Raport anual 2021

Introducere

Anul 2021 a continuat să fie umbrit de pandemie. În UE, am fost foarte norocoși să beneficiem de introducerea pe scară largă a vaccinurilor împotriva COVID-19, însă dezbaterile publice referitoare la rata de vaccinare și la modalitățile de limitare a răspândirii virusului au adus acut în centrul atenției problema încrederii în administrațiile publice.

Biroul meu a continuat să pună în aplicare strategia noastră „Către 2024” prin tratarea eficientă a plângerilor și prin lansarea unor anchete strategice în domenii de importanță publică generală, inclusiv cu privire la impactul pandemiei asupra activității instituțiilor.

Anul acesta am pus accentul din nou pe modul în care instituțiile UE gestionează circulația personalului din administrația publică a UE către sectorul privat, așa-numitul fenomen al „ușilor turnante”. Fără supravegherea adecvată a riscurilor implicate, efectele pot fi dăunătoare și pot afecta încrederea publică. Acest lucru nu ar trebui subestimat.

Am deschis o anchetă amplă privind modul în care Comisia gestionează fenomenul „ușilor turnante”, solicitând detalii ale deciziilor pe care aceasta le-a adoptat în legătură cu personalul care pleacă în sectorul privat. Ancheta a vizat departamente importante din punct de vedere economic, precum și cabinetele comisarilor și Serviciul juridic. Obiectivul este de a evalua procesul de decizie și aspectele care pot fi îmbunătățite în acest sens.

Separat, dar legat de problema mai amplă, am constatat administrarea defectuoasă a mutării la Airbus a fostului director executiv al Agenției Europene de Apărare și am deschis o anchetă privind modul în care Banca Europeană de Investiții (BEI) a gestionat cererea unuia dintre vicepreședinții săi de a se muta la Iberdrola, o companie din domeniul energetic.

Am formulat sugestii pentru Frontex privind modalitățile de îmbunătățire a asumării răspunderii în activitatea sa și am transmis Băncii Europene de Investiții propuneri de a publica mai multe informații despre implicațiile pe care proiectele finanțate de aceasta le au asupra mediului.

În cadrul activității noastre de monitorizare generală a modului în care instituțiile tratează aspecte importante, m-am adresat în scris Comisiei și Autorității Europene pentru Protecția Datelor pentru a întreba cum vor funcționa în practică normele privind inteligența artificială – un motiv de îngrijorare pentru Rețeaua europeană a ombudsmanilor cu care Biroul a organizat seminarii periodice pe tot parcursul anului. Am solicitat și detalii despre modul în care Comisia asigură respectarea drepturilor omului în acordurile comerciale internaționale pe care le negociază.

Deoarece anul acesta a avut loc a 20-a aniversare a „actului legislativ al UE privind transparența” [Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente], am găzduit o conferință publică în care s-a analizat oportunitatea modernizării actului legislativ. Problemele recurente, cum ar fi întârzierile în modul în care instituțiile gestionează cererile de acces sau faptul că cetățenii sunt nemulțumiți de motivele invocate pentru refuzul accesului, asociate cu schimbările tehnologice semnificative din ultimii 20 de ani, arată că este timpul să analizăm dacă normele răspund nevoilor publicului în acest domeniu.

Am avut plăcerea să organizez a treia ediție a Premiului pentru bună administrare, în cadrul căreia premiul cel mare a fost acordat în mod egal personalului Direcției Generale Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene din cadrul Comisiei și personalului Serviciului European de Acțiune Externă, pentru eforturile lor de repatriere a persoanelor blocate în străinătate din cauza pandemiei. Încă o dată, premiul a evocat activitatea excelentă desfășurată de administrația UE. Sper ca acest premiu să îi inspire și pe alții să prezinte proiecte în viitor.

Acest raport anual poartă noul logo al Ombudsmanului European, menit să integreze o imagine publică contemporană și să consolideze înțelegerea rolului nostru în administrația UE. Prezența drapelului european transmite clar că facem parte din grupul de instituții și organe ale UE, iar cele trei elemente ale logoului reprezintă obiectivele principale ale misiunii noastre: asumarea răspunderii, transparență și încredere.

În sfârșit, mulțumesc Parlamentului European pentru aprobarea cu un procent copleșitor a unui nou statut care menține atribuțiile Biroului, consolidează temeiul juridic al Ombudsmanului și introduce garanții care asigură în continuare independența Biroului.

Consider că noul statut este o validare a eforturilor Biroului nostru de a menține instituțiile UE în topul administrațiilor publice excelente.

Emily O’Reilly

1. Anul 2021 pe scurt

2. Teme esențiale

Ombudsmanul vine în sprijinul oamenilor, al întreprinderilor și al organizațiilor în relația acestora cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE. Problemele sunt variate, de la lipsa de transparență în procesul de decizie până la refuzarea accesului la documente, încălcări ale drepturilor fundamentale și chestiuni de natură contractuală. Diversele secțiuni oferă o imagine de ansamblu asupra cazurilor-cheie din fiecare domeniu vizat.

2.1. Fenomenul „ușilor turnante”

În 2021, Biroul Ombudsmanului a continuat să se concentreze pe modul în care administrația UE abordează așa-numita practică a „ușilor turnante” – în care funcționarii UE se angajează pe posturi din sectorul privat sau angajații din sectorul privat se alătură serviciului public. Obiectivul general al Ombudsmanului este de a echilibra dreptul la muncă cu interesul public de a avea o administrație a UE care să funcționeze la cele mai înalte standarde de integritate și de asumare a răspunderii.

Ca parte a acestui obiectiv, Ombudsmanul a deschis o anchetă strategică amplă privind modul în care Comisia gestionează situațiile de „uși turnante”. Echipa de anchetă a Ombudsmanului a inspectat dosare legate de decizii adoptate de Comisie – în 2019, 2020 și 2021 – privind cereri adresate de manageri de nivel superior și mediu pentru aprobarea fie a unui nou loc de muncă, fie a concediului fără plată cu scopul de a desfășura o altă activitate. Dosarele au vizat în total 14 direcții generale, pe lângă toate cabinetele comisarilor, Serviciul juridic al Comisiei, Secretariatul General, grupul de reflecție intern al Comisiei și Comitetul de control normativ.

După analizarea deciziilor Comisiei, Ombudsmanul i-a solicitat acesteia clarificări suplimentare, inclusiv despre cât de des a interzis unui membru al personalului, astfel cum se prevede la articolul 16 din Statutul funcționarilor, să se angajeze pe un post vizat și cum combate riscul ca foștii membri ai personalului să își consilieze noii colegi privind aspecte legate de rolurile lor anterioare. Ancheta a continuat în 2022.

Ombudsmanul a deschis și anchete în urma unor plângeri legate de fenomenul „ușilor turnante”. Una dintre acestea a vizat mutarea vicepreședintelui spaniol al Băncii Europene de Investiții (BEI) la o societate spaniolă de utilități publice care a primit împrumuturi de la bancă. Reclamanții – doi deputați în Parlamentul European – și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile de conflicte de interese și la măsurile propuse de BEI pentru atenuarea acestor riscuri. Ombudsmanul a inspectat documentele privind decizia BEI de a aproba mutarea și a solicitat BEI să răspundă la o serie de întrebări.

O altă anchetă privind fenomenul „ușilor turnante” a vizat Agenția Europeană de Apărare (AEA), care a aprobat mutarea fostului său director executiv pentru a deveni consilier strategic la Airbus, unul dintre cei mai mari actori din industria de apărare europeană. Ancheta din proprie inițiativă a concluzionat că AEA ar fi trebuit să interzică mutarea din motive de conflict de interese. Ombudsmanul a recomandat ca, în viitor, AEA să interzică personalului său de nivel superior să ocupe funcții în situația în care există un conflict de interese clar. De asemenea, AEA ar trebui să stabilească criterii pentru interzicerea acestor mutări și solicitanții de posturi de nivel superior ar trebui să fie informați cu privire la criteriile respective. AEA a fost de acord să pună în aplicare recomandările privind posibilitatea de a interzice personalului să ocupe anumite funcții și oferirea de orientări personalului cu privire la modul în care va aplica o astfel de măsură.

2.2. Accesul la documente

Cetățenii UE au drepturi ample de acces la documentele deținute de instituțiile UE. Ombudsmanul servește drept mecanism de recurs pentru persoanele care întâmpină dificultăți în încercarea de accesare a acestor documente.

În 2021, un reclamant care dorea să obțină acces la mesajele text trimise de președinta Comisiei Europene directorului general al unei companii farmaceutice importante a adus în prim-plan întrebarea dacă administrația UE înregistrează mesaje text și instantanee în context profesional. Ombudsmanul a întrebat Comisia care este politica sa privind această chestiune și cum a căutat mesajele text menționate de reclamant.

Într-o acțiune separată, Ombudsmanul a întrebat opt instituții și agenții ale UE (Comisia, Consiliul, Parlamentul, Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Agenția Europeană pentru Medicamente, Frontex și Banca Centrală Europeană) ce măsuri au instituit pentru documentarea mesajelor text și instantanee din contextul profesional.

Ombudsmanul a primit plângeri legate la accesul la documente, referitoare la o serie de instituții și organisme diferite ale UE.

Pe parcursul unei anchete privind accesul la detaliile unui contract pe care Comisia l-a semnat cu o companie farmaceutică pentru achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, Comisia a publicat versiuni cu porțiuni inaccesibile ale contractului și ale unor contracte similare cu alte companii farmaceutice. În contextul unei anchete a Ombudsmanului, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a fost de acord ca viitoarele sale procese-verbale din Consiliului supraveghetorilor să cuprindă informații despre voturile membrilor cu privire la deciziile referitoare la standardele de reglementare.

O altă agenție a UE cu competențe de reglementare, Autoritatea Bancară Europeană, a acceptat să comunice detaliile voturilor sale din Consiliului supraveghetorilor referitoare la o investigație privind încălcarea dreptului Uniunii de către autoritățile naționale cu privire la supravegherea a două bănci specifice.

S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în cadrul unei anchete privind modul în care Frontex prelucrează cererile de acces public prin intermediul portalului său online. Reclamanții au semnalat probleme în legătură cu declarația Frontex privind dreptul de autor, cu perioadele de păstrare a documentelor, precum și cu modul în care portalul Frontex interacționează cu alte portaluri online. Ancheta a continuat în 2022.

Din păcate, administrația UE nu a dat curs întotdeauna propunerilor Ombudsmanului în anchetele privind accesul la documente. Ombudsmanul a constatat administrarea defectuoasă după ce Comisia a refuzat să acorde accesul la informații privind importurile de ulei alimentar uzat. Comisia a afirmat că, deși colectează datele solicitate, nu elaborează documente extrăgând informațiile solicitate de reclamant și, prin urmare, a refuzat să dea curs unei propuneri de soluție formulate de Ombudsman. Ombudsmanul a constatat administrarea defectuoasă și după ce Comisia a refuzat să comunice documente legate de achiziția a 1,5 milioane de măști medicale care nu au respectat standardele de calitate necesare. Ombudsmanul a observat interesul public puternic pentru divulgarea acestor informații.

În 2018, Ombudsmanul a lansat o procedură accelerată de soluționare rapidă a plângerilor privind accesul public la documente. Această procedură a fost revizuită în 2021 și a avut rezultate excelente, printre care se numără:

• scăderea semnificativă a perioadelor de prelucrare;
• creșterea numărului de plângeri privind accesul la documente;
• satisfacția generală a părților interesate față de procedura accelerată.

2.3. Aspecte etice

O serie de anchete ale Ombudsmanului vizează asigurarea faptului că instituțiile UE pun în aplicare normele existente pentru a asigura un standard ridicat de etică la nivelul administrației UE.

În urma unei plângeri depuse de un deputat în Parlamentul European, Ombudsmanul a examinat componența Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital din UE (UPC). Comisia a luat în considerare recomandările Forumului, care a reunit directori de nivel superior din industrie, experți internaționali și oameni de știință, pentru Planul său de acțiune privind UPC. Pe parcursul evaluării proprii a solicitanților care urmau să fie desemnați pentru a acționa în mod independent, Comisia a constatat că cinci dintre aceștia aveau interese care compromiteau sau se putea considera că le-ar compromite capacitatea de a acționa în mod independent și în interesul public. Totuși, Comisia nu și-a respectat atunci propriile norme privind gestionarea acestor conflicte de interese. Ombudsmanul a constatat administrarea defectuoasă și a propus ca rapoartele unui grup de experți să specifice și tipurile de membri ai grupului de experți.

Două organizații ale societății civile au depus plângeri privind participarea președintei Comisiei și a unui vicepreședinte al Comisiei la un videoclip de susținere a campaniei electorale a unui partid politic croat. Reclamanții au pus sub semnul întrebării dacă acest lucru a fost în conformitate cu codul de conduită al Comisiei pentru membrii săi. Ca răspuns la scrisoarea Ombudsmanului prin care se solicita clarificarea acestei chestiuni, Comisia a afirmat că intenționează să elaboreze orientări privind modul în care comisarii pot participa la campaniile electorale naționale.

În urma unei anchete a Ombudsmanului în legătură cu cheltuielile de călătorie legate de o călătorie oficială în China, Comitetul Economic și Social European a acceptat, în 2021, să îmbunătățească transparența cu privire la cheltuielile și diurnele membrilor săi, publicând în mod proactiv aceste informații pe site-ul său. Informațiile suplimentare includ detalii despre normele privind rambursare și diurnele, precum și informații despre evenimente specifice care au loc în străinătate și despre cheltuielile asociate acestora.

În aprilie, Comisia a reacționat în mod constructiv la sugestiile Ombudsmanului în urma unei anchete privind decizia sa de a atribui societății BlackRock Investment Management un contract pentru efectuarea unui studiu într-un domeniu financiar și de reglementare care prezenta interes pentru compania respectivă. În răspunsul său, Comisia a afirmat că ia în considerare emiterea unor orientări suplimentare privind conflictele de interese, pentru a sprijini personalul care se ocupă de procedurile de atribuire a contractelor. Comisia a afirmat și că reflectează asupra posibilității de a propune amendamente la Regulamentul financiar – dreptul Uniunii care guvernează modalitatea de desfășurare a procedurilor de atribuire a contractelor finanțate din bugetul UE – pentru a include obligația ofertanților de a comunica potențialele conflicte de interese. Constatările Ombudsmanului au fost sprijinite de Parlament, care a solicitat Comisiei să actualizeze Regulamentul financiar pentru a combate posibilele conflicte de interese în materie de contracte legate de politici.

2.4. Drepturile fundamentale

În martie, Ombudsmanul a deschis o anchetă din proprie inițiativă privind modul în care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) își respectă obligațiile în materie de drepturi fundamentale și garantează asumarea răspunderii în legătură cu responsabilitățile sale sporite. Aceste responsabilități mai mari au început în decembrie 2019, odată cu intrarea în vigoare a noului regulament privind Frontex, Regulamentul (UE) 2019/1896. Ancheta urmărește să clarifice chestiuni legate de asumarea răspunderii pentru „operațiunile comune” ale Frontex, de activitățile legate de „returnările” migranților, precum și de sprijinul pentru migrație în ceea ce privește verificarea la frontierele externe ale UE.

Ancheta are loc în urma unei anchete separate a Ombudsmanului privind „mecanismul de tratare a plângerilor” al Frontex, în care Ombudsmanul a atras atenția asupra întârzierilor înregistrate de Frontex în punerea în aplicare a noilor sale obligații referitoare atât la mecanism, cât și la ofițerul pentru drepturile fundamentale. Echipa de anchetă a Ombudsmanului a identificat și deficiențe ale mecanismului de tratare a plângerilor care pot îngreuna raportarea presupuselor încălcări ale drepturilor fundamentale și solicitarea de măsuri reparatorii. Ombudsmanul a făcut câteva propuneri practice pentru a consolida independența mecanismului de tratare a plângerilor și pentru a încuraja persoanele interesate să îl utilizeze. Acestea au inclus faptul că informațiile publice despre mecanism ar trebui să menționeze că formularea de plângeri cu privire la presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale nu va aduce atingere deciziilor privind azilul.

O altă anchetă esențială legată de drepturile fundamentale s-a axat pe modul în care Comisia asigură respectarea de către autoritățile croate a drepturilor fundamentale în contextul operațiunilor de gestionare a frontierelor. Reclamantul, Amnesty International, a exprimat îndoieli în legătură cu instituirea de către Croația a unui „mecanism de monitorizare” pentru a se asigura că operațiunile de gestionare a frontierelor respectă pe deplin drepturile fundamentale și dreptul Uniunii. În timpul verii, Croația a anunțat că a instituit un astfel de mecanism. Constatările generale ale Ombudsmanului vor fi publicate la începutul anului 2022.

Ombudsmanul a deschis o anchetă din proprie inițiativă pentru a examina modul în care Comisia Europeană monitorizează utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru promovarea dreptului persoanelor cu dizabilități și al persoanelor în vârstă la o viață independentă. Ombudsmanul a solicitat Comisiei să răspundă la o serie de întrebări și apoi a efectuat o consultare specifică a părților interesate.

Ombudsmanul utilizează adesea inițiative de colectare de informații pentru a atrage atenția asupra unei probleme fără să deschidă o anchetă formală. Într-o astfel de inițiativă, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să ofere detalii despre modul în care asigură respectarea drepturilor omului în acordurile comerciale internaționale pe care le semnează UE. Inițiativa urmărește să examineze utilizarea „clauzelor privind drepturile omului” în aceste acorduri comerciale internaționale, precum și să analizeze modul în care sunt tratate drepturile omului după intrarea în vigoare a acordurilor comerciale. Cererea de informații are loc în urma mai multor anchete ale Ombudsmanului în acest domeniu, inclusiv, cel mai recent, a unei anchete din 2020 privind nefinalizarea de către Comisie a unei evaluări actualizate a impactului asupra dezvoltării durabile înainte de încheierea acordului comercial dintre UE și Mercosur. Decizia Ombudsmanului, publicată în martie, a constatat că Comisia ar fi trebui să efectueze o evaluare actualizată înainte de încheierea acordului comercial. Ombudsmanul a solicitat ca, în negocierile comerciale viitoare, aceste evaluări să fie finalizate înainte de acordul final.

În urma anunțului din aprilie al Comisiei că intenționează să propună norme privind inteligența artificială (IA), Ombudsmanul s-a adresat în scris atât Comisiei, cât și Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) pentru a solicita informații suplimentare despre implicațiile potențiale ale noilor norme propuse. Echipa de anchetă a Ombudsmanului s-a întâlnit apoi cu reprezentanți ai Comisiei pentru a discuta chestiuni legate de modul în care ar putea funcționa normele privind IA. Problemele semnalate au inclus scopul în care administrația Comisiei utilizează în prezent IA și modalitățile de a garanta că normele viitoare vor lua în considerare interesul public.

2.5. Asumarea răspunderii în procesul de decizie

Continuând activitatea anterioară privind asumarea răspunderii în procesul de decizie din UE, Ombudsmanul a deschis, în noiembrie, o anchetă privind modul în care Comisia se asigură că interacțiunile sale cu lobbyiștii pentru industria tutunului sunt transparente. Comisiei i s-a solicitat să pună la dispoziție în scopul inspecției toate documentele legate de interacțiunile cu lobbyiștii pentru industria tutunului din 2020 și 2021, inclusiv cererile de acces public la documente cu privire la aceste interacțiuni. Ombudsmanul a solicitat și să inspecteze orientările interne care au fost furnizate personalului Comisiei.

UE este parte la Convenția-cadru privind controlul tutunului (CCCT) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), conform căreia trebuie să împiedice industria tutunului să aibă un impact negativ asupra politicilor de sănătate publică. Printre altele, acest lucru impune Comisiei să fie transparentă pe deplin și în mod proactiv cu privire la reuniunile cu reprezentanții industriei tutunului. Totuși, în afară de DG SANTE și DG TAXUD, departamentele Comisiei nu publică în mod proactiv detalii privind reuniunile care au loc sub nivelul directorilor generali.

Ca reacție la ancheta Ombudsmanului prin care s-a examinat transparența răspunsului său la pandemia de COVID-19, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a instituit măsuri de îmbunătățire a asumării răspunderii pentru procesul său de decizie. Printre acestea se numără facilitarea urmăririi de către public a evoluției consilierii sale științifice și a consultării datelor care stau la baza evaluărilor sale științifice. De asemenea, ECDC s-a angajat să asigure mai multă transparență privind schimburile cu partenerii internaționali și să-și îmbunătățească comunicarea cu publicul larg.

Evaluarea de către Ombudsman a răspunsului Consiliului la pandemie a constatat că, în primele luni ale crizei, reuniunile ministeriale de la distanță nu au respectat standardele de transparență aplicabile reuniunilor în persoană ale Consiliului desfășurate în condiții normale. Totuși, Ombudsmanul a observat și că unele practici adoptate de Consiliu în această perioadă au îmbunătățit asumarea răspunderii și a solicitat continuarea lor. Practicile au inclus utilizarea mai amplă a observațiilor scrise înainte de reuniunile funcționarilor publici naționali și după acestea, ceea ce a dus la creșterea numărului de documente despre discuțiile grupului de lucru.

Pentru a putea urmări modul de adoptare a deciziilor la nivelul UE, cetățenii au nevoie de o arhivă de documente la care să poată solicita accesul. Pentru a fi semnificative și utile, aceste arhive publice de documente trebuie să fie actualizate și complete. În urma unei anchete a Ombudsmanului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) a fost de acord să-și îmbunătățească și să-și actualizeze arhiva de documente – inclusiv prin crearea unei pagini web specifice pentru arhiva sa – astfel încât aceasta să devină un instrument mai util pentru public.

Ombudsmanul a analizat și arhiva publică de documente a Frontex, în urma unei plângeri în care se susținea că aceasta nu a fost întreținută corespunzător. Ombudsmanul a prezentat o serie de propuneri de soluții pentru îmbunătățirea arhivei, pe care Frontex a acceptat apoi să le pună în aplicare.

Preocupările legate de transparența procesului de decizie în probleme de mediu au continuat să fie o sursă de plângeri în 2021.

În aprilie 2021, Ombudsmanul a deschis o anchetă privind rolul Comisiei pentru evaluarea sustenabilității proiectelor privind gazele prezentate ca proiecte de importanță regională de către Comunitatea Energiei (care reunește UE, țările din Balcanii de Vest, din regiunea Mării Negre și Norvegia). Reclamantul a considerat că proiectele nu au fost supuse unei evaluări adecvate a sustenabilității înainte de a fi incluse pe listă, întrucât metodologia utilizată a fost similară cu o metodologie utilizată anterior pentru evaluarea „proiectelor de interes comun” ale UE pe care, ulterior, Comisia a considerat-o inadecvată.

În urma unei plângeri depuse de un grup de organizații ale societății civile, Ombudsmanul a deschis o anchetă privind modul în care Comisia a efectuat o consultare publică referitoare la inițiativa privind guvernanța corporativă sustenabilă, care are scopul de a încuraja companiile să gestioneze mai bine aspectele de sustenabilitate în activitățile lor. Reclamanții au susținut că, în raportarea privind rezultatul consultării, Comisia nu a luat în considerare în mod adecvat opiniile tuturor respondenților la consultare.

În iunie, Ombudsmanul a prezentat Băncii Europene de Investiții (BEI) constatările preliminare privind transparența informațiilor referitoare la mediu în legătură cu proiectele finanțate de bancă, atât în mod direct, cât și indirect.

Ombudsmanul a sugerat că BEI ar trebui să publice mult mai multe detalii despre implicațiile pe care proiectele finanțate de aceasta le au asupra mediului. Ombudsmanul a solicitat BEI să publice documentele-sursă care conțin faptele, precum și ipotezele tehnice și calculele utilizate la evaluarea proiectelor. Pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului, Ombudsmanul a propus și ca BEI să acorde prioritate îmbunătățirii transparenței proactive, astfel încât rapoartele sale de monitorizare a proiectelor în curs să fie publicate rapid.

Este cert faptul că va exista un interes public mare privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) al UE – fonduri menite să fie utilizate pentru a ajuta UE să se redreseze de pe urma pandemiei și să răspundă provocărilor precum criza climatică. În acest scop, Ombudsmanul s-a adresat în scris Comisiei, solicitându-i să anticipeze interesul puternic pentru negocierile sale cu statele membre cu privire la planurile lor de redresare și reziliență. Observând probabilitatea cererilor de acces la documente în legătură cu acest aspect, Ombudsmanul a sugerat Comisiei să furnizeze mai multe informații despre documentele relevante pe care le deține.

3. Statutul revizuit al Ombudsmanului

În iunie 2021, cu o majoritate foarte largă – 602 voturi pentru din 692 exprimate – Parlamentul a adoptat un statut actualizat pentru Biroul Ombudsmanului. Noul statut codifică multe dintre practicile de lucru de succes ale Biroului din ultimii ani. Ombudsmanul va putea să lanseze anchete din proprie inițiativă ori de câte ori le consideră întemeiate, în conformitate cu tratatul. Aprobarea puternică a noului statut poate fi considerată o validare a activității Biroului în ceea ce privește gestionarea plângerilor cetățenilor și efectuarea anchetelor.

Actul ia în considerare noul temei juridic din Tratatul de la Lisabona și este mai degrabă un regulament al Parlamentului decât o decizie. Statutul a fost primul act legislativ în temeiul Tratatului de la Lisabona care se bazează pe dreptul de inițiativă legislativă al Parlamentului. Statutul revizuit oferă un temei juridic consolidat pentru Birou și introduce noi garanții care asigură în continuare independența acestuia, inclusiv un buget adecvat pentru a sprijini activitățile Biroului. Se prevede o nouă perioadă de existență a stării de incompatibilitate, de doi ani, pentru politicienii care doresc să devină candidați pentru alegerea ca Ombudsman European, inclusiv pentru deputații în Parlamentul European. Aceasta va contribui la protejarea independenței Biroului, care este esențială pentru rolul său în temeiul tratatului.

Statutul revizuit menține atribuțiile solide ale Ombudsmanului în materie de anchetă, inclusiv faptul că instituțiile trebuie să furnizeze Ombudsmanului orice informație necesară pentru anchetele sale. După caz, în legătură cu o anchetă, Ombudsmanul poate fi audiat în fața Parlamentului, din proprie inițiativă sau la cererea acestuia din urmă.

În prezent, Biroul își actualizează dispozițiile de punere în aplicare privind Statutul, care descriu în detaliu procedurile de lucru ale Biroului.

4. 20 de ani de la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001

Transparența și accesul la documente sunt de mult timp o prioritate pentru Ombudsman și reprezintă aproape un sfert din anchetele efectuate de Birou. Ombudsmanul servește drept mecanism de recurs pentru persoanele cărora li se refuză accesul la documentele UE, ceea ce îi oferă Biroului o expertiză considerabilă privind modul în care acest drept fundamental este aplicat în practică de administrația UE.

Anul 2021 a marcat a 20-a aniversare a intrării în vigoare a „actului legislativ al UE privind transparența” [Regulamentul (CE) nr. 1049/2001], care a dat o expresie concretă dreptului de acces public la documentele UE și a sporit semnificativ asumarea răspunderii de către administrația UE. Cu această ocazie, Ombudsmanul s-a asigurat că Biroul acordă o atenție deosebită accesului la documente pe tot parcursul anului.

Acest lucru a culminat cu o conferință publică, ce a avut loc la 15 noiembrie la Bruxelles – Accesul la documentele UE: ce urmează? Conferința, care a avut loc în format „hibrid”, a fost împărțită în două părți: un grup la nivel înalt care a analizat viitorul normelor privind accesul la documente și un grup de experți care a examinat experiențele pe care le au cetățenii când solicită documente.

Pentru grupul la nivel înalt, Ombudsmanului European, Emily O’Reilly, i s-au alăturat Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență a Comisiei Europene, Heidi Hautala, vicepreședintă a Parlamentului European, și Reijo Kemppinen, director general pentru comunicare și informare în cadrul Secretariatului General al Consiliului. Pentru a se pregăti pentru conferință, Ombudsmanul a efectuat un studiu ad-hoc referitor la unele părți interesate și experiența lor în solicitarea accesului la documentele UE.

Mai devreme în cursul anului, Ombudsmanul desfășurase o inițiativă pentru a afla cum procedează instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE pentru a informa publicul cu privire la dreptul de acces public la documente. Inițiativa a avut ca rezultat un ghid pentru instituțiile UE privind politicile și practicile pe care acestea ar trebui să le instituie pentru punerea în aplicare a dreptului de acces public, ghid care a fost publicat la data conferinței (15 noiembrie).

Un aspect-cheie, semnalat în timpul conferinței și prin plângeri, este modul în care administrația UE tratează mesajele text și instantanee și alte tehnologii noi în contextul obligațiilor sale privind transparența. În iulie, Ombudsmanul a lansat o inițiativă strategică care determină modul în care administrația înregistrează mesajele text și instantanee trimise/primite de membrii personalului în cadrul activității lor profesionale. Inițiativa are scopul de a face bilanțul normelor și practicilor actuale privind evidența acestor mesaje, în vederea identificării bunelor practici din administrația UE.

5. Premiul pentru bună administrare

Premiul pentru bună administrare 2021 acordat de Ombudsman a onorat eforturile extraordinare de a ajuta la repatrierea a peste jumătate de milion de cetățeni ai Uniunii blocați în toată lumea din cauza pandemiei.

Proiectele câștigătoare ex aequo au fost desfășurate de personalul din cadrul Direcției Generale Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a Comisiei (DG ECHO) și din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Câștigătorii marelui premiu și cei din diverse categorii au fost anunțați în timpul ceremoniei digitale din iunie, care a început cu un mesaj video al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.

Vorbind despre efectele COVID-19 atât asupra activității interne, cât și asupra activității externe a administrației UE, Ombudsmanul O’Reilly a constatat că „multe dintre proiectele depuse au demonstrat eforturile mari depuse de personalul UE pentru a ajuta cetățenii în timpul pandemiei”.

În septembrie a avut loc o scurtă ceremonie ulterioară în Grădina cetățenilor din Bruxelles, în cadrul căreia premiile au fost înmânate personal.

Premiul bienal – lansat de Emily O’Reilly în 2017 – recunoaște acțiunile administrației publice a UE care au impact vizibil și pozitiv direct asupra vieților cetățenilor din întreaga Europă și din afara acesteia. S-au acordat și premii în patru categorii.

Nominalizările au fost evaluate de o comisie consultativă independentă, iar câștigătorii au fost aleși de Ombudsman.

6. Plângeri și anchete: cum venim în ajutorul publicului

Ombudsmanul European ajută persoanele fizice, întreprinderile și organizațiile care se confruntă cu probleme legate de administrația UE prin tratarea plângerilor pe care le trimit, dar și prin încercarea de a promova bune practici administrative prin identificarea proactivă a unor aspecte sistemice mai generale din cadrul instituțiilor UE.

Ombudsmanul urmărește constant să îmbunătățească procedurile interne, cu scopul de a se asigura că Biroul tratează anchetele în cel mai eficient mod posibil și că reclamanții au o experiență optimă. Direcția de anchetă simplificată, care a fost creată în 2020, a adus îmbunătățiri suplimentare în acest scop. Printre aceste îmbunătățiri se numără perfecționarea expertizei și a bunelor practici prin intermediul unor echipe de anchetă tematică, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea în continuare a coerenței și a eficienței anchetelor Ombudsmanului.

Deși procedurile de lucru hibrid au fost menținute pe tot parcursul anului 2021, sistemul de plângeri online al Ombudsmanului a arătat că a existat o continuitate în acest domeniu central al activității Biroului. Numărul de plângeri tratate de Birou a crescut în comparație cu anul 2020.

S-au adus îmbunătățiri suplimentare cu privire la modul de prezentare și de publicare online a anchetelor Ombudsmanului, cu scopul de a facilita urmărirea de către public a activității Biroului. O nouă secțiune de „Anchete principale” de pe site pune accentul pe anchetele Ombudsmanului care au o importanță publică mai mare. A fost introdusă o nouă secțiune care vizează activitatea Ombudsmanului privind accesul public la documente. A fost îmbunătățită și funcționalitatea de căutare de pe site.

Atât diversitatea echipei de responsabili de caz din cadrul Biroului, cât și site-ul reflectă angajamentul Ombudsmanului de a comunica cu persoanele care solicită sprijin în cele 24 de limbi oficiale ale UE.

Deși Ombudsmanul nu este întotdeauna în măsură să ancheteze toate plângerile primite, Biroul încearcă totuși să ajute toate persoanele care solicită asistență, de exemplu oferindu-le recomandări privind alte posibilități de recurs.

6.1. Tipul și originea plângerilor

6.1.1. Prezentare generală privind plângerile și anchetele strategice

Ombudsmanul poate deschide o anchetă numai pentru plângerile care țin de competența sa și care îndeplinesc „criteriile de admisibilitate” necesare, cum ar fi încercarea anterioară de a rezolva problema direct cu instituția implicată. Noua structură organizatorică a adus îmbunătățiri suplimentare ale modului în care Ombudsmanul tratează plângerile, reducând timpul necesar pentru prelucrarea plângerilor și finalizarea anchetelor.

Temele activității Biroului derivă din mandatul Ombudsmanului și din natura plângerilor primite, care reprezintă majoritatea cazurilor investigate. Anul 2021 a marcat a 20-a aniversare a intrării în vigoare a „actului legislativ al UE privind transparența” [Regulamentul (CE) nr. 1049/2001]. Cu această ocazie, Ombudsmanul s-a asigurat că Biroul acordă atenție accesului la documente pe tot parcursul anului. La fel ca în anii precedenți, transparența rămâne tema principală a plângerilor și aceasta este o prioritate și pentru activitatea strategică a Ombudsmanului.

Pe lângă activitatea sa de bază referitoare la plângeri, Ombudsmanul derulează anchete strategice și inițiative mai ample, având ca obiect probleme sistemice ale instituțiilor UE. În conformitate cu strategia „Spre 2024” a Ombudsmanului, în anul 2021 a avut loc o creștere a activității sale strategice, cu un număr mai mare de anchete și inițiative deschise privind o gamă diversă de probleme.

6.1.2. Plângeri aflate în afara competenței Ombudsmanului European

În 2021, Ombudsmanul European a prelucrat peste 1 400 de plângeri al căror obiect nu era de competența sa, în special pentru că nu viza activitatea administrației Uniunii Europene. Peste 40 % din plângerile de acest tip au venit din Spania, Polonia și Germania.

În majoritatea cazurilor, cetățenii s-au adresat Ombudsmanului cu probleme referitoare la asistența medicală, egalitatea de tratament sau discriminare și protecția consumatorilor, precum și cu plângeri referitoare la pandemia de COVID-19. Aceste plângeri necuprinse în mandat au vizat în principal probleme întâmpinate în relația cu organele publice naționale, regionale sau locale, precum și cu instanțele naționale sau internaționale (cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului). A existat și un număr mare de plângeri referitoare la sectorul privat. Alte plângeri necuprinse în mandat s-au referit la activitatea politică sau legislativă a instituțiilor UE.

Ombudsmanul a răspuns tuturor persoanelor care au solicitat ajutor, în limba de redactare a plângerii sau în limba preferată de reclamant. Răspunsurile au clarificat în ce constă mandatul Ombudsmanului și, pe cât posibil, au recomandat reclamanților alte organe care i-ar putea ajuta. De asemenea, cu acordul reclamanților, Ombudsmanul a înaintat unele plângeri către membrii potriviți din cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor.

În cazurile în care reclamanții și-au exprimat nemulțumirea față de anumite acte legislative ale UE, în general Ombudsmanul i-a sfătuit să se adreseze Comisiei pentru petiții a Parlamentului European. Reclamanții care semnalau alte probleme, inclusiv punerea în aplicare a dreptului Uniunii, au fost îndrumați spre Comisia Europeană, mediatorii naționali sau regionali sau către rețele ale UE cum ar fi Europe Direct și SOLVIT.

6.2. Cine a fost vizat?

6.3. Care a fost obiectul anchetelor?

6.4. Rezultatele obținute

6.5. Impact și realizări

Unul dintre obiectivele generale ale Ombudsmanului European este acela de a realiza îmbunătățiri tangibile pentru reclamanți și public în administrația UE. Ombudsmanul realizează acest lucru formulând propuneri sub formă de soluții, recomandări și sugestii. Ombudsmanul poate să promoveze îmbunătățirea și prin inițiative strategice, care nu sunt anchete formale. De asemenea, Ombudsmanul poate să îndemne o instituție să soluționeze o problemă chiar înainte de prezentarea unei propuneri de soluții sau a unei recomandări formale.

6.5.1. Rata de acceptare

Rata de acceptare este procentul de răspunsuri pozitive raportat la numărul total de propuneri (soluții, recomandări și sugestii) prezentate de Ombudsman. Deoarece Ombudsmanul le acordă instituțiilor un termen maxim de șase luni pentru a da curs sugestiilor formulate în deciziile sale de închidere a anchetelor, rata de acceptare pentru 2021 vizează cazurile închise în 2020.

În 2020, instituțiile UE au cooperat în mod satisfăcător cu Ombudsmanul în 81 % din cazuri. Această rată reprezintă o îmbunătățire față de anul anterior (până în 2020, raportul „Se îndreaptă lucrurile?” a prezentat modul în care instituțiile UE au răspuns Ombudsmanului în cazurile închise în anul anterior. În urma adoptării noului Statut al Ombudsmanului în 2021, această evaluare este inclusă acum în Raportul anual).

În total, instituțiile UE au reacționat pozitiv la 29 din 36 de propuneri de corectare sau îmbunătățire a practicilor administrative formulate de Ombudsman. Dintre cele 12 instituții cărora Ombudsmanul le-a adresat propuneri, 10 au aplicat integral soluțiile, sugestiile și recomandările sale. Dintre celelalte două instituții, Comisia a aplicat 16 din cele 22 de propuneri adresate de Ombudsman, în timp ce Consiliul a aplicat una dintre cele două propuneri adresate de Ombudsman.

6.5.2. Impact mai amplu

Rata de acceptare surprinde răspunsurile date de instituții la propunerile formulate într-un anumit moment și nu surprinde pe deplin impactul activității Ombudsmanului în timp.

Investigațiile Ombudsmanului pot atrage atenția asupra aspectelor sistemice, iar schimbările în bine rezultate nu se reflectă întotdeauna în cifrele anuale.

Un exemplu ilustrativ în acest sens este ancheta Ombudsmanului privind sponsorizarea de către corporații a președințiilor Consiliului UE. Ca răspuns la constatările Ombudsmanului, Consiliul a convenit în cele din urmă asupra unor orientări privind sponsorizarea de către corporații pentru statele membre care dețin aceste președinții pentru o perioadă de șase luni. Ancheta a condus la îmbunătățirea transparenței cu privire la acest aspect: statele membre care dețin președinția au început să prezinte sponsorizările din partea corporațiilor pe site-urile oficiale ale președinției, permițând Parlamentului și mass-mediei să monitorizeze acest aspect.

Se poate obține un impact și prin intensificarea dezbaterii cu privire la o temă. Activitatea Ombudsmanului, împreună cu Parlamentul și mulți alții, poate avea un „efect de descurajare” important. Instituțiile sunt conștiente de faptul că acțiunile administrative care nu respectă standardele înalte așteptate de public ar putea da naștere unei anchete a Ombudsmanului sau unui control public mai amplu.

Un exemplu specific în acest sens se referă la problema participării membrilor Comisiei Europene la campaniile electorale naționale. Ombudsmanul a primit două plângeri legate de participarea președintei Comisiei și a unui vicepreședinte al Comisiei la un videoclip de campanie pentru un partid politic croat. Deși nu a considerat întemeiată deschiderea unei anchete, Ombudsmanul a solicitat Comisiei să clarifice modul în care este aplicat codul de conduită în contextul campaniilor electorale. Ca răspuns, Comisia a anunțat că va elabora orientări noi privind modul în care comisarii pot participa la campaniile pentru alegerile naționale.

7. Comunicare și cooperare

7.1. Comunicare

Biroul și-a continuat eforturile de promovare a activității Ombudsmanului European în fața celui mai larg public posibil. S-a utilizat o comunicare specifică și inovatoare pentru sensibilizarea publicului în legătură cu anchetele specifice și cu probleme generale cum ar fi transparența și etica, precum și cu rolul Ombudsmanului în promovarea unor standarde înalte de asumare a răspunderii pentru administrația UE.

Site-ul a evoluat în continuare ca hub de conținut dinamic pentru activitatea Ombudsmanului, simplificând cât mai mult posibil găsirea de către public a anchetelor relevante, a celor mai recente știri noi, precum și a explicațiilor pentru aspecte-cheie.

A fost introdusă pe site o nouă secțiune de „Anchete principale”, care pune accentul pe anchetele care au o importanță publică mai mare. Anchetele sunt enumerate pe baza celor mai recente actualizări și utilizând pagini scurte ale cazurilor, cu texte introductive ca puncte de intrare pentru persoanele care caută informații despre o anchetă. Funcționalitatea de căutare de pe site a fost îmbunătățită, facilitând găsirea de către vizitatori a documentelor pe care le caută.

Pe site-ul Ombudsmanului au fost introduse noi secțiuni, care vizează activitatea Ombudsmanului privind accesul public la documentele UE, precum și modalitatea de a avea acces la documentele Ombudsmanului. Accentul pus pe accesul la documente a fost completat cu o campanie de comunicare, precum și cu o poveste web și cu un scurt material video explicativ.

Pentru prima dată, Raportul anual din 2020 al Ombudsmanului a fost prezentat ca o poveste web, facilitând identificarea principalelor domenii de lucru ale Ombudsmanului și a situațiilor în care Biroul a avut cel mai mare impact.

Ombudsmanul a prezentat activitatea Biroului în timpul conferinței anuale de presă din mai. În timpul conferinței de presă, Ombudsmanul a anunțat deschiderea unei anchete ample privind modul în care Comisia gestionează fenomenul „ușilor turnante” (vezi mai sus) și a prezentat anchetele majore în curs și pe cele finalizate recent.

Pentru a răspândi informația despre câștigătorii Premiului pentru bună administrare și pentru a încuraja schimbul de idei și de bune practici, campania desfășurată pe platformele de comunicare socială cu privire la ceremonia de premiere a fost urmată de o reprezentare vizuală separată a proiectelor câștigătoare.

Ombudsmanul a participat la Evenimentul tineretului european (EYE2021) de la Strasbourg din 8 octombrie, care a fost organizat ca parte a procesului de consultare pentru Conferința privind viitorul Europei. Într-o dezbatere moderată de autoarea și activista Nini Tsiklauri, Ombudsmanul a răspuns unor întrebări adresate de tineri cu privire la activitatea Biroului, precum și la probleme precum transparența și democrația, dar și viitorul UE.

În 2021, la fel ca în anul precedent, contul cu cea mai rapidă creștere pe platformele de comunicare socială a fost cel de Instagram (creștere de 46 %, ceea ce înseamnă 1 195 de urmăritori noi). Pe LinkedIn, numărul de urmăritori a crescut cu 24 % (+ 1 148), iar pe Twitter, unde Ombudsmanul are cel mai numeros public dintre toate platformele de comunicare socială, numărul de urmăritori a ajuns la 31 300 în decembrie 2021, ceea ce reprezintă o creștere cu 7 % (+ 2 140).

În sfârșit, Ombudsmanul și membrii personalului și-au continuat activitățile de comunicare acordând interviuri presei, luând cuvântul în cadrul unor conferințe academice și juridice importante și adresându-se grupurilor de vizitatori.

7.2. Relațiile cu instituțiile europene

7.2.1. Parlamentul European

Relațiile excelente dintre Ombudsmanul Emily O'Reilly și Parlament au fost consolidate în continuare în 2021. La începutul anului, Ombudsmanul a luat cuvântul într-una din sesiunile plenare ale Parlamentului și, pe tot parcursul anului, Ombudsmanul și membrii personalului său au participat la reuniuni ale comisiilor pentru a prezenta activitatea Ombudsmanului privind anchetele specifice. Ombudsmanul s-a întâlnit periodic cu deputați în Parlamentul European din întregul spectru politic, fie prin videoconferință, fie personal la Bruxelles și la Strasbourg. Din cauza pandemiei, predarea raportului anual pe 2020 al Ombudsmanului către Președintele Parlamentului European a avut loc prin mijloace digitale, la data de 6 septembrie 2021.

7.2.2. Comisia pentru petiții

Comisia pentru petiții a Parlamentului European face parte din Rețeaua europeană a ombudsmanilor și este comisia parlamentară responsabilă pentru relațiile cu Ombudsmanul European. Colaborarea strânsă dintre cele două organe este importantă pentru creșterea asumării răspunderii democratice a instituțiilor UE. Pe tot parcursul anului, activitatea Ombudsmanului a fost sprijinită intens de comisie și de președinta acesteia, Dolors Montserrat, cu care Ombudsmanul s-a întâlnit periodic. Ombudsmanul și personalul său au participat la reuniunile comisiei pe teme de interes comun și câteva rezoluții adoptate de comisie s-au referit la anchetele Ombudsmanului, în special în legătură cu transparența și asumarea răspunderii de către administrația UE în contextul COVID-19.

7.2.3. Comisia Europeană

Comisia Europeană este cea mai mare instituție a UE. Domeniul său de activitate ca organ executiv al UE înseamnă că, în mod proporțional, majoritatea plângerilor primite de Ombudsman vizează activitatea Comisiei. Relația de lucru dintre Ombudsmanul European și Comisie a continuat să fie foarte constructivă în 2021. Vicepreședinta Comisiei, dna Jourová, a luat cuvântul în cadrul unei conferințe organizate de Ombudsman în noiembrie cu privire la accesul la documente (vezi mai sus) – o problemă pentru care Ombudsmanul primește numeroase plângeri – și a anunțat că Comisia va depune eforturi pentru îmbunătățirea normelor în acest domeniu. Au avut loc contacte periodice la nivelul serviciilor între cele două instituții, permițând personalului să mențină relații constructive.

7.2.4. Alte instituții, agenții și organizații

Relațiile cu diferite părți ale administrației UE reprezintă o parte integrantă a strategiei „Spre 2024” a Ombudsmanului. Un impact pozitiv și de lungă durată asupra administrației UE se poate realiza numai prin relații de strânsă cooperare. Ombudsmanul susține relațiile strânse cu numeroase instituții, organe și agenții ale UE. În 2021, Ombudsmanul European s-a întâlnit, printre alții, cu președintele Curții Europene de Justiție, cu procurorul-șef european, cu directorul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), cu președintele și cu directorul executiv al Autorității Bancare Europene (ABE), precum și cu un membru al Curții de Conturi Europene. Ombudsmanul menține relații bune și cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale. Ombudsmanul s-a întâlnit cu secretarul general al OCDE, Biroul său făcând parte în prezent din Rețeaua informală a OCDE privind transparența și asumarea răspunderii. Personalul Ombudsmanului a luat cuvântul în cadrul unor evenimente organizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Academia de Drept European (ERA) și Comisia Meijers, o rețea de cercetare olandeză privind dreptul Uniunii.

7.2.5. Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

În calitate de membru al Cadrului UE pentru Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), Ombudsmanul protejează, promovează și monitorizează punerea în aplicare a convenției de către administrația UE. În 2021, Cadrul UE a fost prezidat de Parlamentul European. Cadrul a urmărit îndeaproape evoluțiile privind Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 la care Cadrul a contribuit. De asemenea, a început pregătirile pentru revizuirea de către UE a punerii în aplicare a observațiilor finale ale Comisiei CRPD.

Continuând două anchete – închise în 2019 și, respectiv, în 2020 – privind modul în care sunt utilizate fondurile UE în legătură cu instituțiile de asistență socială, Ombudsmanul a deschis o anchetă din proprie inițiativă privind modul în care Comisia monitorizează fondurile UE utilizate pentru a promova dreptul persoanelor cu dizabilități și al persoanelor în vârstă la o viață independentă. În prezent, Ombudsmanul evaluează răspunsul Comisiei, după ce a consultat și organizațiile implicate în drepturile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor în vârstă.

Deoarece gestionarea fondurilor structurale și de investiții europene este partajată între Comisie și autoritățile naționale, Ombudsmanul a solicitat membrilor Rețelei europene a ombudsmanilor să-și prezinte opiniile cu privire la acest aspect. Ombudsmanul a organizat și un webinar cu membrii Rețelei europene a ombudsmanilor pentru a discuta despre îngrijirea instituționalizată, utilizarea fondurilor și lecțiile învățate în urma pandemiei de COVID-19.

În iunie 2021, Ombudsmanul a închis o inițiativă strategică privind modul în care Comisia satisface nevoile speciale ale angajaților cu dizabilități în contextul COVID-19. Pe baza răspunsului Comisiei la pandemie și a contribuției experților, inclusiv a Forumului european al persoanelor cu handicap și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Ombudsmanul a elaborat o listă orientativă de bune practici pentru satisfacerea nevoilor persoanelor cu dizabilități în situații de urgență.

Ombudsmanul a primit o plângere privind refuzul Comisiei Europene de a acorda, conform normelor sale, o creștere a alocației pentru copii pentru un membru al personalului care are un copil cu dizabilitate. Ombudsmanul a deschis o anchetă și a invitat Comisia să răspundă reclamantului și la un set de întrebări specifice.

Biroul și-a prezentat activitatea legată de drepturile persoanelor cu dizabilități în cadrul mai multor evenimente pe tot parcursul anului, inclusiv în cadrul unui eveniment organizat de Forumul european al persoanelor cu handicap.

7.3. Rețeaua europeană a ombudsmanilor

Ombudsmanul European a urmărit să consolideze cooperarea și metodele de lucru ale Rețelei europene a ombudsmanilor, o rețea informală coordonată de Ombudsmanul European. Rețeaua europeană a ombudsmanilor este formată din aproape 100 de birouri din 36 de țări europene și include și Comisia pentru petiții a Parlamentului European.

În 2021, Ombudsmanul European a urmărit să extindă rolul Rețelei europene a ombudsmanilor în ceea ce privește consolidarea capacităților și schimbul de bune practici. În acest scop, au fost organizate trei webinarii specifice pentru experții din birourile membrilor Rețelei europene a ombudsmanilor, care au inclus participarea unor experți din administrația UE. Aceste webinarii au pus accentul pe diferite teme: inteligența artificială și guvernarea electronică în administrațiile publice; mecanismul de tratare a plângerilor al Frontex și monitorizarea returnărilor forțate; precum și îngrijirea instituționalizată, utilizarea fondurilor UE și lecțiile învățate în urma pandemiei.

În 2021, Ombudsmanul European și-a continuat „activitatea paralelă” cu Rețeaua europeană a ombudsmanilor. Membrii naționali ai Rețelei europene a ombudsmanilor au fost consultați și implicați în ancheta din proprie inițiativă a Ombudsmanului European privind modul în care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) tratează plângerile cu privire la presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale prin mecanismul său de tratare a plângerilor. Aceștia au fost consultați și implicați și într-o anchetă din proprie inițiativă privind modul în care Comisia Europeană monitorizează fondurile UE utilizate pentru promovarea dreptului persoanelor cu dizabilități și al persoanelor în vârstă la o viață independentă.

Prin procedura de „răspuns la întrebări”, Ombudsmanul European sprijină membrii Rețelei europene a ombudsmanilor și în obținerea unor răspunsuri ale experților din secțiunea relevantă a administrației UE cu privire la problemele UE care au apărut în timpul anchetelor lor. În 2021, temele întrebărilor au inclus eligibilitatea pentru certificatul digital al UE privind COVID și obligațiile Spaniei cu privire la protecția naturii și a biodiversității.

Ombudsmanul a avut întâlniri cu ombudsmanii naționali și regionali pe tot parcursul anului.

7.4. Premiul Europa – Universitatea din Flensburg

În noiembrie, Ombudsmanul a primit „Premiul Europa” al Universității din Flensburg, acordat ca recunoaștere a activității sale de îmbunătățire a asumării răspunderii și a transparenței administrației UE. În discursul său de acceptare a premiului, Ombudsmanul a vorbit despre importanța susținerii statului de drept.

„Încerc să mă asigur că instituțiile UE își respectă retorica privind statul de drept și valorile democratice, precum și asumarea răspunderii și transparența față de acțiunile lor în relațiile lor cu cetățenii. Acțiunile reprobabile, chiar și cele mici și deloc remarcabile, care contravin valorilor pe care administrația UE are obligația de a le susține, consumă acea resursă democratică fragilă și prețioasă și permit actorilor răuvoitori să își facă jocurile nedemocratice”, a spus Ombudsmanul în discursul său.

8. Resurse

8.1. Bugetul

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune independentă a bugetului UE. Bugetul este împărțit în trei titluri. Titlul 1 cuprinde salariile, indemnizațiile și alte cheltuieli legate de personal. Titlul 2 cuprinde imobilele, mobilierul, echipamentele și diverse cheltuieli de exploatare. Titlul 3 cuprinde cheltuielile rezultate din funcțiile generale exercitate de instituție. În 2021, creditele bugetare au însumat 12 501 836 EUR.

Pentru a asigura gestionarea eficientă a resurselor, auditorul intern al Ombudsmanului verifică periodic sistemele de control intern și operațiunile financiare derulate de Birou. Așa cum se întâmplă și în cazul altor instituții ale UE, instituția Ombudsmanului este auditată și de Curtea de Conturi Europeană.

8.2. Utilizarea resurselor

În fiecare an, Ombudsmanul adoptă un plan anual de gestiune care prevede acțiunile concrete pe care urmează să le întreprindă Biroul pentru a realiza obiectivele și prioritățile incluse în strategia pe cinci ani a Ombudsmanului, denumită „Spre 2024”. Planul anual de gestiune pentru 2021 este primul întemeiat pe această nouă strategie.

Ombudsmanul dispune de personal multilingv cu înaltă calificare, asigurându-se astfel că Biroul poate să gestioneze plângerile în cele 24 de limbi oficiale ale UE și să informeze publicul din întreaga UE cu privire la activitatea Ombudsmanului. Bazându-se pe experiența sa din 2020, în 2021 Biroul a continuat să răspundă pozitiv și rapid la provocările pandemiei de COVID-19. Biroul a adoptat o politică modernă de muncă hibridă pentru a valorifica noul mediu de lucru digital, asigurând totodată un nivel ridicat de eficiență și bunăstare a personalului.

În 2021, schema de personal a Ombudsmanului a prevăzut 73 de posturi, pe lângă care au colaborat cu Biroul în medie șase agenți contractuali, iar 16 stagiari au acumulat experiență profesională de-a lungul anului.

În iunie 2021, Ombudsmanul a finalizat reorganizarea Biroului, prin crearea Direcției Administrație. Marie-Pierre Darchy a fost numită directoare de Administrație în urma unui proces de recrutare deschis. Noua entitate este responsabilă pentru toate aspectele legate de administrarea instituției, resurse umane, buget, imobile, IT și gestionarea evidențelor.

Cum poate fi contactat Ombudsmanul European

Prin telefon

+33 (0)3 88 17 23 13

Prin e-mail

eo@ombudsman.europa.eu

Adresa poștală

Médiateur européen
1 avenue du Président Robert Schuman
CS 30403
F-67001 Strasbourg Cedex

Online

• Site ombudsman.europa.eu
• Twitter twitter.com/EUombudsman
• Instagram instagram.com/euombudsman
• LinkedIn linkedin.com/company/272026
• YouTube youtube.com/user/eotubes

Birourile noastre

Strasbourg

Adresa de vizitare

Bâtiment Václav Havel (HAV)
Allée Spach
F-67000 Strasbourg

Bruxelles

Adresa de vizitare

Bâtiment Froissart (FRS)
Rue Froissart 87
B-1000 Bruxelles

© Uniunea Europeană, 2022

Dacă nu se indică altfel, toate fotografiile și imaginile © Uniunea Europeană, cu excepția copertei (© golubovy / Stocklib și © f9photos / envatoelements).
Reproducerea în scopuri educative și necomerciale este permisă numai cu precizarea sursei.
Realizat cu FrutigerNext.

HTML

ISBN 978-92-9483-289-4

ISSN 1725-3233

doi: 10.2869/86401

QK-AA-22-001-RO-Q