You have a complaint against an EU institution or body?

Raport anual 2020

Introducere

Emily O’Reilly, Ombudsmanul European
Emily O’Reilly, Ombudsmanul European.

Anul 2020 a fost un an tragic pentru mulți oameni de pe tot cuprinsul lumii: unii au pierdut persoane dragi în pandemia de COVID-19, iar mulți alții au suferit și continuă să sufere de această boală gravă. Totodată, anul trecut ne-a reamintit puternic de importanța administrațiilor publice în a căror competență și responsabilitate putem să ne încredem. Pandemia a schimbat complet viața oamenilor și a pus o presiune deosebită asupra sistemelor sanitare, a societăților și a economiilor noastre. La nivelul Uniunii Europene au trebuit luate decizii rapide cu privire la finanțarea din partea UE, la achizițiile de produse și servicii care să contribuie la combaterea pandemiei, precum și la politicile prioritare.

Dar tocmai în perioadele dificile avem nevoie de o bună administrare, la cele mai înalte standarde, pentru a liniști și asigura publicul că măsurile luate sunt corecte și că vor fi puse în aplicare în mod corespunzător.

Echipei Ombudsmanului European îi revine exact rolul de a se implica în acest proces. Astfel, în luna aprilie am reamintit Comisiei Europene că toate deciziile referitoare la pandemie trebuie luate într-o manieră cât mai transparentă. Nu ne-am oprit aici: în iulie am transmis solicitări de informații Agenției Europene pentru Medicamente, Băncii Europene de Investiții și Comisiei și am demarat două anchete legate de Consiliul Uniunii Europene și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Scopul nostru este să ne asigurăm că toate deciziile referitoare la pandemie – fie că vizează evaluarea noilor medicamente sau alegerea proiectelor care vor fi finanțate – sunt clare, accesibile și justificate. Din dorința de a ne asigura că nu vom avea întreruperi în activitatea de gestionare a cazurilor, Biroul meu a realizat rapid tranziția la un loc de muncă digital – iar numărul noilor plângeri pe care le-am gestionat a fost similar celui din 2019.

În 2020 am desfășurat și anchete care au avut concluzii foarte relevante pentru întreaga administrație a UE. Într-unul dintre cazuri am constatat o situație de administrare defectuoasă în modul în care Autoritatea Bancară Europeană a gestionat transferul directorului său executiv la un grup de lobby din sectorul financiar. Recomandarea noastră a fost acceptată și pusă în practică de ABE. Într-un caz având ca obiect finanțele sustenabile, am descoperit că legislația relevantă a UE este prea vagă pentru a permite o evaluare adecvată a conflictelor de interese în contextul deciziilor de atribuire a contractelor finanțate de UE.

Am realizat o serie de anchete importante legate de transparența procesului decizional referitor la chestiunile de mediu. Una dintre anchete a analizat motivul pentru care nu a fost finalizată o „evaluare a impactului asupra sustenabilității” înainte de a se conveni asupra acordului comercial UE-Mercosur, iar altă anchetă a investigat dacă Banca Europeană de Investiții oferă informații suficiente despre impactul de mediu al proiectelor pe care le finanțează.

Activitatea Ombudsmanului presupune și urmărirea efectelor anchetelor anterioare, pentru a ne asigura că recomandările care au fost acceptate sunt puse în aplicare. Astfel, am lansat o anchetă de monitorizare pentru a examina modul în care funcționează în practică „mecanismul de tratare a plângerilor” al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), care a fost instituit în urma unei anchete anterioare a Ombudsmanului.

Anul 2020 a fost unul special pentru Ombudsmanul European, în care Biroul nostru a sărbătorit 25 de ani de existență. Am avut astfel ocazia să celebrăm ceea ce am devenit: un susținător de încredere al transparenței și al standardelor etice în administrația UE. De asemenea, am privit în urmă la profilul cazurilor avute de-a lungul anilor și la schimbările în bine pe care le-au realizat instituțiile și organele UE ca rezultat al muncii noastre. Am observat rezultate imediate în multe cazuri, dar și o influență pozitivă la nivel mai general de-a lungul timpului. Această trecere în revistă ne-a ajutat totodată să conștientizăm mai bine și să fim mai recunoscători pentru celelalte curente de influență care susțin activitatea noastră, printre care angajamentul și susținerea Parlamentului European, vitalitatea societății civile, forța mass-mediei și încrederea instituțiilor UE în valoarea activităților unui ombudsman.

Pentru 2021, sunt nerăbdătoare să punem în aplicare noua strategie „Spre 2024”, care prezintă planul meu de a obține un impact pozitiv și mai mare la nivelul administrației UE, de a menține relevanța practică a muncii noastre și, prin sensibilizarea publicului cu privire la activitățile noastre, de a oferi cetățenilor posibilități sporite de a-și exercita drepturile care le revin în baza tratatelor și a Cartei drepturilor fundamentale.

Emily O’Reilly

Emily O’Reilly

1. Anul 2020 pe scurt

2. Teme esențiale

Ombudsmanul vine în sprijinul oamenilor, al întreprinderilor și al organizațiilor în relația acestora cu instituțiile, organele și agențiile UE. Problemele sunt variate, de la lipsa de transparență în procesul de decizie până la refuzarea accesului la documente, încălcări ale drepturilor fundamentale și chestiuni de natură contractuală. Profilul plângerilor se schimbă în funcție de îngrijorările și preocupările cu care se confruntă cetățenii europeni în anul respectiv. Raportul din acest an conține secțiuni noi, referitoare la anchetele legate de COVID-19 și de transparența procesului de luare a deciziilor pe teme de mediu. Diversele secțiuni oferă o imagine de ansamblu asupra cazurilor-cheie din fiecare domeniu vizat.

2.1. Anchete și inițiative legate de COVID-19

Infografic privind răspunsul UE la criza COVID-19: Exemple de măsuri luate de UE.
Infografic privind răspunsul UE la criza COVID-19: Exemple de măsuri luate de UE.

Ca răspuns la situația fără precedent creată de COVID-19, multe dintre instituțiile, agențiile și organele UE au fost nevoite să adopte măsuri specifice și să își adapteze procesele de lucru pentru a face față provocărilor din starea de urgență. Intervențiile au fost variate, de la ajutor pentru coordonarea răspunsului în domeniul sănătății publice în UE și aprobarea medicamentelor specifice până la măsuri economice de contracarare a impactului social și economic al crizei.

În aprilie 2020, Ombudsmanul a început să examineze activitatea administrației UE în contextul crizei COVID-19 și a reamintit Comisiei Europene și Consiliului European că obligațiile lor privind transparența sunt la fel de importante în timpul unei crize.

În iulie 2020, Ombudsmanul a trimis trei solicitări de informații – către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Comisie – și a deschis două anchete, având ca obiect Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Consiliul UE. Aceste activități se înscriu în rolul Biroului Ombudsmanului de a monitoriza modul în care instituțiile UE din prima linie își desfășoară activitatea în timpul pandemiei.

Ombudsmanul a examinat modul în care ECDC a cules și a comunicat date legate de pandemia de COVID-19. Pe lângă inspectarea documentelor referitoare la rolul ECDC în gestionarea informațiilor despre pandemie, echipa de anchetă a Ombudsmanului a organizat în octombrie 2020 și o întrunire cu reprezentanții ECDC. Ulterior, Ombudsmanul a solicitat mai multe informații despre aspecte specifice ale activității ECDC, inclusiv privind transparența evaluării rapide a riscurilor realizate de agenție. Scopul anchetei este acela de a identifica unele dintre problemele care ar fi putut îngreuna eforturile ECDC de combatere a pandemiei.

În ancheta referitoare la Consiliu, Ombudsmanul a evaluat decizia acestuia de a deroga temporar de la metoda standard de luare a deciziilor, precum și implicațiile pe care acest lucru le-a avut pentru transparența procesului.

Ombudsmanul a adresat Comisiei întrebări despre transparența consilierii științifice pe care o primește, despre întâlnirile cu reprezentanții de interese și despre deciziile sale referitoare la achizițiile publice de urgență. BEI a transmis Ombudsmanului informații despre modul în care asigură transparența și buna administrare, adoptând totodată măsuri de atenuare a consecințelor economice ale crizei. Ca răspuns la întrebările Ombudsmanului, EMA și-a afirmat angajamentul de a asigura independența modului în care evaluează medicamentele pentru COVID-19 și de a publica datele clinice referitoare la medicamentele respective.

De asemenea, Ombudsmanul a demarat câteva anchete legate de COVID-19 în urma unor plângeri, una dintre ele vizând decizia Comisiei de a nu acorda extinderi ale plăților pentru proiectele afectate de pandemia de COVID-19. Reclamanții – cercetători în cadrul programului „Acțiunile Marie Skłodowska-Curie” (MSCA) – au susținut că măsurile luate de Comisie sunt insuficiente, deoarece nu le permit să își continue cercetările fără finanțare suplimentară. Într-o scrisoare în care își prezintă succint constatările preliminare, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să analizeze opțiunea de a pune la dispoziția comunității cercetătorilor o platformă online dedicată, prin intermediul căreia să semnaleze problemele cu care se confruntă din cauza restricțiilor COVID-19. De asemenea, Ombudsmanul a îndemnat Comisia să depună în continuare eforturi în vederea găsirii de soluții pentru toți cercetătorii MSCA a căror activitate a fost afectată de criza COVID-19 și să încurajeze organizațiile care au primit granturi să recurgă la soluțiile respective. Ancheta a continuat în 2021.

European Ombudsman

We have asked @EU_Commission how it ensures #transparency in relation to:

- Lobbying during the #COVID19 crisis
- Emergency public procurement
- Scientific advice concerning the pandemic

europa.eu/!Xk93Ry

COVID19

Am întrebat Comisia Europeană în ce fel asigură transparența în legătură cu:

  • Activitățile de lobby în timpul crizei COVID-19
  • Achizițiile publice de urgență
  • Consilierea științifică referitoare la pandemie

2.2. Aspecte etice

În urma plângerilor depuse de câțiva deputați în Parlamentul European și de o organizație a societății civile, Ombudsmanul a demarat o anchetă privind decizia Comisiei de a acorda companiei BlackRock Investment Management un contrat de derulare a unui studiu privind integrarea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță în normele bancare europene. Ancheta Ombudsmanului a urmărit modul în care Comisia a evaluat oferta companiei în cadrul procedurii de ofertare pentru efectuarea studiului.

Ombudsmanul a constatat că oferta companiei prezintă motive de îngrijorare deoarece aceasta, în calitate de cel mai mare administrator de active din lume, are un interes financiar în sectorul vizat de studiu. Mai mult, prețul mic ofertat de companie poate fi perceput ca parte a unei strategii de obținere de informații privind mediul de reglementare a acestui sector și de influențare a acestuia. Ca atare, în opinia Ombudsmanului, Comisia ar fi trebuit să verifice mai riguros dacă întreprinderea nu se află într-un conflict de interese care i-ar putea afecta capacitatea de a executa contractul. Totuși, având în vedere limitele normelor UE privind achizițiile publice, Ombudsmanul a constatat că nu este vorba de administrare defectuoasă.

Ombudsmanul a recomandat Comisiei să‑și actualizeze orientările privind procedurile de achiziții publice pentru contractele de servicii legate de politici, explicitând personalului situațiile în care trebuie excluși ofertanții din cauza conflictelor de interese care ar putea avea un impact negativ asupra executării contractului. De asemenea, Ombudsmanul a recomandat Comisiei să aibă în vedere consolidarea prevederilor privind conflictele de interese din Regulamentul financiar – actul legislativ al UE care reglementează modul în care se realizează procedurile de achiziții publice finanțate din bugetul UE. Ombudsmanul a transmis legiuitorilor Uniunii o scrisoare prin care le atrage atenția asupra deciziei sale, în special în privința Regulamentului financiar.

European Ombudsman

Decision to award a contract to @BlackRock to study integrating sustainable finance #ESG objectives into @EU_Finance rules – @EU_Commission should have been more rigorous in verifying whether there was a #conflictofinterest

COMUNICAT DE PRESĂ: europa.eu/!Xk47Tx

Black Rock

Comisia Europeană ar fi trebuit să verifice mai riguros dacă nu există un conflict de interese atunci când a luat decizia de a atribui companiei BlackRock contractul de studiu privind integrarea în normele financiare europene a obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță ale finanțelor sustenabile.

Emily O’Reilly: „Ar fi trebuit adresate întrebări referitoare la motivație, la strategia de stabilire a prețului și dacă măsurile interne luate de companie pentru a preveni conflictul de interese sunt într-adevăr adecvate”.

2.3. Drepturile fundamentale

În noiembrie 2020, Ombudsmanul a demarat o anchetă privind modul în care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) gestionează acuzațiile de încălcare a drepturilor fundamentale. Ancheta are scopul de a evalua, pe de o parte, eficacitatea și transparența „mecanismului de tratare a plângerilor” instituit de Frontex pentru persoanele care consideră că le-au fost încălcate drepturile în contextul operațiunilor desfășurate de Frontex la frontiere, iar pe de altă parte rolul și independența ofițerului Frontex pentru drepturi fundamentale.

European Ombudsman

We have opened an inquiry into @Frontex.

We will assess:
- effectiveness & transparency of their ‘Complaints Mechanism’
- role and independence of their ‘Fundamental Rights Officer’

europa.eu/!Jx49Qv

Frontex

Am demarat o anchetă privind modul de funcționare al Frontex.

Vom analiza:

  • eficacitatea și transparența mecanismului său „de tratare a plângerilor”,
  • rolul și independența „ofițerului pentru drepturile fundamentale”.

La începutul anchetei, Ombudsmanul a adresat Frontex o serie de întrebări detaliate cu privire la: modul și momentul în care Frontex își va actualiza mecanismul pentru a reflecta mandatul său extins; ce se va întâmpla cu reclamanții care se confruntă cu returnarea forțată în timp ce plângerea lor încă este procesată; posibilitățile de recurs la care pot să apeleze reclamanții; modul în care Frontex monitorizează plângerile împotriva autorităților naționale; modul în care persoanele care au fost afectate de operațiunile Frontex, dar care se află în țări din afara UE, pot să depună o plângere dacă acuză încălcări ale drepturilor fundamentale; și rolul responsabilului pentru drepturi fundamentale în acest proces.

Ombudsmanul a informat și membrii Rețelei europene a ombudsmanilor (REO), în vederea unei eventuale participări a acestora la anchetă.

Această anchetă din proprie inițiativă vine în continuarea recomandării Ombudsmanului din 2013, care îndemna Frontex să instituie un mecanism de tratare a plângerilor individuale de care să fie responsabil ofițerul pentru drepturile fundamentale al agenției. Între timp, mecanismul a fost instituit și apoi dezvoltat astfel încât să ofere garanții privind respectarea drepturilor fundamentale în contextul extinderii mandatului Frontex, precum și să asigure sporirea gradului de răspundere și a posibilităților de recurs pentru persoanele afectate de acțiunile agenției.

O altă anchetă esențială legată de drepturile fundamentale se axează pe modul în care Comisia încearcă să asigure respectarea de către autoritățile croate a drepturilor fundamentale în contextul operațiunilor de gestionare a frontierelor. Reclamantul, Amnesty International, a exprimat îngrijorări cu privire la gestionarea frontierelor de către autoritățile croate, atrăgând atenția asupra unor presupuse încălcări ale drepturilor omului legate de „împingerea” migranților înapoi și de alte operațiuni la frontiere. Reclamantul și-a exprimat îndoiala cu privire la faptul că Croația ar fi instituit un „mecanism de monitorizare” – ceea ce reprezenta o obligație în contextul finanțării primite din partea UE – pentru a se asigura că operațiunile de gestionare a frontierelor respectă pe deplin drepturile fundamentale și legislația UE.

Ombudsmanul a adresat Comisiei o serie de întrebări, căutând să afle natura mecanismului de monitorizare și modul în care Comisia a verificat dacă a fost instituit. Dacă mecanismul a fost creat, întrebările sunt menite să stabilească modul în care Comisia i-a verificat eficacitatea și, mai general, modul în care Comisia se asigură că operațiunile de gestionare a frontierelor finanțate de UE respectă drepturile fundamentale.

2.4. Transparența procesului de luare a deciziilor pe teme de mediu

În 2020 au avut loc mai multe anchete care au vizat modul în care se iau deciziile referitoare la mediu și la problemele din sfera sustenabilității. Un grup de organizații ale societății civile a apelat la Ombudsman după ce Comisia nu a finalizat actualizarea „evaluării impactului asupra sustenabilității” (EIS) înainte de încheierea acordului comercial Mercosur-UE în iunie 2019. Reclamanții au susținut că, prin nerealizarea acestui pas, Comisia nu a respectat propriile orientări privind EIS și a încălcat tratatele UE, care conțin obiective privind sustenabilitatea pentru comerțul UE. De asemenea, reclamanții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la nepublicarea evaluării interimare a impactului în perioada în care erau în derulare consultările publicului cu privire la negocierile comerciale, iar în momentul publicării aceasta nu conținea cele mai recente informații.

Ombudsmanul a adresat Comisiei o serie de întrebări, inclusiv cu privire la modul în care intenționează să utilizeze raportul final și la respectarea sau nerespectarea procedurii standard pentru EIS.

Ombudsmanul a analizat și modul în care Comisia se asigură de evaluarea sustenabilității proiectelor din domeniul gazelor înainte de includerea lor pe lista UE a „proiectelor de interes comun” (PIC) – proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică menite să ajute la realizarea obiectivelor de politică ale UE din domeniul energiei și al climei. Comisia a recunoscut că evaluarea sustenabilității proiectelor candidate din domeniul gazelor nu a fost ideală, din cauza lipsei de date și a metodologiilor neadecvate, și a afirmat că va actualiza criteriul utilizat pentru evaluarea sustenabilității proiectelor candidate la includerea pe următoarea listă PIC, care va fi întocmită în 2021. Deși regretă includerea pe listele PIC precedente a unor proiecte din domeniul gazelor a căror sustenabilitate nu a fost evaluată corespunzător, Ombudsmanul a salutat angajamentul Comisiei de a realiza această actualizare înainte de luarea deciziei privind următoarea listă PIC.

European Ombudsman

We made three suggestions to @EU_Commission to improve approval process of ‘active substances’ in pesticides:

- Approve only for uses deemed safe by @EFSA_EU
- Explain decisions in clear language
- Further limit use of the ‘confirmatory data procedure’

https://europa.eu/!pg87PB

Pesticide

Am adresat Comisiei Europene trei recomandări pentru a îmbunătăți procesul de aprobare a „substanțelor active” utilizate în pesticide:

  • Aprobarea substanțelor doar pentru utilizări considerate sigure de EFSA
  • Explicarea deciziilor într-un limbaj clar
  • Limitarea mai puternică a utilizării „procedurii privind datele de confirmare”

În iulie, Ombudsmanul a demarat trei anchete – pe baza plângerilor unui grup care activează în domeniul mediului – referitoare la divulgarea de informații de mediu de către Banca Europeană de Investiții (BEI). Una dintre anchete vizează refuzul BEI de a acorda acces public la procesele-verbale ale ședințelor în care Comitetul de direcție al BEI a dezbătut finanțarea unui proiect privind biomasa. Celelalte două anchete urmăresc să stabilească dacă BEI furnizează informații de mediu suficiente și în timp util despre proiectele pe care le finanțează direct sau indirect.

În noiembrie, Ombudsmanul a închis o anchetă privind modul în care Comisia aprobă „substanțele active” utilizate în pesticide. Mai exact, Ombudsmanul a analizat practica Comisiei de aprobare a unor substanțe active pentru care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) – agenția UE responsabilă pentru evaluarea științifică a siguranței – identificase motive de îngrijorare majore sau nu identificase nicio utilizare care să prezinte siguranță. De asemenea, Ombudsmanul a reexaminat practica Comisiei de aprobare a unor substanțe pentru care sunt necesare date suplimentare care să confirme siguranța („procedura privind datele de confirmare”). În contextul anchetei sale, Ombudsmanul a prezentat în detaliu Comisiei motivele pentru care consideră că practicile actuale ale acesteia dau naștere la motive de îngrijorare. A închis ancheta cu trei sugestii către Comisie: să aprobe substanțele doar pentru utilizările despre care EFSA a confirmat că prezintă siguranță, procesul de aprobare să fie complet transparent, iar utilizarea procedurii privind datele de confirmare să fie restricționată și mai mult.

În aprilie, Ombudsmanul a confirmat constatarea sa de administrare defectuoasă din partea Consiliului, care nu a aprobat propunerile de îmbunătățire a transparenței procesului decizional prin care adoptă regulamentele anuale de stabilire a cotelor de pescuit. A salutat, în schimb, inițiativa separată a Comisiei de a face publice documentele referitoare la propunerile privind posibilitățile de pescuit atunci când sunt transmise Consiliului.

2.5. Asumarea răspunderii în procesul de decizie

Ombudsmanul a demarat o serie de anchete menite să îmbunătățească transparența în luarea deciziilor, în special de către statele membre în cadrul Consiliului. Ancheta majoră derulată de Ombudsman în acest domeniu a dus la recomandări privind îmbunătățirea transparenței legislative în cadrul Consiliului, recomandări sprijinite în mod covârșitor de Parlamentul European și de multe parlamente naționale. Acest lucru a avut drept rezultat câteva îmbunătățiri mici, dar concrete în 2020: Consiliul a fost de acord să înceapă să publice în mod proactiv rapoarte privind stadiul negocierilor pe tema proiectelor de lege, mandatul de negociere al Consiliului cu Parlamentul European și calendarul trilogurilor. Aceste schimbări evidențiază progresul înspre atingerea unuia dintre obiectivele esențiale ale Ombudsmanului, și anume asigurarea faptului că cetățenii știu ce decizii iau membrii guvernelor la Bruxelles în numele lor. Ombudsmanul continuă să încurajeze Consiliul să depună și de acum înainte eforturi pentru îmbunătățirea transparenței legislative, în special prin consemnarea identității statelor membre atunci când își exprimă poziția față de proiectele de lege.

Mário Centeno

This week we have launched the #Eurogroup document register, making it easier to access available documents. This step completes the list of measures to increase #transparency that were agreed in last September’s EG, and were welcomed by @EUombudsman

Am lansat în această săptămână registrul de documente al Eurogrupului, înlesnind astfel accesul la documentele disponibile. Prin acest pas încheiem lista măsurilor de sporire a transparenței convenite la reuniunea Eurogrup din luna septembrie a anului trecut, care au fost salutate de Ombudsmanul European.

Într-o altă anchetă cu implicații majore pentru asumarea răspunderii în procesul decizional, Comisia a fost de acord să pună în aplicare măsuri de consolidare a transparenței și a utilității bazei sale de date care prezintă în detaliu reglementările tehnice naționale planificate de statele membre. În baza Directivei UE privind transparența pieței unice, Comisia și statele membre pot să examineze reglementările tehnice naționale pe care alte state membre intenționează să le introducă. Comisia deține o bază de date care oferă acces public la informații despre proiectele de măsuri. Statele membre pot solicita însă ca măsurile pe care le propun să rămână confidențiale. Comisia a declarat că intenționează să explice detaliat pe site-ul său modul în care va trata observațiile formulate de părțile interesate. De asemenea, Comisia intenționează să pună în evidență bunele practici legate de notificările din partea statelor membre și va lua măsuri mai aspre dacă un stat membru va fi suspectat că abuzează de dreptul de a transmite notificări confidențiale.

În martie, Ombudsmanul a închis o anchetă privind modul în care Comisia se asigură că experții științifici care o consiliază nu au conflicte de interese. Ancheta s-a bazat pe o plângere din partea unei organizații a societății civile, care semnalase îngrijorări referitoare la independența experților care contribuiseră la un raport privind pesticidele.

Ancheta s-a axat, la modul mai general, pe sistemele prin care Comisia verifică independența experților care contribuie la mecanismul său „de consiliere științifică”. Ombudsmanul a constatat că sistemele sunt adecvate, însă a solicitat Comisiei să se asigure că, pe viitor, declarațiile de interese ale experților menționează toate interesele financiare și că toate declarațiile de acest tip sunt publicate.

2.6. Transparența activităților de lobby

Problema așa-numitei practici a „ușilor turnante”, în care funcționarii UE se angajează pe posturi din sectorul privat sau persoane din sectorul privat se alătură instituțiilor UE, reprezintă un domeniu căruia Ombudsmanul îi acordă deosebită atenție. Practica „ușilor turnante” poate fi în unele cazuri dăunătoare pentru instituțiile însele și poate deteriora percepția publicului cu privire la UE.

În ianuarie, Ombudsmanul a deschis o anchetă privind decizia Autorității Bancare Europene (ABE) de a-i permite directorului său executiv din perioada respectivă să preia postul de director general al Asociației pentru piețele financiare din Europa (AFME), o asociație care reprezintă bănci și alte instituții financiare.

European Ombudsman

Our inquiry has found that @EBA_News should not have allowed its Executive Director to become CEO of a financial lobby association.

Press release: europa.eu/!rj86rV

EBA

În urma anchetei, am constatat că Autoritatea Bancară Europeană nu ar fi trebuit să-i permită directorului său executiv să devină directorul general al unei asociații de lobby financiar.

Emily O’Reilly: „Dacă nici această mutare nu justifică utilizarea opțiunii, prevăzută în legislația UE, de a interzice unei persoane să preia un astfel de rol, atunci nicio mutare nu o va justifica”.

Ombudsmanul a constatat că ABE ar fi trebuit să interzică preluarea postului respectiv și că măsurile pe care le-a instituit pentru a preveni conflictele de interese nu sunt suficiente pentru anularea riscurilor implicate. O altă constatare a fost aceea că, odată ce ABE a fost notificată cu privire la mutarea planificată, ar fi trebuit să-i retragă imediat directorului executiv accesul la informațiile confidențiale.

Ombudsmanul a recomandat ca, în viitor, ABE să interzică personalului de conducere să ocupe anumite posturi după ce și-a încheiat mandatul, să stabilească criterii care să definească situațiile în care vor fi interzise astfel de mutări și să instituie proceduri interne prin care, de îndată ce se află că un membru al personalului se va transfera la un alt loc de muncă, acestuia să i se retragă imediat accesul la informațiile confidențiale.

Ca răspuns la recomandările Ombudsmanului, ABE a afirmat că intenționează să interzică personalului de conducere să ocupe anumite posturi după ce își încheie mandatul. De asemenea, autoritatea a adoptat o procedură de evaluare a obligațiilor personalului plecat din cadrul său și o politică prin care va suspenda accesul la informații confidențiale al membrilor personalului despre care se știe că se vor muta în sectorul privat. Ombudsmanul a salutat măsurile luate de ABE și a închis cazul.

Este important ca și instituțiile să monitorizeze practica „ușilor turnante” la nivelul membrilor personalului din instituțiile UE, deoarece funcționarii au acces la informații despre politici care ar putea să fie utile sectorului privat. Într-o anchetă, un jurnalist a apelat la Ombudsman deoarece dorea să obțină acces public la documentele referitoare la un eveniment instituțional la care participaseră membri ai Comisiei. Jurnalistul a precizat că avea nevoie de documente pentru a investiga dacă un fost șef de unitate din cadrul Comisiei, care acum lucra într-o companie multinațională, acționase în conformitate cu obligațiile sale legale de a nu desfășura activități de lobby pe lângă foștii colegi. Deși oferise reclamantului acces la unele părți din documentele solicitate, Comisia refuzase să dezvăluie numele fostului șef de unitate. Ombudsmanul a concluzionat că fostul șef de unitate din cadrul Comisiei trebuie să accepte un anumit grad de control public al activităților sale profesionale în urma transferului său în sectorul privat și că, prin urmare, refuzul Comisiei de a dezvălui numele fostului său membru reprezintă un caz de administrare defectuoasă.

Unele anchete vizează măsura în care reprezentanții industriei sau alte grupuri de interese au acces la factori de decizie din cadrul Comisiei și modul în care este documentat acest acces. O anchetă de acest tip a vizat cazul unui jurnalist care căuta documente referitoare la o prezentare realizată de o companie biofarmaceutică în timpul unei întrevederi cu președinta Comisiei în martie 2020. Ancheta Ombudsmanului examinează dacă Comisia a furnizat sau nu acces suficient de extins la o prezentare din cadrul întrevederii, dacă a identificat sau nu toate documentele referitoare la această videoconferință și dacă nu cumva a omis să identifice documente legate de alte videoconferințe organizate în aprilie 2020.

Ancheta Ombudsmanului privind sponsorizarea de către corporații a președințiilor Consiliului UE s-a încheiat cu succes în iunie 2020, după ce Consiliul a fost de acord să elaboreze orientări pentru statele membre. Reclamanta, o organizație a societății civile din Germania, a apelat la Ombudsman după ce Președinția română a UE (în prima jumătate a anului 2019) a primit sponsorizare de la o companie importantă de băuturi răcoritoare. Ombudsmanul a analizat chestiunea mai generală a sponsorizării președințiilor și a remarcat în recomandarea sa că, dat fiind că președinția face parte din Consiliu, activitățile sale tind să fie percepute de publicul larg din Europa ca având legătură cu Consiliul și cu Uniunea Europeană în ansamblu. Concluzia sa a fost, prin urmare, că sponsorizarea președințiilor presupune riscuri reputaționale pe care Consiliul ar trebui să le elimine. Pe lângă răspunsul pozitiv din partea Consiliului, o serie de state membre (inclusiv președinția Germaniei din a doua jumătate a anului 2020 și viitoarele președinții) au precizat că nu vor mai accepta sponsorizări în contextul președințiilor lor.

2.7. Accesul la documente

Infografic privind răspunsul UE la criza COVID-19: Exemple de măsuri luate de UE.
Diagrama etapelor care trebuie urmate pentru a solicita acces public la documente ale UE.

Cetățenii UE au drepturi ample de acces la documentele deținute de instituțiile UE. Ombudsmanul este un mecanism de recurs pentru persoanele care întâmpină dificultăți în încercarea de accesare a acestor documente.

Diverse anchete realizate de Ombudsman în 2020 au avut drept rezultat acordarea accesului la documente de interes public mai larg. În noiembrie, Ombudsmanul a închis o anchetă după ce Comisia a fost de acord să publice informații despre cheltuielile diverse – care s-au ridicat la 8 320 EUR – efectuate cu ocazia unei vizite oficiale a președintelui de atunci al Comisiei Europene la Buenos Aires, pentru a participa la summitul G20. De asemenea, Comisia a fost de acord să dezvăluie în mod proactiv informații despre natura cheltuielilor diverse de acest tip în viitor.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a fost de acord să publice informații, cum ar fi detalii privind zborul, costul biletelor și clasa de confort, referitoare la o călătorie de afaceri a unei delegații CESE în Shanghai, China, în iulie 2019. La închiderea anchetei, Ombudsmanul a încurajat CESE să instituie o politică de transparență proactivă privind cheltuielile de deplasare ale membrilor.

O altă anchetă a vizat solicitarea unui jurnalist de a accesa evaluările aspectelor etice, juridice și sociale ale ofertelor primite de Agenția Europeană de Apărare (AEA) pentru derularea unor proiecte de cercetare în domeniul apărării. Ombudsmanul a constatat că AEA nu ar fi trebuit să aibă o atitudine atât de restrictivă în ceea ce privește evaluările ofertelor care primiseră finanțare din partea UE. AEA a convenit că propunerile aprobate ar trebui să beneficieze de un nivel de protecție diferit de cel al propunerilor respinse și i-a oferit reclamantului acces aproape nelimitat la documentele respective.

Ombudsmanul a examinat refuzul Europol (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii) de a acorda acces la diverse acorduri pe care le-a încheiat cu statele membre pentru a crea „echipe comune de anchetă” în vederea combaterii criminalității transfrontaliere, precum și la documentele care reglementează grupul operativ comun de legătură privind introducerea ilegală de imigranți. Ombudsmanul a constatat că Europol a avut motive justificate pentru a refuza accesul la majoritatea documentelor, dar că ar fi trebuit să acorde acces parțial la un document intitulat „Grupul operativ comun de legătură – Introducerea ilegală de imigranți, proiect de descriere a procesului”, care descrie activitatea grupului operativ. Ulterior, Europol a acordat acces parțial la documentul respectiv, eliminând anumite informații, lucru pe care Ombudsmanul l-a considerat justificat.

European Ombudsman

In response to our proposals to improve transparency, notably regarding public access to documents, @Europol has set out a number of steps it intends to take or has taken: europa.eu/!uB68KW

EUROPOL

Ca răspuns la propunerea noastră de îmbunătățire a transparenței, în special în ceea ce privește accesul public la documente, Europol a prezentat o serie de pași pe care intenționează să îi parcurgă sau pe care i-a parcurs deja.

O anchetă având ca obiect Consiliul European a evidențiat întrebări importante privind evidențele mesajelor text și ale mesageriei instantanee. Plângerea privea o cerere de acces public la mesajele trimise de pe telefonul mobil în 2018 de președintele Consiliului European către mai mulți șefi de stat și de guvern. Secretariatul General al Consiliului a afirmat că nu deține niciun mesaj care ar putea constitui „document” conform normelor UE privind accesul public la documente. Reclamanții au pus sub semnul întrebării acest argument. Ombudsmanul a constatat că nu a fost vorba de administrare defectuoasă, însă a precizat că instituțiile UE ar trebui să aibă în vedere modalități adecvate de ținere a evidenței mesajelor instantanee și a celor text folosite pentru comunicarea de informații materiale.

În octombrie, în urma primirii a două plângeri privind dificultăți legate de portalul online al Frontex dedicat gestionării cererilor de acces public la documente, Ombudsmanul a deschis o anchetă privind modul în care Frontex gestionează solicitările de acest tip. Responsabilii de caz ai Ombudsmanului s-au întâlnit cu reprezentanții Frontex pentru a discuta despre modul în care este configurat portalul, modul în care funcționează și motivul pentru care publicul nu poate transmite solicitări de acces la documente prin alte mijloace, de exemplu prin e-mail.

Ombudsmanul a reevaluat „procedura accelerată” de soluționare a plângerilor privind accesul public la documentele deținute de instituțiile UE. În urma reevaluării s-a demonstrat că aceste plângeri sunt gestionate mult mai rapid în prezent: de patru ori mai rapid în 2019 decât în 2014, o reușită importantă având în vedere că, de multe ori, timpul reprezintă un element critic. Reevaluarea a identificat însă și probleme legate de calendarul orientativ, precum și de respectarea de către instituții a recomandărilor Ombudsmanului. Toate acestea ne vor ajuta să optimizăm procedura și să îmbunătățim modul în care aceasta este prezentată potențialilor reclamanți.

3. 25 de ani de la înființarea Ombudsmanului European

Scrollie
Ultima pagină a poveștii web speciale, publicate pe o pagină cu derulare lungă, cu ocazia celei de a 25-a aniversări a Biroului Ombudsmanului European.

În 2020, Ombudsmanul European și-a sărbătorit cea de a 25-a aniversare. De la înființarea sa în 1995, Biroul a tratat peste 57 000 de plângeri, a efectuat mai mult de 7 300 de anchete și a îmbunătățit nivelul standardelor de etică și de responsabilitate într-o varietate de domenii și în diverse instituții ale UE.

Conferința digitală cu ocazia aniversării a 25 de ani
Emily O’Reilly a prezidat conferința digitală organizată la aniversarea a 25 de ani de existență a Ombudsmanului European de la sediul PE din Strasbourg. Unii dintre vorbitori se aflau la sediul PE din Bruxelles.

De-a lungul anilor, diverse inovații au contribuit la asigurarea faptului că Ombudsmanul continuă să aibă impact și că rămâne relevant pentru cetățeni. Printre ele se numără crearea Rețelei europene a ombudsmanilor, alocarea unor responsabili de caz specifici pentru realizarea investigațiilor strategice și introducerea unei proceduri accelerate pentru plângerile legate de accesul la documente.

Principalele domenii vizate de activitatea Ombudsmanului sunt accesul la informații și la documente, asumarea responsabilității și participarea publicului la procesele decizionale de la nivelul UE, problemele legate de licitațiile și granturile UE și respectarea drepturilor fundamentale și procedurale.

European Commission

For 25 years, the @EUombudsman has been working to ensure that citizens’ rights are respected – as enshrined in the #EUCharter of Fundamental Rights.

This is essential for maintaining public trust in the EU.

We are committed to working together ever more closely. #EO25Years

Conferința de aniversare a 25 de ani

În ultimii 25 de ani, Ombudsmanul European a lucrat pentru a garanta respectarea drepturilor cetățenilor – astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Acest lucru este esențial pentru menținerea încrederii publicului în UE.

Ne exprimăm angajamentul de a lucra împreună din ce în ce mai strâns.

Esența activității Biroului constă în tratarea plângerilor individuale. Totuși, în ultimii ani Ombudsmanul a făcut uz tot mai des de atribuțiile sale de anchetare din proprie inițiativă pentru a ajuta la combaterea problemelor sistemice din administrația UE.

În urma anchetelor Ombudsmanului, negocierile comerciale ale UE au devenit mai transparente, rezultatele studiilor clinice ale medicamentelor evaluate în UE sunt puse la dispoziția publicului, au fost instituite mecanisme de tratare a plângerilor pentru solicitanții de azil care consideră că le-au fost încălcate drepturile fundamentale și au fost consolidate normele de etică pentru comisarii europeni.

De asemenea, Ombudsmanul s-a concentrat și pe domenii mai ample legate de buna administrare, cum ar fi îmbunătățirea transparenței procesului de legiferare și asigurarea aplicării corespunzătoare a normelor privind practica „ușilor turnante”.

Biroul a influențat comportamentul administrației UE prin publicarea de ghiduri pe diverse teme, cum ar fi: buna conduită administrativă, utilizarea celor 24 de limbi oficiale ale UE de către instituțiile UE și modul în care funcționarii publici ai UE ar trebui să interacționeze cu reprezentanții de interese. Premiul pentru bună administrare, lansat în 2016, aduce în lumina reflectoarelor proiectele și inițiativele administrației UE care aduc beneficii reale pentru public, încurajând schimbul de idei bune la nivelul întregii administrații publice a Uniunii Europene.

Biroul și-a sărbătorit cea de a 25-a aniversare pe rețelele sociale, printr-o pagină web dedicată și printr-un pliant care subliniază principalele realizări de la înființarea sa. În lunile octombrie și noiembrie, în fața primăriei din Strasbourg a fost instalată o expoziție mobilă care a prezentat principalele aspecte ale activității Ombudsmanului din 1995 și până în prezent, ceremonia de deschidere bucurându-se de prezența doamnei Jeanne Barseghian, primarul Strasbourgului. Expoziția a călătorit apoi, virtual și fizic, către alte locuri publice din oraș. O conferință specială, organizată sub titlul „25 de ani de existență a Ombudsmanului European”, a reunit vorbitori de top care au dezbătut viitorul Biroului. Printre subiectele discutate, care au acoperit o gamă largă de domenii, s-au numărat beneficiile acordării de atribuții cu caracter obligatoriu Ombudsmanului privind solicitările de acces la documente și rolul său în sprijinirea ombudsmanilor naționali care se confruntă cu presiuni în eforturile de susținere a statului de drept.

Expoziție: 25 de ani
Ombudsmanul European împreună cu Jeanne Barseghian (stânga), primarul din Strasbourg, și Julia Dumay (dreapta), viceprimarul pentru relații europene și instituții UE, în timpul ceremoniei de deschidere a expoziției aniversare a 25 de ani, desfășurată în exteriorul primăriei din Strasbourg cu respectarea distanțării sociale.

4. „Spre 2024”

În 2020, Biroul a elaborat o nouă strategie, intitulată „Spre 2024”, în care stabilește obiectivele și prioritățile pentru mandatul curent. Aceasta se bazează pe strategia de succes „Spre 2019” a mandatului trecut, care urmărea mărirea impactului, a vizibilității și a relevanței Biroului.

Strategia schițează misiunea Ombudsmanului de a veni în sprijinul cetățenilor UE prin colaborarea sa cu instituțiile UE pentru a crea o administrație mai transparentă, mai etică și mai eficace. Se remarcă evoluția contextului în care funcționează Biroul și modul în care acesta a influențat percepția publicului despre ceea ce constituie o bună administrare.

Strategia atrage atenția asupra problemelor politice majore cu care se confruntă UE – cum sunt schimbările climatice, criza migrației și problemele legate de statul de drept în UE –, remarcând importanța menținerii unor înalte standarde etice în cadrul instituțiilor UE, astfel încât cetățenii să aibă încredere în deciziile și legile care vor fi adoptate în următorii ani.

Strategia urmărește să atingă patru obiective:

  • realizarea unui impact pozitiv de durată asupra administrației UE – prin priorități precum realizarea unei monitorizări mai sistematice și mai substanțiale a activității Ombudsmanului și consolidarea cooperării și a dialogului cu instituțiile UE;
  • continuitatea relevanței în viața reală a activității Ombudsmanului – prin priorități precum identificarea tendințelor sistemice din administrația publică, la nivelul UE și la nivel național, și evaluarea implicațiilor acestora pentru democrația europeană;
  • creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor cu privire la activitatea Ombudsmanului – prin priorități precum dezvoltarea unei abordări participative împreună cu părțile interesate și cu multiplicatorii, cum ar fi organizațiile societății civile, mass-media, întreprinderile și alte organizații;
  • eficientizarea continuă a activității Biroului – prin priorități precum structurarea biroului, a proceselor de lucru și a activităților de comunicare într-un mod flexibil și adaptabil.

Acțiunile concrete pentru atingerea obiectivelor vor fi planificate și evaluate anual.

European Ombudsman

We just published our strategy ‘Towards 2024’!

Our core objectives:
- achieve lasting impact on the EU administration
- ensure real-life relevance to citizens
- increase citizens’ awareness of our work
- keep improving our efficiency

europa.eu/!Hc33bu

Strategie

Tocmai am publicat strategia noastră „Spre 2024”!

Obiectivele noastre principale:

  • obținerea unui impact de durată asupra administrației UE,
  • asigurarea unei relevanțe în viața reală pentru cetățenii Uniunii Europene,
  • sporirea gradului de sensibilizare a cetățenilor cu privire la activitatea noastră,
  • îmbunătățirea în continuare a eficienței noastre.

5. Plângeri și anchete: cum venim în ajutorul publicului

Ombudsmanul European ajută persoanele fizice, întreprinderile și organizațiile care se confruntă cu probleme legate de administrația UE prin tratarea plângerilor pe care le trimit, dar și prin analizarea proactivă a unor aspecte sistemice mai generale din cadrul instituțiilor UE.

În vederea eficientizării modului în care Biroul tratează plângerile și efectuează anchete, operațiunile Ombudsmanului de gestionare a cazurilor au fost simplificate în 2020, în special prin crearea unei Direcții de anchetă unice. Această direcție reunește tot personalul care tratează plângeri în cadrul mandatului Ombudsmanului, obținându-se o mai mare îmbunătățire a consecvenței și a eficienței anchetelor Ombudsmanului.

În pofida pandemiei, activitatea de bază a Ombudsmanului European nu a înregistrat nicio scădere. Datorită sistemului său de plângeri online, reclamanții nu au întâmpinat perturbări în capacitatea Biroului de a-i ajuta.

Pentru ca publicul să urmărească cu ușurință anchetele Ombudsmanului și pentru a asigura o transparență și mai mare, informațiile privind anchetele de pe site-ul Ombudsmanului au fost îmbunătățite și restructurate în 2020. Printre schimbări se numără apariția unei „pagini a cazului” centrală fiecărei anchete, de unde pot fi accesate toate documentele relevante. Multe dintre aceste pagini ale cazurilor cuprind acum și o prezentare descriptivă a anchetei, precum și cele mai recente evoluții.

Atât diversitatea echipei de responsabili de caz din cadrul Biroului, cât și site-ul reflectă angajamentul Ombudsmanului de a comunica cu persoanele care solicită sprijin în cele 24 de limbi oficiale ale UE. De asemenea, în 2020 site-ul a fost îmbunătățit în sensul respectării unor standarde înalte de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități.

Deși Ombudsmanul nu este întotdeauna în măsură să ancheteze toate plângerile primite, Biroul încearcă totuși să ajute toate persoanele care solicită asistență, de exemplu oferindu-le recomandări privind alte posibilități de recurs.

5.1. Tipul și sursa plângerilor

5.1.1. Prezentare generală a plângerilor și a anchetelor strategice

Ombudsmanul poate deschide o anchetă numai pentru plângerile care țin de competența sa și care îndeplinesc „criteriile de admisibilitate” necesare, cum ar fi încercarea anterioară de a rezolva problema direct cu instituția implicată. Totuși, Biroul Ombudsmanului depune eforturi pentru a oferi asistență tuturor celor care depun plângeri. Noua structură a biroului a adus îmbunătățiri suplimentare ale modului în care Ombudsmanul tratează plângerile, reducând și mai mult timpul necesar pentru finalizarea anchetelor.

Temele activității Biroului derivă din mandatul Ombudsmanului și din natura plângerilor primite, având în vedere că majoritatea cazurilor investigate sunt deschise pe baza lor. La fel ca în anii precedenți, transparența rămâne tema principală a plângerilor, ceea ce se reflectă și în activitatea strategică a Biroului.

Recomandări, plângeri și anchete în 2020
Recomandări, plângeri și anchete în 2020

Pe lângă activitatea sa de bază referitoare la plângeri, Ombudsmanul derulează anchete strategice și inițiative mai ample, având ca obiect probleme sistemice ale instituțiilor UE. În 2020, printre ele s-a numărat o serie de anchete și inițiative privind răspunsul diferitelor instituții și agenții ale UE în contextul crizei COVID-19.

Temele activității strategice din 2020
Temele activității strategice din 2020
Originea plângerilor înregistrate și a anchetelor deschise de Ombudsmanul European în 2020, pe țări
Originea plângerilor înregistrate și a anchetelor deschise de Ombudsmanul European în 2020, pe țări

5.1.2. Plângeri aflate în afara competenței Ombudsmanului European

În 2020, Ombudsmanul European a prelucrat peste 1 400 de plângeri al căror obiect nu era de competența sa, în special pentru că nu viza activitatea administrației Uniunii Europene. Cele mai multe plângeri de acest tip au venit din Spania, Polonia și Germania.

Plângerile necuprinse în mandat au vizat în principal probleme întâmpinate de cetățeni în relația cu organele publice naționale, regionale sau locale, cu instanțele naționale sau internaționale (cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului) și cu entități private (printre care companii aeriene, bănci sau afaceri și platforme online). În general, cetățenii s-au plâns de probleme referitoare la acțiuni în justiție, sănătate, protecția consumatorilor, ocuparea forței de muncă și tratamentul echitabil.

Tot în afara mandatului său, Ombudsmanul a primit o varietate de plângeri referitoare la criza COVID-19, și anume la probleme legate de asistența sanitară, de călătorii, de ocuparea forței de muncă și de educație asociate măsurilor instituite de autoritățile naționale ca răspuns la pandemie.

Alte plângeri din această categorie s-au referit la instituțiile UE, dar au avut ca obiect activități politice sau legislative.

Ombudsmanul a răspuns tuturor persoanelor care au solicitat ajutor, în limba de redactare a plângerii, explicând în ce constă mandatul său și, pe cât posibil, recomandând reclamanților să apeleze la alte organe care i-ar putea ajuta. Aceste organe sunt în principal instituțiile ombudsmanilor naționali și regionali, Comisia, Parlamentul, precum și alte organizații și instituții naționale. De asemenea, cu acordul reclamanților, Ombudsmanul a înaintat unele plângeri către membrii Rețelei europene a ombudsmanilor.

În cazurile în care reclamanții și-au exprimat nemulțumirea față de anumite acte legislative ale UE, în general Ombudsmanul i-a sfătuit să se adreseze Comisiei pentru petiții a Parlamentului European. Persoanele care semnalau probleme legate de punerea în aplicare a legislației UE au fost îndrumate fie spre ombudsmanii naționali sau regionali, fie către rețele ale UE, cum ar fi SOLVIT. Totodată, Ombudsmanul a informat reclamanții cu privire la posibilitatea de a depune la Comisie o plângere privind neîndeplinirea obligațiilor.

Numărul de plângeri între 2016 și 2020
Numărul de plângeri între 2016 și 2020

5.2. Cine a fost vizat?

Anchetele derulate de Ombudsmanul European în 2020 au vizat următoarele instituții
Anchetele derulate de Ombudsmanul European în 2020 au vizat următoarele instituții

5.3. Care a fost obiectul anchetelor?

Tema anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2020
Tema anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2020

5.4. Rezultatele obținute

Acțiunile întreprinse de Ombudsmanul European în urma noilor plângeri tratate în 2020
Acțiunile întreprinse de Ombudsmanul European în urma noilor plângeri tratate în 2020
Evoluția numărului de anchete efectuate de Ombudsmanul European
Evoluția numărului de anchete efectuate de Ombudsmanul European în 2020
Rezultatele anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2020
Rezultatele anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2020
Durata anchetelor în cazurile închise de Ombudsmanul European
Durata anchetelor în cazurile închise de Ombudsmanul European în 2020

5.5. Impact și realizări

Unul dintre obiectivele generale ale Ombudsmanului European este acela de a realiza, prin intermediul anchetelor sale și al altor activități, îmbunătățiri tangibile pentru reclamanți și public vizavi de administrația UE. Acest lucru poate fi măsurat parțial prin statistici referitoare la modul în care instituțiile au răspuns la propunerile Ombudsmanului, însă o abordare pur statistică nu reușește să surprindă impactul mai amplu al anchetelor Ombudsmanului. Raportul „Se îndreaptă lucrurile?, publicat anual de Ombudsman ca analiză retrospectivă a impactului din anul precedent, a încercat pentru prima dată în acest an (2019) să surprindă acest impact mai amplu.

5.5.1. Impact mai amplu

Acest impact include anchetele ale căror rezultate pozitive au devenit evidente numai după închiderea anchetelor. Unele dintre propunerile Ombudsmanului sunt gândite pe termen mai lung, presupun eforturi considerabile și pot necesita reformarea unor practici și proceduri existente de zeci de ani. În alte cazuri, inerția externă a unei anchete închise poate duce ulterior la schimbări, chiar dacă instituția a refuzat să dea curs propunerii în timpul derulării anchetei.

Un exemplu specific în acest sens îl reprezintă ancheta Ombudsmanului privind procesul de desemnare a secretarului general al Comisiei Europene, cel mai înalt funcționar al UE. Ombudsmanul solicitase Comisiei să instituie o procedură specifică pentru desemnarea secretarului său general. În răspunsul său, Comisia a respins recomandarea și inițial a refuzat să facă vreo modificare, dar ulterior, spre finalul anului 2019, a pus în practică recomandările Ombudsmanului, inițiind pentru postul de secretar general o procedură specifică de numire cu anunț de post vacant și cu un calendar bine definit. Noul secretar general a fost ales în ianuarie 2020, în urma unei proceduri transparente și echitabile.

Un alt exemplu este reprezentat de problema practicii „ușilor turnante” la nivelul Comisiei. În 2018, Ombudsmanul a închis o anchetă privind gestionarea de către Comisie a noului loc de muncă al unui fost președinte al Comisiei și rolul „Comitetului de etică” al Comisiei în această chestiune. Comisia a refuzat două recomandări și patru din cele cinci sugestii ale Ombudsmanului. Ulterior însă, în 2019, în contextul unei anchete ulterioare privind modul în care Comisia gestionează practica „ușilor turnante”, Ombudsmanul a făcut 25 de propuneri menite să asigure o abordare mai sistematică și mai eficace în gestionarea cazurilor de foști membri ai personalului care se mută în sectorul privat sau de persoane care vin la Comisie din sectorul privat. Ca răspuns, Comisia s-a angajat să pună în practică aproape toate propunerile Ombudsmanului referitoare la modul de aplicare a regulilor privind practica „ușilor turnante”. Unele dintre acestea presupun ca persoana care pleacă în sectorul privat să furnizeze mai multe informații despre organizația la care se angajează și mai multe detalii despre natura noului său loc de muncă.

5.5.2. Rata de acceptare

Raportul anual „Se îndreaptă lucrurile?” al Ombudsmanului a consemnat și „rata de acceptare” statistică pentru 2019, care a indicat un răspuns pozitiv al instituțiilor UE la propunerile Ombudsmanului (soluții, recomandări și sugestii) în 79 % din cazuri. Această rată reprezintă o îmbunătățire față de anul anterior și pune într-o lumină favorabilă instituțiile UE, care au încercat să-și corecteze erorile și să-și îmbunătățească practicile administrative la modul mai general.

În total, instituțiile UE au reacționat pozitiv la 93 din 118 propuneri de corectare sau îmbunătățire a practicilor administrative formulate de Ombudsman. Dintre cele 17 instituții cărora Ombudsmanul le-a adresat propuneri, 10 au aplicat integral soluțiile, sugestiile și recomandările sale.

6. Comunicare și cooperare

6.1. Comunicarea

Utilizarea limbilor oficiale ale UE
Ombudsmanul European a lansat pe timpul verii o campanie cu 10 recomandări privind utilizarea celor 24 de limbi oficiale ale UE.

Comunicările digitale ale Ombudsmanului au continuat să evolueze și să se îmbunătățească în 2020, site-ul fiind transformat într-un hub de conținut mai dinamic pentru activitățile Ombudsmanului. Site-ul are în prezent o secțiune de știri, în care se prezintă articole cu noutăți ușor de citit care analizează evoluțiile din cadrul anchetelor proeminente sau explorează alte aspecte ale activității Ombudsmanului. Pentru a face anchetele Ombudsmanului mai ușor de urmărit, fiecare anchetă are acum o „pagină a cazului” centrală, în care se găsește adesea un scurt text introductiv de explicare a anchetei și a ultimelor evoluții. De asemenea, a fost lansată o secțiune dedicată privind accesul public la documente.

Pe lângă conținutul obișnuit al site-ului, Biroul Ombudsmanului a început să utilizeze și alte formate interactive de publicații online, pentru ca activitatea noastră să fie mai interesantă și accesibilă unui public mai larg.

Pentru a sărbători aniversarea celor 25 de ani de existență, a fost creată o poveste web dinamică a Ombudsmanului European, pe o pagină cu derulare lungă. Acesta este formatul pe baza căruia Biroul Ombudsmanului dorește să își construiască site-ul în viitor.

Ombudsmanul a continuat să-și intensifice prezența pe rețelele sociale, pentru a furniza într-o manieră clară și interactivă informații despre activitatea Biroului și persoanele pe care le ajută, precum și pentru noutăți și opinii despre cele mai recente evoluții din cadrul anchetelor. În special pe Twitter, Ombudsmanul a început să apeleze la metode mai inovatoare pentru a explica în ce constă activitatea Biroului, de exemplu participând la fire de discuții. Prezența sa pe platformele principale pe care le folosim – Twitter, LinkedIn și Instagram – a crescut. Menționăm, printre subiectele cele mai populare din acest an, activitățile legate de aniversarea a 25 de ani de existență a Ombudsmanului, care au putut fi urmărite cu ajutorul hashtagului #EO25years.

În contextul activității Ombudsmanului privind răspunsul UE la criza COVID-19, Biroul a mai publicat un infografic sinoptic și un articol cu știri pe aceeași temă, creionând o imagine de ansamblu a rolurilor și responsabilităților pe care le au diferite instituții și agenții ale UE. Totodată, Biroul a derulat o campanie de promovare a orientărilor Ombudsmanului adresate administrației UE privind utilizarea limbilor oficiale ale Uniunii Europene în comunicarea cu publicul.

Canalul care a înregistrat în 2020 cea mai mare creștere a numărului de urmăritori a fost Instagram, unde audiența a crescut cu 71 % pe parcursul anului (1 068 de noi urmăritori). Pe LinkedIn, numărul de urmăritori a crescut cu 34 % (+ 1 237), iar pe Twitter, unde Ombudsmanul are cel mai numeros public, numărul de urmăritori a ajuns la 29 200 în decembrie 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 11 % (+ 2 870).

Principalul eveniment de comunicare al anului a fost conferința anuală, ocazie cu care a fost sărbătorită și aniversarea celor 25 de ani ai Ombudsmanului European. Ombudsmanul a trebuit să inoveze pentru a realiza un eveniment online de calitate pentru cei peste 240 de participanți. Conferința a utilizat platforma Interactio și instalațiile de interpretare puse la dispoziție de Parlamentul European, pentru a asigura servicii de interpretare în timp real. Ombudsmanul a apelat și la Slido, o platformă online pentru evenimente virtuale care oferă participanților posibilitatea să adreseze întrebări și să voteze în sondaje în timp real. Cu ajutorul ei, conferința a fost cu adevărat interactivă, în pofida provocărilor create de natura sa virtuală.

Secțiunea de știri
Secțiunea de știri oferă acces rapid la diferite aspecte importante ale activității instituției.

6.2. Relațiile cu instituțiile europene

6.2.1. Parlamentul European

În urma realegerii sale ca Ombudsman European la sfârșitul anului 2019, Emily O’Reilly a continuat să consolideze legăturile strânse dintre Biroul său și Parlamentul European, un partener fundamental al Ombudsmanului. În 2020, ea a luat cuvântul într-una din sesiunile plenare ale Parlamentului European și, în pofida dificultăților cauzate de COVID-19, a continuat să participe la ședințe video regulate cu deputați din Parlamentul European din toate segmentele spectrului politic. De asemenea, a fost invitată să vorbească într-o serie de reuniuni din diversele comisii ale Parlamentului, precum și la atelierele de lucru relevante pentru activitatea Biroului. Din cauza pandemiei, predarea raportului anual al Ombudsmanului către Președintele Parlamentului European a avut loc prin e-mail, în data de 5 mai 2020.

6.2.2. Comisia pentru petiții

Ombudsmanul și Comisia pentru petiții a Parlamentului European cooperează pentru a elimina motivele de îngrijorare ale cetățenilor europeni cu privire la răspunderea instituțiilor UE. În 2020, relația dintre Comisia pentru petiții și Ombudsman a devenit și mai strânsă. Ombudsmanul a participat la diverse reuniuni ale comisiei, iar între Biroul său și comisie a existat o comunicare constantă. Diverse rezoluții ale comisiei au făcut referire la activitatea Ombudsmanului, în special în privința drepturilor persoanelor cu handicap în contextul crizei COVID-19. În contextul celei de a 25-a aniversări a Biroului Ombudsmanului European, Emily O’Reilly a fost încântată să primească mesaje cu felicitări și gânduri bune pentru activitatea sa din partea mai multor deputați din PE și, în special, din partea președintei Comisiei pentru petiții, care a și participat la conferința organizată pentru celebrarea ocaziei.

Dolors Montserrat
Dolors Montserrat, președinta Comisiei pentru petiții, vorbitoare principală la conferința digitală de aniversare a celor 25 de ani de existență.

6.2.3. Comisia Europeană

Comisia Europeană este organul executiv a UE și are cele mai multe atribuții administrative dintre toate organele UE. Este normal ca cea mai mare parte a plângerilor primite de Ombudsman să vizeze activitatea Comisiei. În 2020, la fel ca în ceilalți ani, relația de lucru dintre Comisie și Ombudsman a fost foarte constructivă, iar vicepreședintele Maroš Šefčovič a avut calitatea de vorbitor principal la conferința de aniversare a 25 de ani. S-au menținut relații strânse și la nivelul serviciilor, pentru ca îngrijorările reclamanților să poată fi rezolvate în mod real.

Maroš Šefčovič
Maroš Šefčovič, vicepreședintele Comisiei Europene, a fost vorbitorul principal la conferința digitală de celebrare a 25 de ani de existență.

6.2.4. Alte instituții, agenții și organizații

Este important ca Ombudsmanul să mențină relații fructuoase și cu celelalte instituții, agenții, organe și birouri. În 2020, Ombudsmanul a ținut legătura cu președintele Băncii Europene de Investiții, al Curții de Conturi a Uniunii Europene și al Agenției Europene pentru Medicamente. Relațiile cu diferite părți ale administrației UE reprezintă o parte integrantă a strategiei „Spre 2024” a Ombudsmanului. Un impact pozitiv și de lungă durată asupra administrației UE se poate realiza numai prin relații de strânsă cooperare.

6.2.5. Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

În calitatea sa de membru al Cadrului UE, Ombudsmanul protejează, promovează și monitorizează punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) de către administrația UE. În 2020, Ombudsmanul a asigurat președinția Cadrului UE.

Alături de Forumul european al persoanelor cu handicap, de Parlamentul European și de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Ombudsmanul a transmis Comisiei Europene o scrisoare comună de prezentare a opiniilor Cadrului UE cu privire la ceea ce ar trebui să conțină o strategie europeană mai ambițioasă și mai cuprinzătoare privind persoanele cu handicap în perioada post-2020. În acest sens, în iulie 2020 Cadrul UE s-a întâlnit cu Comisarul pentru egalitate, Helena Dalli, pentru a continua dialogul referitor la viitoarea strategie europeană privind persoanele cu handicap. Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, a luat de asemenea cuvântul la un atelier de lucru pe tema strategiei privind persoanele cu handicap, organizat de Comisia pentru petiții a Parlamentului European.

În iunie 2020, Ombudsmanul a lansat o inițiativă strategică privind modul în care Comisia satisface nevoile speciale ale angajaților cu handicap în contextul stării de urgență cauzate de COVID-19. Ombudsmanul a scris Comisiei, adresându-i o serie de întrebări despre chestiuni precum măsurile instituite pentru telemuncă și asigurarea de sănătate, precum și despre învățămintele care ar putea fi desprinse și aplicate în interacțiunea mai largă a Comisiei cu cetățeni cu handicap din populația generală. În prezent, Ombudsmanul evaluează răspunsul Comisiei, după ce a solicitat și părerea organizațiilor care reprezintă persoanele cu handicap.

Ombudsmanul a deschis o anchetă în urma unei plângeri privind utilizarea Fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru construirea în Ungaria și Portugalia a unor unități de îngrijire instituționalizată a persoanelor cu handicap. Reclamantul a considerat că Comisia ar fi trebuit să ia măsuri în privința acestor proiecte, deoarece sunt în contradicție cu obligațiile UE de a se asigura că persoanele cu handicap sunt ajutate să trăiască în cadrul unei comunități. După examinarea atentă a măsurilor întreprinse de Comisie, Ombudsmanul a închis ancheta formulând câteva sugestii de îmbunătățire și va continua să urmărească această chestiune importantă.

European Ombudsman

Today is the International Day of Persons with Disabilities #IDPD2020

The Ombudsman is committed to protecting, promoting, and monitoring the EU administration’s implementation of the @UN Convention on Rights of Persons with Disabilities #UNCRPD

europa.eu/!UQ76uR

Ziua persoanelor cu handicap

Azi este Ziua Internațională a Persoanelor cu Handicap

Ombudsmanul s-a angajat să protejeze, să promoveze și să monitorizeze punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap de către administrația Uniunii Europene.

Emily O’Reilly: „Sănătatea unei democrații poate fi măsurată prin gradul în care le permite chiar și celor mai vulnerabili să participe în cea mai mare măsură posibilă la fiecare aspect al vieții acelei democrații.”

În același domeniu, Comisia a răspuns pozitiv sugestiilor făcute de Ombudsman în ancheta sa privind modul în care Comisia a gestionat presupusele încălcări ale drepturilor omului într-o instituție de asistență socială pentru persoane cu handicap. În urma sugestiilor Ombudsmanului, Comisia a afirmat că fondurile UE nu ar trebui utilizate pentru menținerea instituțiilor, ci ar trebui folosite în cea mai mare măsură posibilă pentru a sprijini dezinstituționalizarea.

De asemenea, Ombudsmanul a tratat o plângere având ca obiect întârzieri în procedura aplicabilă pentru reintegrarea unui angajat cu handicap. Ombudsmanul a închis cazul după ce Comisia a afirmat că a reactivat procedura de reintegrare a reclamantului.

6.3. Rețeaua europeană a ombudsmanilor

Implicațiile pandemiei au influențat în mod evident metodele și procedurile de lucru ale multor organisme publice și entități transnaționale. În mod clar, efectele nu au ocolit nici Rețeaua europeană a ombudsmanilor (REO), o rețea informală formată din 96 de birouri din 36 de țări europene împreună cu Comisia pentru petiții a Parlamentului European.

Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, a fost în legătură directă cu membrii REO încă de la începutul crizei, pentru a afla cum poate rețeaua să își ajute cel mai bine membrii. Pe baza celor aflate, Ombudsmanul a organizat și a găzduit la 12 mai 2020 un webinar privind implicațiile COVID-19 pentru ombudsmani. Webinarul a reunit avocați ai poporului sau echivalenții acestora din 33 de organizații membre, cu scopul de a face schimb de experiență și de a promova bunele practici de răspuns la criză.

Punctul focal anual obișnuit al REO, și anume conferința anuală, a avut loc tot în format digital. La 26 octombrie (în aceeași zi cu conferința de celebrare a 25 de ani de la înființarea Ombudsmanului), la conferința rețelei s-au alăturat virtual 106 participanți de pe tot cuprinsul Europei. Pe lângă aniversare și dezbaterea privind viitorul Ombudsmanului European, la conferința rețelei s-a discutat viitoarea cooperare pe parcursul mandatului următor și posibilele subiecte și modalități de realizare a viitoarelor anchete paralele. Conferința, la care a rostit o alocuțiune principală comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, domnul Nicolas Schmit, a reprezentat încă o ocazie pentru a discuta despre criza COVID-19 și a anticipa modul în care aceasta va afecta activitatea ombudsmanilor în următorii ani.

European Ombudsman

We now start the European Network of Ombudsman annual conference, discussing the impact of COVID-19 on its members, future parallel inquiries and #ENOnetwork cooperation: europa.eu/!tj97tX #EO25Years

Rețeaua europeană a ombudsmanilor

Începem acum conferința anuală a Rețelei europene a ombudsmanilor, unde vom discuta despre impactul COVID-19 asupra membrilor, despre viitoarele anchete paralele și despre cooperarea în cadrul rețelei. Tot cu această ocazie sărbătorim cea de a 25-a aniversare a Ombudsmanului European.

Reclamanți îndrumați de Ombudsmanul European către alte instituții și organe în 2020 și reclamații transferate
Reclamanți îndrumați de Ombudsmanul European către alte instituții și organe în 2020 și reclamații transferate

7. Resurse

7.1. Bugetul

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune independentă a bugetului UE și este împărțit în trei titluri. Titlul 1 cuprinde salariile, indemnizațiile și alte cheltuieli legate de personal. Titlul 2 cuprinde imobilele, mobilierul, echipamentele și diverse cheltuieli de exploatare. Titlul 3 cuprinde cheltuielile rezultate din funcțiile generale exercitate de instituție. În 2020, creditele bugetare au însumat 12 348 231 EUR.

Pentru a asigura gestionarea eficientă a resurselor, auditorul intern al Ombudsmanului verifică periodic sistemele de control intern și operațiunile financiare derulate de Birou. La fel cum se întâmplă și în cazul altor instituții ale UE, instituția Ombudsmanului este auditată și de Curtea de Conturi Europeană.

7.2. Utilizarea resurselor

În fiecare an, Ombudsmanul adoptă un plan anual de gestiune care prevede acțiunile concrete pe care urmează să le întreprindă Biroul pentru a realiza obiectivele și prioritățile incluse în strategia pe cinci ani a Ombudsmanului, denumită „Spre 2019”. Planul anual de gestiune pentru 2020 este cel de al șaselea întemeiat pe această strategie. În decembrie 2020, Ombudsmanul a adoptat o nouă strategie, intitulată „Spre 2024”.

Ombudsmanul dispune de personal multilingv cu înaltă calificare, asigurându-se astfel că Biroul poate să gestioneze plângerile în cele 24 de limbi oficiale ale UE și să informeze publicul din întreaga UE cu privire la activitatea Ombudsmanului. În martie 2020, ca răspuns la pandemia de COVID-19, Biroul Ombudsmanului s-a transformat eficient și rapid într-un loc de muncă digital, fără a întrerupe activitatea de bază de tratare a plângerilor. În 2020 schema de personal a Ombudsmanului a prevăzut 69 de posturi, pe lângă care au colaborat cu Biroul în medie opt agenți contractuali, iar 13 stagiari au acumulat experiență profesională de-a lungul anului.

În septembrie 2020, Rosita Hickey, care lucrează în cadrul Biroului Ombudsmanului încă din 2001, a fost numită la șefia direcției Anchete în urma unui concurs deschis.

Informații detaliate despre structura Biroului Ombudsmanului European și atribuțiile diferitelor unități sunt disponibile pe site-ul Ombudsmanului.

Rosita Hickey
Rosita Hickey a fost numită Directoare Anchete în 2020.

Cum poate fi contactat Ombudsmanul European

Prin telefon

+33 (0)3 88 17 23 13

Prin e-mail

eo@ombudsman.europa.eu

Online
Birourile noastre
Biroul nostru
Strasbourg
Adresa poștală

Médiateur européen
1 avenue du Président Robert Schuman
CS 30403
F-67001 Strasbourg Cedex

Adresa de vizitare

Bâtiment Václav Havel (HAV)
Allée Spach
F-67070 Strasbourg

Bruxelles
Adresa poștală

Médiateur européen
Rue Wiertz
B-1047 Bruxelles

Adresa de vizitare

Montoyer-Science (MTS)
30 rue Montoyer
B-1000 Bruxelles

Toate fotografiile și imaginile © Uniunea Europeană, cu excepția copertei (© erikreis / iStock). Reproducerea în scopuri educative și necomerciale este permisă cu condiția menționării sursei.

HTML ISBN 978-92-9483-232-0 ISSN 1725-3233 doi:10.2869/99989 QK-AA-21-001-RO-Q