al proiectului a exclus compania pe motiv că oferta sa nu se încadra în specificațiile de licitație. 

 

[Comunicat de presă] Ombudsmanul European, Emily O'Reilly, a criticat Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru susținerea acordată excluderii unei companii italiene de la o licitație publică organizată pentru construcția unui pod în Bosnia și Herțegovina. BEI, care finanțează proiectul, și-a bazat decizia pe o eroare juridică și a ignorat concluziile propriului mecanism de gestionare a plângerilor, conform cărora excluderea companiei era ilegală.

Compania a contestat această decizie prin mecanismul de gestionare a plângerilor instituit de BEI, care a acceptat argumentele companiei și a recomandat BEI să-și retragă sprijinul pentru acest proiect. Totuși, conducerea BEI nu a ținut cont de concluziile mecanismului de gestionare a plângerilor. Ombudsmanul a constatat că decizia conducerii BEI s-a bazat pe o interpretare incorectă a dosarului de licitație și a criticat BEI pentru administrarea defectuoasă, avertizând că acest caz poate pune sub semnul întrebării angajamentul UE de consolidare a statului de drept în Bosnia și Herțegovina.

Într-un alt caz, o companie italiană a primit un grant de 4 milioane EUR din partea Agenției Executive pentru Competitivitate și Inovare (EACI) pentru transportul unor produse ceramice din Italia în Spania într-un mod mai ecologic decât pe calea rutieră. Totuși, în urma crizei economice mondiale și a prăbușirii bruște a pieței imobiliare din Spania, cererea de produse ceramice din Italia a scăzut semnificativ. Compania a cerut suspendarea proiectului, iar EACI a acceptat. Deoarece compania a întârziat depunerea cererii pentru plata finală, inițial Agenția a refuzat să efectueze plata. În urma intervenției Ombudsmanului, care a arătat impactul deosebit de sever pe care criza economică l-a avut asupra proiectului reclamantului, EACI a plătit companiei 2 milioane EUR.

Pe parcursul anului, Ombudsmanul a contribuit la soluționarea unui litigiu între o organizație de caritate britanică și Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA). Organizația a pus în aplicare un proiect cofinanțat de EACEA în cadrul programului Tineretul în acțiune. Agenția a refuzat să aprobe raportul final al proiectului organizației de caritate, motivând că rezultatele nu corespundeau proiectului inițial și a pornit o acțiune de recuperare a plăților de prefinanțare în valoare de aproape 74 000 EUR. Organizația de caritate a înaintat o plângere către Ombudsman, în care menționa faptul că recuperarea fondurilor respective de către EACEA era ilegală și incorectă. Ombudsmanul a ajuns la concluzia că această acțiune era într-adevăr ilegală, deoarece Agenția nu a respins proiectul în timp util. În cele din urmă, EACEA a acceptat propunerile Ombudsmanului și a plătit reclamantului suma de aproximativ 50 000 EUR plus penalități de întârziere.

Ombudsmanul consultă cu regularitate comunitatea de afaceri cu privire la dificultățile pe care aceasta le întâmpină în relația cu instituțiile UE. În cadrul unei astfel de consultări, intitulate „Dincolo de criză? Afacerile în Europa anului 2014”, s-au discutat măsurile luate la nivelul UE pentru a sprijini întreprinderile mici, mijlocii și mari. Evenimentul, care a avut loc în februarie la sediul Parlamentului European din Bruxelles, s-a bucurat de participarea unor experți de nivel înalt și a atras aproximativ 100 de participanți în total. Participanților le-a fost înmânată broșura Ombudsmanul European – Benefic pentru afaceri, care prezintă succint o selecție de cazuri semnificative gestionate de Ombudsman cu rezultate pozitive. 

Evenimentul „Dincolo de criză? Afacerile în Europa” organizat de Ombudsmanul European în 2014. http://europa.eu/!PB33hP

2.8 Politica UE în domeniul concurenței

În 2014 Ombudsmanul a primit și plângeri de la companii și alte entități juridice referitoare la investigațiile antitrust și alte cazuri legate de politica Comisiei în domeniul concurenței.

O astfel de plângere a fost adresată de compania germană Infineon. Aceasta se afla în curs de investigare de către Comisie, în cadrul anchetei privind formarea unui cartel între producătorii de cipuri pentru carduri, alături de Philips, Samsung și Renesas; în cele din urmă, companiile investigate au fost amendate de către Comisie pentru formarea unui cartel. Comisia deținea o copie în format electronic a unui e-mail intern al unei companii concurente, considerat a fi o probă crucială în cazul Infineon. Compania a cerut să vadă documentul, deoarece avea dubii privind autenticitatea acestuia. Comisia nu a făcut public mesajul electronic respectiv decât cu puțin mai mult de o lună înainte de a amenda cartelul, deși se afla de șase luni în posesia acestuia. Infineon s-a plâns Ombudsmanului că, din cauza acestei întârzieri, a mai avut la dispoziție o singură săptămână pentru sarcina complexă de a analiza autenticitatea mesajului. Explicația Comisiei privind întârzierea nu l-a convins pe Ombudsman, care a criticat comportamentul Comisiei

Accesul companiei Infineon la mesajul electronic al unei companii concurente în ancheta privind formarea unui cartel între producătorii de cipuri pentru carduri: Ombudsmanul European critică întârzierea Comisiei Europene.

Capitolul 3 - Câte plângeri?

Cetățeni ajutați de Ombudsmanul European în 2014: 23072; 
Recomandări oferite prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul Ombudsmanului: 19170; 
Plângeri înregistrate în 2014: 2079; 
Solicitări de informații la care serviciile Ombudsmanului au oferit un răspuns: 1823; 
Anchete deschise de Ombudsmanul European în 2014: 342; 
Anchete deschise pe baza plângerilor: 325; 
Anchete deschise din proprie inițiativă: 17; 
Anchete închise de Ombudsmanul European în 2014: 400; 
Anchete deschise în urma unor plângeri, care au fost închise: 387; 
Anchete deschise din proprie inițiativă închise: 13.

Număr de plângeri primite în perioada 2003-2014 care au intrat în sfera de competență a Ombudsmanului European: 
2003: 603; 
2004: 930; 
2005: 811; 
2006: 849; 
2007: 870; 
2008: 802; 
2009: 727; 
2010: 744; 
2011: 698; 
2012: 740; 
2013: 750; 
2014: 736.

Număr de plângeri primite în perioada 2003-2014 care nu au intrat în sfera de competență a Ombudsmanului European: 
2003: 1768; 
2004: 2729; 
2005: 2673; 
2006: 2768; 
2007: 2401; 
2008: 2544; 
2009: 2392; 
2010: 1983; 
2011: 1846; 
2012: 1720; 
2013: 1665; 
2014: 1427.

Sursa plângerilor care au făcut obiectul anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2014; 
Întreprinderi, asociații și alte persoane juridice: 52 (13%); 
Persoane fizice: 335 (87%).

Originea plângerilor înregistrate și a anchetelor deschise de Ombudsmanul European în 2014, pe țări; 
Luxembourg - Numărul de plângeri: 20, Numărul de anchete deschise: 7; 
Malta - Numărul de plângeri: 11, Numărul de anchete deschise: 2; 
Cipru - Numărul de plângeri: 16, Numărul de anchete deschise: 2; 
Slovenia - Numărul de plângeri: 29, Numărul de anchete deschise: 2; 
Irlanda - Numărul de plângeri: 61, Numărul de anchete deschise: 10; 
Belgia - Numărul de plângeri: 147, Numărul de anchete deschise: 50; 
Bulgaria - Numărul de plângeri: 66, Numărul de anchete deschise: 7; 
Grecia - Numărul de plângeri: 78, Numărul de anchete deschise: 24; 
Portugalia - Numărul de plângeri: 74, Numărul de anchete deschise: 6; 
Croația - Numărul de plângeri: 28, Numărul de anchete deschise: 4; 
Spania - Numărul de plângeri: 309, Numărul de anchete deschise: 19; 
Finlanda - Numărul de plângeri: 33, Numărul de anchete deschise: 5; 
Letonia - Numărul de plângeri: 12, Numărul de anchete deschise: 0; 
Polonia - Numărul de plângeri: 208, Numărul de anchete deschise: 7; 
Austria - Numărul de plângeri: 40, Numărul de anchete deschise: 12; 
Lituania - Numărul de plângeri: 14, Numărul de anchete deschise: 5; 
Ungaria - Numărul de plângeri: 44, Numărul de anchete deschise: 5; 
Republica Cehă - Numărul de plângeri: 36, Numărul de anchete deschise: 1; 
România - Numărul de plângeri: 65, Numărul de anchete deschise: 7; 
România - Numărul de plângeri: 17, Numărul de anchete deschise: 3; 
Slovacia - Numărul de plângeri: 17, Numărul de anchete deschise: 1; 
Germania - Numărul de plângeri: 219, Numărul de anchete deschise: 45; 
Țările de Jos - Numărul de plângeri: 41, Numărul de anchete deschise: 7; 
Suedia - Numărul de plângeri: 23, Numărul de anchete deschise: 9; 
Italia - Numărul de plângeri: 125, Numărul de anchete deschise: 38; 
Regatul Unit - Numărul de plângeri: 127, Numărul de anchete deschise: 24; 
Estonia - Numărul de plângeri: 3, Numărul de anchete deschise: 1; 
Franța - Numărul de plângeri: 98, Numărul de anchete deschise: 11; 
Alte țări - Numărul de plângeri: 103, Numărul de anchete deschise: 7; 
Nu se știe - Numărul de plângeri: 15, Numărul de anchete deschise: 4.

Capitolul 4 - Împotriva cui?

Anchetele derulate de Ombudsmanul European în 2014 au vizat următoarele instituții: 
Comisia Europeană: 204 (59.6%); 
Agenții ale UE: 47 (13.7%); 
Oficiul European pentru Selecția Personalului: 32 (9.4%); 
Altele: 29 (8.5%); 
Serviciul European de Acțiune Externă: 13 (3.8%); 
Parlamentul European: 12 (3.5%); 
Oficiul European de Luptă Antifraudă: 11 (3.2%).

Capitolul 5 - Care a fost obiectul anchetelor?

Obiectul anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2014; 
Solicitări de informații și de acces la documente (transparență): 86 (21.5%); 
Comisia în calitate de gardian al tratatelor : 77 (19.3%); 
Concurența și procedurile de selecție (inclusiv stagiarii): 77 (19.3%); 
Concurența și procedurile de selecție (inclusiv stagiarii): 64 (16.0%); 
Administrație și Statutul funcționarilor: 45 (11.3%); 
Atribuirea contractelor sau a subvențiilor: 33 (8.3%); 
Executarea contractelor: 24 (6.0%).

Capitolul 6 - Rezultate obținute

Acțiunile întreprinse de Ombudsmanul European în urma plângerilor primite în 2014; 
Recomandări oferite reclamanților sau cazuri transferate 1217 (56.3%); 
Răspunsuri prin care reclamanții sunt informați că nu li se pot oferi recomandări suplimen 621 (28.7%); 
Anchete deschise 325 (15.0%).

Rezultatele anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2014; 
Soluționare de către instituție sau acord privind soluționarea pe cale amiabilă: 133 (33.3%); 
Nu se justifică investigații suplimentare: 163 (40.8%); 
Nu s-a constatat administrare defectuoasă: 76 (19.0%); 
S-a constatat administrare defectuoasă: 39 (9.8%); 
Altele: 13 (3.3%).

Anchete în care Ombudsmanul European a constatat situații de administrare defectuoasă în 2014; 
Anchete în care Ombudsmanul European a constatat situații de administrare defectuoasă în 2014: 27 (69.2%); 
Proiecte de recomandări acceptate integral sau parțial de instituție: 12 (30.8%); 
Raport special: 0 (0%).

Evoluția numărului de anchete realizate de Ombudsmanul European: 
2003 - Anchete deschise: 253, Anchete închise: 180; 
2004 - Anchete deschise: 351, Anchete închise: 251; 
2005 - Anchete deschise: 343, Anchete închise: 312; 
2006 - Anchete deschise: 267, Anchete închise: 250; 
2007 - Anchete deschise: 309, Anchete închise: 351; 
2008 - Anchete deschise: 296, Anchete închise: 355; 
2009 - Anchete deschise: 339, Anchete închise: 318; 
2010 - Anchete deschise: 335, Anchete închise: 326; 
2011 - Anchete deschise: 396, Anchete închise: 318; 
2012 - Anchete deschise: 465, Anchete închise: 390; 
2013 - Anchete deschise: 350, Anchete închise: 461; 
2014 - Anchete deschise: 342, Anchete închise: 400.

Durata anchetelor în cazurile închise de Ombudsmanul European în 2014: 
Cazuri închise în termen de 3 luni: 36%; 
Cazuri închise într-un interval cuprins între 3 și 12 luni: 28%; 
Cazuri închise într-un interval cuprins între 12 și 18 luni: 10%; 
Cazuri închise după mai mult de 18 luni : 27%; 
Durată medie: 11 luni.

Capitolul 7 - Cum gestionăm cazurile

Atât Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cât și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevăd dreptul de a se adresa Ombudsmanului European. TFUE abilitează Ombudsmanul European să primească plângeri din partea oricărui cetățean al Uniunii sau a oricărei persoane fizice sau juridice cu reședința sau sediul social într-un stat membru al Uniunii.

Ombudsmanul se asigură că serviciul gratuit de depunere a plângerilor este cât mai echitabil, mai transparent și mai direct. Reclamanții pot să depună plângeri la Ombudsman prin orice mijloc de corespondență scrisă, inclusiv prin formularul securizat de depunere a plângerilor, disponibil pe site-ul Ombudsmanului. Ombudsmanul încearcă să ofere cât mai repede un prim răspuns, informând reclamanții în termen de patru săptămâni cu privire la demersurile pe care le va întreprinde în urma plângerii respective.

Ombudsmanul examinează separat fondul fiecărei plângeri. Există și plângeri pe care trebuie să le respingă deoarece nu are competența să le soluționeze. În aceste situații, reclamanții primesc un răspuns individualizat care cuprinde, în cele mai multe cazuri, recomandări privind alte organisme care ar putea să îi ajute. Este posibil, de asemenea, ca Ombudsmanul să ia hotărârea de a transfera plângerile către organismele respective.

Plângerile pe care Ombudsmanul are competența să le soluționeze sunt gestionate în primul rând de personalul juridic specializat al instituției. Fiecare plângere este transmisă unui responsabil de caz, care este și persoană de contact.

În cazul în care constată că o plângere nouă nu îndeplinește criteriile de admisibilitate, sau că, deși este admisibilă, plângerea nu întrunește motive suficiente pentru deschiderea unei anchete în baza ei, Ombudsmanul își explică decizia și oferă recomandări ori de câte ori este posibil și adecvat.

Atunci când decide deschiderea unei anchete, Ombudsmanul analizează cu atenție nemulțumirile reclamantului, pentru a stabili dacă acestea pot fi soluționate printr-o procedură simplificată, cum ar fi o investigație telefonică. De asemenea, Ombudsmanul poate să decidă deschiderea unei anchete de examinare în vederea examinării rapide a dosarelor și formulării unei concluzii la fel de prompte cu privire la fondul cazului.

Anchetele complete sunt necesare atunci când plângerea este complexă sau presupune în mod clar contribuția diferitelor servicii specializate ale instituției în cauză.

În cazul în care constată că plângerea depusă este întemeiată, Ombudsmanul are la dispoziție mai multe opțiuni. Poate să propună o soluție amiabilă, mulțumitoare pentru reclamant sau să emită un proiect de recomandare prin care să solicite instituției să remedieze administrarea defectuoasă. În cazul în care nu se poate identifica o soluție, Ombudsmanul poate decide să emită observații critice. De asemenea, Ombudsmanul are competența de a deschide anchete din proprie inițiativă. Recurgând la această competență, Ombudsmanul poate investiga diverse probleme sistemice în cadrul instituțiilor UE și ancheta un caz potențial de administrare defectuoasă sesizat de persoane din afara Uniunii Europene. În fiecare an, Ombudsmanul European primește mii de plângeri din partea cetățenilor, a ONG-urilor, a întreprinderilor și a altor organizații. Personalul Ombudsmanului se asigură că fiecare plângere este gestionată rapid, riguros și serviabil.

Capitolul 8 - Respectarea propunerilor Ombudsmanului

În fiecare an Ombudsmanul publică o prezentare exhaustivă a modului în care instituțiile UE răspund la propunerile formulate de Ombudsman privind îmbunătățirea administrării UE. Aceste propuneri se prezintă sub formă de soluții amiabile, proiecte de recomandări, observații suplimentare, observații critice și sugestii.

Conformitatea cu propunerile Ombudsmanului European în 2013; 
80% conformitate; 
20% neconformitate.

Până în prezent, instituțiile au respectat propunerile Ombudsmanului în 80 % dintre situații. În patru din cinci situații, instituțiile urmează recomandările Ombudsmanului. Raportul Ombudsmanului European Se îndreaptă lucrurile? – Cum au răspuns instituțiile UE la propunerile Ombudsmanului în 2013 confirmă această tendință. Raportul arată că rata de conformitate poate să varieze semnificativ de la o instituție la alta – de la 100 % până la 25 %. Prin ponderea sa în cadrul administrării UE, Comisia face obiectul celui mai mare număr de anchete derulate de Ombudsman. Rata sa de conformitate a scăzut de la 84 % în 2012
la 73 % în 2013.

Raportul indică faptul că instituțiile au înregistrat progrese semnificative în diverse domenii, de la etică la mediu și de la procedurile de ofertare la transparență, în beneficiul cetățenilor. În colaborare cu toate instituțiile UE, Ombudsmanul dorește să se asigure că rata de conformitate va crește în continuare.

Raportul pentru anul 2014 va fi disponibil în toamna anului 2015.

Capitolul 9 - Relațiile cu instituțiile UE

9.1 Parlamentul European

Emily O'Reilly a prezentat Raportul anual 2013 lui Martin Schulz la 15 septembrie 2014.

Ombudsmanul European acordă o importanță deosebită relațiilor cu Parlamentul European. Pe parcursul anului 2014, Ombudsmanul a avut întâlniri individuale cu peste 50 de deputați din toate grupurile politice principale, privind diverse teme de interes comun. În plus, a participat la reuniuni cu diferite delegații politice și naționale, cum ar fi cea din partea Comisiei pentru petiții a Parlamentului European. Ombudsmanul a avut întâlniri cu Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cu Comisia pentru control bugetar, cu Subcomisia pentru drepturile omului și cu Comisia pentru petiții.

9.2 Comisia pentru petiții

Ombudsmanul are o strânsă relație de lucru cu Comisia pentru petiții, pentru a ajuta UE să răspundă cât mai bine preocupărilor cetățenilor și locuitorilor Europei. În vreme ce Ombudsmanul se ocupă de plângerile formulate împotriva instituțiilor, organelor și agențiilor UE, Comisia pentru petiții examinează petițiile referitoare la domeniile de activitate ale UE în Europa. În 2014, Ombudsmanul a colaborat cu noul președinte al Comisiei pentru petiții, Cecilia Wikström, deputat în Parlamentul European, precum și cu toate grupurile politice, pentru a ajuta UE să devină mai dedicată în serviciul cetățenilor și locuitorilor europeni și mai accesibilă acestora. 

Transparență, eficiență, legitimitate în cadrul instituțiilor UE: „Puterea Ombudsmanului European depinde de relația cu Parlamentul European și cu Comisia pentru petiții”.

9.3 Comisia Europeană

Relația Ombudsmanului cu Comisia Europeană este esențială, având în vedere ponderea acesteia în administrarea UE și numărul mare de anchete îndreptate împotriva acestei instituții. Ombudsmanul a felicitat noua Comisie pentru eforturile de a îmbunătăți transparența în toate acțiunile desfășurate, în special în ceea ce privește activitățile de lobby. Construirea unor relații la toate nivelurile Comisiei reprezintă una din prioritățile Ombudsmanului. Pe parcursul anului 2014, Ombudsmanul s-a întâlnit cu mai mulți directori și șefi de unitate din cadrul Comisiei. Întâlnirile lunare periodice la nivel de directori au continuat și anul acesta. Ombudsmanul așteaptă cu plăcere întâlnirile cu noul Președinte al Comisiei la începutul anului 2015.

9.4 Alte instituții și agenții ale UE

Cultura instituțională și cea administrativă pot fi diferite în cadrul diferitelor instituții și agenții ale UE, fiind necesară dezvoltarea și menținerea unor relații de lucru strânse între acestea și Ombudsman. În 2014, Ombudsmanul s-a întâlnit, printre alții, cu directorul general administrativ al Serviciului European de Acțiune Externă, cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu președintele Băncii Centrale Europene, cu directorul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și cu președintele Băncii Europene de Investiții. Ombudsmanul se folosește de aceste întâlniri pentru a-și prezenta obiectivele strategice de creștere a relevanței, impactului și vizibilității și pentru a se asigura că diferitele instituții și agenții ale UE respectă standardul de aur în materie de administrație publică.

9.5 Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

Ombudsmanul cooperează cu organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite, în special în domeniul drepturilor omului, prin Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Pentru UE, convenția a intrat în vigoare în ianuarie 2011. Ombudsmanul protejează, promovează și monitorizează punerea în aplicare a convenției la nivelul instituțiilor UE, rol pe care îl îndeplinește alături de Parlamentul European, de Comisia Europeană, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și de Forumul european al persoanelor cu handicap. În 2014, cadrul UE s-a întrunit o singură dată și a organizat o întâlnire cu organismele de monitorizare ale statelor membre. Începând cu luna martie, echipa Ombudsmanului este sprijinită și întărită în privința problemelor de handicap prin prezența unui expert național detașat.

Instituțiile UE trebuie să se asigure că: serviciile lor sunt accesibile persoanelor cu handicap; persoanele cu handicap au acces la informațiile transmise de instituții și la mijloacele de comunicare cu acestea; mediul de lucru al instituțiilor UE este deschis, favorabil incluziunii și accesibil persoanelor cu handicap; precum și că persoanele cu handicap pot să participe în mod eficient și pe deplin la viața politică și publică.

În 2014, Ombudsmanul a deschis o anchetă în legătură cu acuzațiile că portalul CV Europass nu este accesibil persoanelor cu deficiențe de vedere. Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale gestionează acest portal și în prezent a stabilit un plan de acțiune pentru a îmbunătăți accesibilitatea acestuia. Ombudsmanul a salutat această inițiativă și va continua să monitorizeze atent situația. Ombudsmanul a trimis reclamantului o versiune audio a deciziei sale și a publicat-o pe site-ul Ombudsmanului European.

Pentru a se asigura că persoanele cu deficiențe de vedere, precum și alte persoane pot accesa documente de pe site-ul său, Ombudsmanul a elaborat un registru public de documente în 2014. De asemenea, Ombudsmanul s-a străduit să comunice într-un limbaj simplu, deciziile sale fiind disponibile în versiune tipărită cu caractere mari sau în versiune audio.

Capitolul 10 - Relații cu rețelele

Plângeri transferate altor instituții și organisme; reclamanți îndrumați de Ombudsmanul European către alte instituții și organisme, în 2014; 
Unui membru al Rețelei europene a ombudsmanilor: 59.3%; 
dintre care:
unui Ombudsman național sau regional sau unui organism similar: 636; 
Comisiei pentru petiții a Parlamentului European: 86.

Plângeri transferate altor instituții și organisme; reclamanți îndrumați de Ombudsmanul European către alte instituții și organisme, în 2014

Ombudsmanul European cooperează îndeaproape cu diverse rețele, pentru a asigura tratarea promptă și eficace a plângerilor cetățenilor în ceea ce privește aspecte de drept al UE.

Numeroși reclamanți se adresează Ombudsmanului atunci când întâmpină dificultăți cu administrația națională, regională sau locală. Aceste plângeri nu sunt de competența Ombudsmanului și, deseori, vizează pretinse încălcări ale dreptului UE de către statele membre. Multe dintre aceste cazuri pot fi soluționate cel mai bine de ombudsmanii naționali sau regionali din cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor. Comisia pentru petiții a Parlamentului European este, de asemenea, membru cu drepturi depline al rețelei. Unul dintre obiectivele acestei rețele este acela de a facilita transferul rapid al plângerilor către un membru competent al rețelei, respectiv un ombudsman național sau regional, un organism similar sau Comisia pentru petiții a Parlamentului European.

Anual, Ghidul interactiv al Ombudsmanului European ajută 20 000 de cetățeni să contacteze organismul corespunzător pentru soluționarea problemelor.

Rețeaua cuprinde în prezent aproape 100 de birouri în 36 de țări europene. Aceasta include ombudsmanii naționali și regionali și organismele similare din statele membre ale UE, țările candidate la UE și alte țări din Spațiul Economic European, precum și Ombudsmanul European și Comisia pentru petiții a Parlamentului European.

Rețeaua servește drept mecanism util pentru schimbul de informații privind dreptul UE și bunele practici, activitate care se realizează prin seminare, un buletin informativ bianual (acum trimestrial în format electronic) și un forum extranet pentru discuții și schimb de documente.

Dezbaterile avute în 2014 s-au axat pe rolul ombudsmanilor în investigarea plângerilor primite din partea personalului militar; de asemenea, s-au discutat procesele deschise împotriva ombudsmanilor de către cetățeni nemulțumiți de răspunsurile primite la plângerile lor, precum și învățământul bilingv pentru copiii aparținând minorităților naționale. 

Mulțumesc Ombudsmanului European pentru excelentul seminar al ofițerilor de legătură ai Rețelei europene a ombudsmanilor. A fost o plăcere să particip și să reprezint Ombudsmanul Parlamentului și al serviciilor de sănătate.

În 2014, Rețeaua a organizat două seminare. În iunie, Ombudsmanul European și Ombudsmanul pentru servicii publice din Țara Galilor (UK) au organizat împreună cel de al nouălea seminar regional al Rețelei. Acesta a avut loc la Cardiff și a avut ca temă de dezbatere: „Ombudsmanii și comisiile pentru petiții: vocile celor fără de voce”. Principalele subiecte discutate au fost: promovarea drepturilor tinerilor, îmbătrânirea demografică, persoanele cu handicap și dreptul la asistență medicală și socială de înaltă calitate. Cu două luni mai devreme, Ombudsmanul European organizase la Strasbourg cel de al nouălea seminar al ofițerilor de legătură ai Rețelei. În cadrul acestuia s-au dezbătut teme precum modalitățile de îmbunătățire a serviciilor furnizate Rețelei de oficiul Ombudsmanului European, metodele de creștere a vizibilității, impactului și relevanței Rețelei, rolul platformelor sociale în sporirea vizibilității Rețelei și rolul ombudsmanilor în calitate de gardieni ai transparenței și accesului la informații.

În unele cazuri, Ombudsmanul poate să considere adecvat ca plângerea să fie transferată către Comisia Europeană, SOLVIT sau Europa ta – Consiliere. SOLVIT este o rețea înființată de Comisie pentru a sprijini persoanele care întâmpină obstacole în exercitarea drepturilor lor pe piața internă a Uniunii. Serviciul Europa ta – Consiliere este o altă rețea la nivelul Uniunii Europene, pe care Comisia a instituit-o pentru a oferi consiliere cetățenilor în probleme legate de viața, activitatea și deplasarea pe teritoriul UE. Înainte de a transfera o plângere sau de a adresa reclamantului o recomandare, serviciile Ombudsmanului depun toate eforturile pentru a stabili ce alt oficiu i-ar putea furniza cele mai potrivite recomandări.

Probleme cu UE? Cine vă poate ajuta?

Publicația Ombudsmanului Probleme cu UE? Cine vă poate ajuta? cuprinde mai multe informații privind modalitățile alternative de soluționare.

Capitolul 11 - Resurse

11.1 Buget

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune independentă a bugetului UE. Bugetul este împărțit în trei titluri. Titlul 1 cuprinde salariile, indemnizațiile și alte cheltuieli legate de personal. Titlul 2 cuprinde imobilele, mobilierul, echipamentele și diverse cheltuieli de exploatare. Titlul 3 cuprinde cheltuielile rezultate din funcțiile generale exercitate de instituție. În 2014, creditele bugetare au însumat 9 857 002 EUR.

Pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor, auditorul intern al Ombudsmanului, Robert Galvin, verifică periodic sistemele de control intern ale instituției și operațiunile financiare derulate de oficiu. Așa cum se întâmplă și în cazul altor instituții ale UE, instituția Ombudsmanului este auditată de Curtea de Conturi Europeană.

11.2 Utilizarea resurselor

În fiecare an, Ombudsmanul adoptă un plan anual de management (PAM), în care se stabilesc măsurile concrete pe care trebuie să le adopte oficiul pentru punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților instituției. PAM-ul pentru 2014 a fost ultimul plan bazat pe strategia de mandat 2009-2014 a Ombudsmanului.

11.3 Echipa Ombudsmanului

Echipa Ombudsmanului European

Instituția dispune de un personal bine calificat și multilingv, ceea ce îi permite să trateze plângerile privind administrarea defectuoasă în cele 24 de limbi oficiale ale UE și să sensibilizeze opinia publică cu privire la activitatea Ombudsmanului. În 2014, schema de personal a Ombudsmanului cuprindea 67 de posturi.

Lista completă a personalului, actualizată periodic, precum și informații detaliate privind structura oficiului Ombudsmanului și sarcinile fiecărei secții sunt disponibile pe site-ul Ombudsmanului (www.ombudsman.europa.eu), în cele 24 de limbi oficiale ale UE.

Echipa Ombudsmanului European. http://europa.eu/!UW84HU

Cum poate fi contactat Ombudsmanul European

Prin poștă

Ombudsmanul European
1 avenue du Président Robert Schuman
CS 30403
F-67001 Strasbourg Cedex

Prin telefon

+33 (0)3 88 17 23 13

Prin fax

+33 (0)3 88 17 90 62

Prin e-mail

eo@ombudsman.europa.eu

Online

Vizite

Dacă doriți să vizitați birourile Ombudsmanului European din Bruxelles sau Strasbourg, vă rugăm să ne contactați în prealabil.