• Lodge a complaint
  • Request for information
60th Rome Treaty anniversaryYour Europe - The portal to on-line European and national public services

Raport anual 2015

Available languages: bg.es.cs.da.de.et.el.en.fr.ga.hr.it.lv.lt.hu.mt.nl.pl.pt.ro.sk.sl.fi.sv

Introducere

Emily O’Reilly, Ombudsmanul European.

Am deosebita plăcere de a vă prezenta raportul anual pentru 2015 al Ombudsmanului European.

Acest an a fost unul deosebit pentru oficiul Ombudsmanului European, care a sărbătorit 20 de ani de existență. Din 1995 până în prezent, oficiul a gestionat 48 840 de plângeri.

Independența și imparțialitatea – principiile care stau la baza activității Ombudsmanului încă din prima zi – au ajutat oficiul să devină rapid instituția respectată de astăzi. Sunt mândră să continui această tradiție.

Acest an a fost unul deosebit și din alt motiv: a devenit evident cum activitatea unui ombudsman poate avea, în timp, un efect pozitiv asupra comportamentului administrației Uniunii Europene (UE), în conformitate cu strategia mea de a spori impactul, relevanța și vizibilitatea acestui oficiu.

Prin efectuarea unor anchete strategice privind problemele din instituțiile UE, oficiul Ombudsmanului a reușit să contribuie la îmbunătățirea nivelului deja ridicat al standardelor de transparență și de activitate administrativă din cadrul organismelor publice ale UE.

Acest lucru a fost valabil pentru mai multe aspecte și mai multe instituții în cursul anului 2015. De exemplu, în cazul negocierilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, Comisia a realizat progrese considerabile în ceea ce privește publicarea în mod proactiv a mai multor documente privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP). De asemenea, aceasta a menționat transparența ca principiu de bază al noii sale strategii comerciale, publicată în luna octombrie.

În conformitate cu recomandările oficiului Ombudsmanului vizând tratarea corespunzătoare a cazurilor de „uși turnante”, Comisia a început, de asemenea, să publice numele și datele anumitor înalți funcționari care părăsesc instituția pentru a lucra în altă parte.

După discuțiile mele cu Banca Centrală Europeană, aceasta a elaborat norme privind luările de cuvânt și a anunțat că va publica reuniunile membrilor comitetului său executiv, iar Frontex mi-a acceptat recomandările de a se asigura că migranților care sunt repatriați forțat din UE le sunt respectate drepturile fundamentale.

De multe ori, oficiul Ombudsmanului nu a acționat singur cu privire la aceste aspecte, ci a reușit să transfere către cei în drept preocupările exprimate de cetățeni, de societatea civilă sau de deputații în Parlamentul European, solicitând instituțiilor UE să ia măsuri concrete.

Deși aceste rezultate reprezintă câștiguri sistemice pentru cetățeni, esența activității mele rămâne în continuare ajutorul acordat persoanelor fizice, atunci când acestea întâmpină probleme cu administrația publică a UE. Constat cu mare bucurie că rata de conformitate în cadrul instituțiilor UE a fost de 90 % în 2014, un procent-record, cu 10 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.

De asemenea, în cursul anului s-au lansat propunerile de reformă privind Rețeaua europeană a ombudsmanilor, cum ar fi efectuarea de anchete paralele la nivel național și european. Fundamentate pe cooperarea noastră fructuoasă din cursul anchetei privind Frontex, propunerile sunt menite să aducă beneficii mai mari pentru cetățeni, prin valorificarea expertizei noastre reciproce.

Ombudsmanii au tendința să aprecieze progresul în funcție de ceea ce mai este de făcut. Cu toate acestea, cred că este corect să spunem că anul care a trecut constituie o rampă de lansare solidă pentru activitatea viitoare.

Le mulțumesc tuturor celor care fac posibilă activitatea noastră.

Emily O’Reilly

Capitolul 1 - Anul 2015 pe scurt

Anul 2015 a fost unul plin de evenimente pentru instituția ombudsmanului, deoarece Ombudsmanul și-a dezvoltat strategia menită să mărească impactul, vizibilitatea și relevanța activității proprii. Iată câteva dintre cele mai importante realizări ale acestui an:

Ianuarie

Scrisoarea adresată Comisiei cu privire la grupurile sale de experți – cum pot deveni acestea mai transparente ș i mai echilibrate

Februarie

Ombudsmanul încheie ancheta din proprie inițiativă referitoare la normele privind semnalarea neregulilor din cadrul instituțiilor UE

Martie

Ombudsmanul felicită Comisia pentru progresele înregistrate în materie de transparență privind TTIP

Aprilie

Seminarul Rețelei europene a ombudsmanilor la Varșovia

Mai

„Este Bruxelles‑ul noul Washington, D.C.?” – Eveniment al Ombudsmanului cu privire la transparența activităților de lobby

Iunie

Începerea anchetei în legătură cu întârzierea efectuării plăților de către Comisie

Iulie

Scrisoarea adresată Comisiei cu privire la Comitetul ad‑hoc de etică

August

Analiza punerii în aplicare de către UE a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap

Septembrie

„Trilogurile și procesul legislativ transparent al UE” – eveniment organizat de Ombudsman

Octombrie

Recomandări privind transparența activităților de lobby în domeniul tutunului

Noiembrie

A douăzecea aniversare a oficiului Ombudsmanului European

Decembrie

Banca Centrală Europeană își actualizează normele privind luările de cuvânt

Capitolul 2 - Teme esențiale

Rolul Ombudsmanului European este acela de a ajuta cetățenii cu privire la o serie de probleme care implică instituțiile, organismele și agențiile UE. Acestea variază de la probleme contractuale la încălcări ale drepturilor fundamentale, de la lipsa de transparență în procesul decizional la refuzul accesului la documente. Din momentul preluării postului în 2013, Emily O’Reilly a completat din ce în ce mai mult activitatea Ombudsmanului în materie de gestionare a plângerilor cu anchete strategice din proprie inițiativă. Scopul este acela de a veni în întâmpinarea cât mai multor cetățeni, analizând problemele care par a fi de natură sistemică. Indiferent dacă o anchetă ia naștere ca urmare a unei plângeri individuale sau face parte dintr-o anchetă strategică, obiectivul este acela ca cetățenii să beneficieze de o administrație publică a UE transparentă și funcțională.

2.1 Transparența

Emily O’Reilly, Ombudsmanul European.

Presupusa lipsă de transparență a continuat să fie problema principală adusă în atenția Ombudsmanului European, reprezentând 22,4 % dintre plângeri în 2015. În cazurile de acest tip este vorba, de exemplu, despre refuzul instituțiilor de a permite accesul la documente sau informații.

Ancheta strategică lansată de Ombudsman în ceea ce privește transparența în legătură cu Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) propus între UE și SUA constituie un astfel de exemplu. În martie 2015, Comisia a răspuns propunerilor Ombudsmanului cu privire la transparentizarea negocierilor privind TTIP promițând să publice în mod proactiv mai multe documente privind TTIP, decizie apreciată de Ombudsman. De asemenea, Ombudsmanul i-a scris comisarului UE pentru comerț, Cecilia Malmström, salutând măsurile luate până în prezent și solicitând ca transparența să constituie un element fundamental în noua strategie comercială a Comisiei. Atunci când Comisia și-a publicat noua strategie comercială, în luna octombrie, transparența a fost menționată ca unul dintre cele trei principii de bază. #1

Comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, are cuvinte de laudă pentru Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, pentru discuțiile fructuoase și constructive cu privire la modalitățile de a mări transparența în negocierile TTIP.

Aceste etape succesive reprezintă un progres major în ceea ce privește transparența negocierilor comerciale. Comisia nu a acționat doar ca răspuns la activitatea Ombudsmanului. Și-au exprimat îngrijorarea mulți actori, de la societatea civilă la deputați în Parlamentul European. Însă, prin deschiderea unei anchete, Ombudsmanul a reușit să canalizeze multe dintre aceste preocupări și să contribuie la obținerea unui rezultat tangibil, formulând propuneri concrete pentru Comisie.

Statele membre ale UE au mandatat Comisia Europeană să negocieze TTIP în numele lor.

O altă instituție care în 2015 a făcut progrese semnificative în direcția transparentizării a fost Banca Centrală Europeană (BCE). În luna mai, Ombudsmanul s-a adresat în scris președintelui BCE, Mario Draghi, pentru a solicita clarificări cu privire la un incident în care se părea că au fost dezvăluite unui public restrâns informații potențial sensibile pentru piață. Președintele Draghi a răspuns că scrisoarea Ombudsmanului a determinat BCE să se gândească la măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea transparenței canalelor sale de comunicare. În luna octombrie, BCE a publicat noi principii directoare privind luările de cuvânt, precizând că nu ar trebui ca informații sensibile pentru piață să fie dezvăluite în cadrul unor evenimente care nu sunt publice sau în cadrul reuniunilor bilaterale. Banca a stabilit, de asemenea, o „perioadă de tăcere” în cele șapte zile care preced ședințele Consiliului guvernatorilor, în care discursurile și intervențiile publice nu trebuie să influențeze așteptările privind deciziile de politică monetară care urmează să fie adoptate. #2

Banca Centrală Europeană adoptă transparența în urma recomandărilor Ombudsmanului European.

La sfârșitul lunii octombrie, Banca a anunțat că, începând cu primăvara anului 2016, cu un decalaj de trei luni, va începe să publice o listă a ședințelor membrilor Comitetului său executiv. În decembrie banca a mers mai departe, anunțând că va prelungi „perioada de tăcere”, astfel încât membrii Comitetului executiv nu au voie să se întâlnească sau să vorbească despre chestiuni privind politica monetară cu reprezentanți ai mass-media, cu actori ai pieței sau cu alte părți interesate din exterior în săptămâna de dinaintea ședințelor Consiliului guvernatorilor. Ombudsmanul a salutat aceste acțiuni, menționând că responsabilitatea imensă încredințată BCE atrage după sine necesitatea depunerii unor eforturi însemnate pentru a atinge cele mai înalte standarde de guvernanță.

2.2 Transparența procesului decizional al UE

Având în vedere faptul că legislația UE afectează aproape fiecare aspect al vieții cetățenilor, este esențial ca puterea legislativă să fie pe deplin responsabilă în fața publicului.

Evenimentul Ombudsmanului European „Trilogurile și transparența procesului legislativ”.

Acesta a fost în parte raționamentul care a stat la baza deciziei Ombudsmanului European de a deschide o anchetă privind transparența „trilogurilor” în mai 2015. Trilogurile sunt negocieri informale între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, în scopul ajungerii la un acord final cu privire la actele legislative noi ale UE. În cadrul procedurii de codecizie a UE, Parlamentul și Consiliul trebuie să adopte în comun propunerile legislative înaintate de Comisie. Deși procedura poate cuprinde până la trei lecturi, utilizarea sporită a trilogurilor a avut drept rezultat faptul că aproximativ 80 % dintre legile UE sunt acum adoptate în primă lectură.

Mai mulți actori – printre care deputați în Parlamentul European, deputați în parlamentele naționale, organizații ale societății civile și întreprinderi – și-au exprimat îngrijorarea potrivit căreia eficiența sporită realizată prin procedura trilogului poate fi în detrimentul transparenței. #3

O mare parte din legislația UE este elaborată în cadrul unor „triloguri” desfășurate în spatele ușilor închise. Aveți o opinie despre acest lucru? Echipa Ombudsmanului European vă stă la dispoziție.

La deschiderea anchetei sale, Ombudsmanul a trimis scrisori președintelui Comisiei, președintelui Parlamentului și secretarului general al Consiliului, menționând că trilogurile sunt considerate din ce în ce mai mult locul în care se iau deciziile privind conținutul negociat al textului final al legislației. Ombudsmanul a adresat o serie de întrebări în special cu privire la publicarea proactivă a documentelor din cadrul trilogurilor și a informat cele trei instituții că ar dori ca, în cadrul anchetei, să inspecteze dosarele trilogurilor în legătură cu două acte legislative adoptate recent (Regulamentul privind studiile clinice și Directiva privind creditele ipotecare). Aceste două acte legislative au fost alese deoarece vizează chestiuni de interes public general.

Evenimentul Ombudsmanului European „Trilogurile și transparența procesului legislativ”.

Peste 250 de deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai grupurilor de interese, jurnaliști, oameni de știință și alții au participat la o conferință de analiză a transparenței trilogurilor, organizată de oficiul Ombudsmanului în luna septembrie. Participanții au discutat despre beneficiile transparentizării procedurii trilogurilor, inclusiv despre necesitatea publicării calendarului și a ordinii de zi a acestor reuniuni. #1

Evenimentul „Trilogurile și transparența procesului legislativ”.
Activitatea online în timpul evenimentului „Trilogurile și transparența procesului legislativ”, organizat de Ombudsmanul European la 28 septembrie, în contextul Zilei internaționale a dreptului de a ști.

În luna decembrie, după primirea avizelor instituțiilor privind transparența trilogurilor și după efectuarea inspecției dosarelor, oficiul Ombudsmanului a lansat o consultare publică. Consultarea urmărește opinia persoanelor fizice, a ONG-urilor, a asociațiilor profesionale și a altor organizații cu privire la o serie de aspecte, inclusiv dacă procedura trilogului este suficient de transparentă și modul în care transparența sporită ar putea afecta procesul legislativ. Rezultatele consultării publice, precum și inspectarea dosarelor din cadrul trilogurilor și avizele de la fiecare dintre cele trei instituții vor fi incluse în evaluarea generală a Ombudsmanului cu privire la măsurile care pot fi luate pentru ca trilogurile să devină mai transparente. #1

 

[Comunicat de presă] Ombudsmanul European, Emily O’Reilly, a deschis o anchetă privind transparența „trilogurilor”, în vederea promovării transparenței procesului de legiferare din UE. Trilogurile sunt negocieri informale între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, desfășurate în scopul ajungerii la un acord timpuriu cu privire la actele legislative noi ale UE.

De asemenea, transparența implică o atitudine deschisă a administrațiilor publice cu privire la motivația care stă la baza procesului decizional. Despre acest lucru a fost vorba într-o plângere adresată Ombudsmanului de către un cetățean german. Acesta a acuzat Comisia că nu a explicat în mod corespunzător motivul pentru care nu i-a investigat plângerea privind încălcarea dreptului UE, în care pretindea că Germania nu a pus în aplicare în mod corect Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic. Ombudsmanul a emis o observație critică, deoarece a constatat că explicația Comisiei cu privire la motivul pentru care nu a luat măsuri în legătură cu două dintre problemele invocate de reclamant – modul în care Germania stochează și procesează datele, precum și reglementările naționale privind marketingul electronic – nu a fost suficientă.

2.3 Transparența activităților de lobby

Evenimentul Ombudsmanului European „Este Bruxelles-ul noul Washington, D.C.? Transparența activităților de lobby în Uniunea Europeană”.

Atunci când elaborează propuneri legislative, factorii de decizie au nevoie adesea de contribuția unor experți. Comisia are în prezent peste 800 de grupuri de experți care îi oferă consultanță în materie de politici. Însă componența acestor grupuri, precum și accesul limitat al publicului la activitatea acestora au atras critici. În 2014, Ombudsmanul a deschis o anchetă cu privire la componența și transparența acestor grupuri. Contribuțiile din cadrul consultărilor publice ulterioare au ajutat la conturarea sugestiilor de îmbunătățire făcute de Ombudsman. Comisia a răspuns în mai 2015, declarând că a convenit asupra unei noi politici privind conflictele de interese în cazul experților numiți cu titlu personal. De asemenea, aceasta a declarat că procedura de selecție a experților va fi mai transparentă și a promis să își revizuiască Registrul grupurilor de experți. Ombudsmanul a declarat că aceste măsuri sunt încurajatoare, dar Comisia trebuie să facă mai mult pentru ca grupurile să devină mai accesibile publicului. Într-o recomandare, Ombudsmanul a invitat Comisia să publice procesele-verbale complete ale reuniunilor grupurilor de experți.

Evenimentul Ombudsmanului European „Este Bruxelles-ul noul Washington, D.C.? Transparența activităților de lobby în Uniunea Europeană”.

De asemenea, activitatea de lobby de la Bruxelles a făcut obiectul unei discuții la nivel înalt intitulate „Este Bruxelles-ul noul Washington, D.C.?”, organizată de Ombudsman în luna mai 2015 și avându-l ca vorbitor pe prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans. În discursul său de deschidere, Ombudsmanul a subliniat importanța existenței unor proceduri solide în cadrul instituțiilor UE care să asigure informarea membrilor și a funcționarilor acestora cu privire la modul în care este utilizată influența. #2

Repere ale dezbaterii din cadrul evenimentului „Este Bruxelles-ul noul Washington, D.C.? Transparența activităților de lobby în Uniunea Europeană”.

Modul în care persoanele care desfășoară activități de lobby își exercită influența a făcut obiectul unei anchete privind reprezentanții industriei tutunului, în care Ombudsmanul a constatat că, exceptând Direcția Generală Sănătate și Securitate Alimentară, Comisia Barroso nu a fost suficient de transparentă cu privire la activitățile de lobby privind industria tutunului și, prin urmare, nu a pus în aplicare pe deplin normele și orientările ONU în acest domeniu. Ombudsmanul a invitat Comisia să publice online, în mod proactiv, toate întâlnirile cu persoanele din industria tutunului care desfășoară activități de lobby sau cu reprezentanții legali ai acestora, precum și procesele-verbale ale acestor reuniuni. În avizul său privind recomandarea Ombudsmanului, Comisia a declarat că deja își îndeplinește obligațiile asumate în temeiul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului (CCCT). Ombudsmanul a declarat că regretă profund această poziție, menționând că sănătatea publică trebuie să beneficieze de cel mai înalt standard. #4

Ombudsmanul European privind activitățile de lobby din industria tutunului din UE: Comisia Europeană are obligația de a nu se ascunde în spatele caracterului neobligatoriu al orientărilor.

Aproximativ 800 de grupuri de experți oferă consultanță Comisiei Europene în materie de politici.

2.4 Aspecte etice

Încrederea publicului în instituțiile UE poate fi compromisă dacă cetățenii cred că înalții funcționari își pot părăsi posturile pentru a ocupa unele din sectorul privat, de exemplu unele care implică desfășurarea de activități de lobby pe lângă foștii lor colegi. Ca urmare a două plângeri cu privire la cazuri de „uși turnante”, în 2014 Ombudsmanul a făcut o serie de recomandări referitoare la modul de gestionare a unor astfel de cazuri. Într-o scrisoare către Kristalina Georgieva, vicepreședinte al Comisiei, Ombudsmanul a subliniat importanța existenței unor motive clare atunci când Comisia dă undă verde pentru angajarea în viitor a foștilor înalți funcționari.

În decembrie, Comisia a început să publice numele unor înalți funcționari care își părăsesc posturile de la Comisie pentru alte locuri de muncă. Printre informațiile disponibile public se numără atribuțiile anterioare ale înalților funcționari în cauză, noile funcții ale acestora și evaluarea proprie a Comisiei privind posibilele conflicte de interese. Ombudsmanul a salutat măsura, care este în conformitate cu recomandările sale, dar a subliniat că își menține cererea adresată Comisiei ca aceasta să publice numele cu mai multă regularitate, nu doar o dată pe an – minimul prevăzut de lege. Ombudsmanul a făcut apel și la alte instituții și agenții ale UE pentru a pune în aplicare aceste măsuri privind transparența, în conformitate cu Statutul funcționarilor UE.

Încadrarea în muncă a foștilor angajați ai Comisiei a făcut, de asemenea, obiectul unei scrisori a Ombudsmanului către președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, prin care se solicita o transparență mai proactivă cu privire la posturile ocupate de foștii comisari. Ca răspuns, președintele Juncker a declarat că procesele-verbale ale reuniunilor Comisiei vor fi mai ușor accesibile atunci când se va lua o decizie cu privire la activitățile foștilor comisari în perioada de după încheierea mandatului. Într-o scrisoare din luna decembrie, Ombudsmanul și-a menținut opinia conform căreia Comisia ar trebui să publice în mod proactiv – omițând informațiile cu caracter personal, dacă este necesar – avizele Comitetului ad-hoc de etică (a cărui opinie se află în atenția Comisiei), în care sunt analizate rolurile viitoare ale comisarilor. #5

Excelentă scrisoarea Ombudsmanului European adresată președintelui Juncker prin care se solicită mai multă transparență în ceea ce privește acțiunile de tipul „uși turnante” ale foștilor comisari.

Pentru păstrarea unui standard ridicat de etică în administrațiile publice, și consilierii externi trebuie să fie supuși unei evaluări riguroase privind potențialele conflicte de interese. Despre acest lucru a fost vorba într-un caz în care un ONG britanic s-a plâns de modul în care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a gestionat aspectele referitoare la presupusul conflict de interese al membrilor grupului de lucru al EFSA privind insectele modificate genetic. Ombudsmanul a constatat că EFSA nu s-a asigurat că experții care lucrează în mediul academic declară către EFSA toate informațiile relevante. De asemenea, a sugerat că EFSA ar trebui să își revizuiască normele privind conflictul de interese.

La începutul anului 2015, Ombudsmanul a publicat rezultatele anchetei sale referitoare la situația actuală a normelor privind denunțarea în cadrul instituțiilor UE. Deschisă în iulie 2014, ancheta a constatat că doar două dintre cele nouă instituții chestionate de oficiu au adoptat norme interne privind denunțarea. Comisia și Curtea de Conturi instituiseră deja astfel de norme, dar Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justiție, Serviciul European de Acțiune Externă, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Autoritatea pentru Protecția Datelor nu făcuseră acest lucru. #6

Ombudsmanul European constată că numai două din cele nouă instituții au instituit orientări adecvate privind denunțarea.

Răspunsurile au indicat faptul că mai sunt multe de făcut pentru a demonstra publicului și potențialilor denunțători că instituțiile UE încurajează denunțarea și vor proteja denunțătorii împotriva represaliilor.

O anchetă cu privire la Serviciul European de Acțiune Externă, închisă de Ombudsman în 2015, a demonstrat necesitatea unor astfel de norme. Reclamantul, un angajat într-o misiune de poliție a Uniunii Europene (MPUE), s-a adresat Ombudsmanului după ce și-a pierdut locul de muncă. Reclamantul a primit o scrisoare prin care i se aducea la cunoștință faptul că i-a fost reziliat contractul, la opt zile după ce îl informase pe comandantul operațiunilor civile din cadrul Capacității civile de planificare și conducere (CPCC) a Consiliului Uniunii Europene cu privire la niște presupuse nereguli în cadrul MPUE. Reclamantul trimisese deja în prealabil o scrisoare șefului misiunii, invocând 20 de nereguli legate de MPUE. Ombudsmanul a remarcat că momentul și conținutul deciziei de concediere ar putea conduce în mod rezonabil la concluzia că reclamantul a fost demis pentru că a făcut denunțul. De asemenea, Ombudsmanul a criticat procedura internă de reexaminare ad-hoc utilizată pentru analizarea afirmațiilor reclamantului.

Spre sfârșitul anului 2015, Serviciul European de Acțiune Externă a informat Ombudsmanul că a adoptat normele Comisiei privind denunțarea și a agreat o procedură separată de denunțare pentru misiunile sale. De asemenea, Parlamentul și Comitetul Regiunilor au adoptat normele necesare privind denunțarea. Ombudsmanul va studia detaliile privind normele adoptate și așteaptă cu interes adoptarea normelor de către alte instituții. Existența unor norme corespunzătoare în acest domeniu înseamnă că există șanse mai mari ca faptele ilegale din administrația UE să fie aduse la lumină.

2.5 Drepturile fundamentale

O parte esențială a activității Ombudsmanului o constituie asigurarea respectării drepturilor fundamentale de către instituțiile UE. Și în această privință, instituțiile UE au făcut schimbări importante ca urmare a bunei cooperări cu oficiul Ombudsmanului. #7

Ombudsmanul European ne spune că este necesar ca Frontex să facă îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește modul în care gestionează operațiunile comune de returnare a migranților ilegali.

Oficiul a desfășurat o anchetă – în paralel cu 19 membri ai Rețelei europene a ombudsmanilor – pentru a stabili dacă sunt respectate drepturile fundamentale ale migranților forțați să se întoarcă în țările lor de origine. Ombudsmanul a examinat rolul Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex) în operațiunile comune de returnare forțată, iar cele 19 instituții naționale de tip ombudsman au clarificat modul în care au fost efectuate returnările forțate de către statele membre din care fac parte. Ombudsmanul și-a închis ancheta în luna mai, cu o serie de propuneri, printre care și aceea ca familiile cu copii și femeile însărcinate să fie așezate separat de alte persoane repatriate și ca agenția să promoveze norme comune privind utilizarea mijloacelor de imobilizare. Răspunsul Frontex a fost exemplar. În luna decembrie, Parlamentul European a sprijinit un apel al Ombudsmanului, ca urmare a unei anchete din anul 2013, ca Frontex să instituie un mecanism al plângerilor privind potențialele încălcări ale drepturilor fundamentale rezultate din activitatea sa. Ulterior, Comisia a propus un proiect de regulament privind un serviciu european de frontieră și pază de coastă pentru înlocuirea Frontex. În propunere este cuprins un astfel de mecanism al plângerilor. #8

Reuniunea părților interesate, Frontex și Ombudsmanul European, cu privire la raportul privind Frontex al Comisiei pentru petiții a Parlamentului European și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

În 2015, Ombudsmanul a închis și ancheta cu privire la respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene de către statele membre, atunci când acestea cheltuiesc bani pentru proiecte finanțate din Fondul de coeziune al Uniunii Europene. Oficiul a deschis ancheta în mai 2014, pe fondul preocupărilor exprimate mai ales de către societatea civilă cu privire la posibilitatea ca banii UE să fie cheltuiți într-un mod care subminează aceste drepturi, cum ar fi utilizarea fondurilor pentru proiecte care mai degrabă instituționalizează persoanele cu dizabilități decât să le integreze în societate. Ombudsmanul a folosit feedbackul din partea ONG-urilor și a ombudsmanilor naționali pentru a elabora opt propuneri pentru Comisie în cadrul supravegherii statelor membre în acest domeniu. Comisia a răspuns în noiembrie anunțând orientări adresate statelor membre cu privire la respectarea Cartei în materie de politică de coeziune, care vor fi urmate de cursuri de formare.

Într-un caz privind drepturile fundamentale bazat pe o plângere a fost implicată o angajată a Parlamentului, a cărei fiică a suferit leziuni cerebrale grave. Angajata s-a adresat Ombudsmanului după ce Parlamentul a încercat să revoce o derogare pe care i-a acordat-o de la normele privind mobilitatea periodică a personalului. Ombudsmanul a solicitat Parlamentului să mențină derogarea atât timp cât situația fiicei reclamantei necesită prezența mamei, chiar dacă acest lucru înseamnă că va fi pe termen nelimitat. Parlamentul a fost de acord cu recomandarea.

2.6 Politica UE în domeniul concurenței

Deciziile Comisiei în domeniul concurenței pot avea implicații profunde pentru companii, deoarece ele stabilesc, de exemplu, dacă acestea au dreptul de a fuziona una cu alta, dacă se consideră că operează un cartel sau dacă fac uz de practici neloiale. Și aici se aplică standardele ridicate din cadrul practicilor administrative ale Comisiei, inclusiv imparțialitatea în procesul decizional.

Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager.

Un caz legat de politica în domeniul concurenței a avut în vedere declarațiile publice din 2012 și 2014 făcute de comisarul pentru concurență din acel moment cu privire la o anchetă în curs privind un posibil cartel. Crédit Agricole, una dintre băncile anchetate, s-a plâns că declarațiile respective au dat impresia că rezultatul final al anchetei fusese deja decis de Comisie. După examinarea cazului, Ombudsmanul a cerut Comisiei, în martie, să recunoască faptul că a avut loc o administrare defectuoasă și să ia măsuri pentru a evita probleme asemănătoare în viitor.

În decizia sa finală de închidere a anchetei din luna noiembrie, Ombudsmanul s-a declarat mulțumit de măsurile luate de Comisie pentru evitarea acestei situații în viitor. De asemenea, Ombudsmanul a reiterat constatarea sa anterioară privind administrarea defectuoasă, deoarece percepția a fost aceea că, înainte de finalizarea anchetei, Comisia a ajuns la o concluzie privind participarea reclamantei la un cartel. #9

Ombudsmanul European critică fosta autoritate de reglementare în cazul Crédit Agricole.

2.7 Participarea cetățenilor la procesul decizional al UE

Cetățenii solicită într-un mod din ce în ce mai susținut dreptul de a avea un cuvânt de spus în elaborarea politicilor UE. Inițiativa cetățenească europeană, utilizată începând cu anul 2012, a fost instituită pentru a încerca să se răspundă acestei așteptări. Conform normelor privind inițiativa cetățenească europeană, un milion de cetățeni din cel puțin șapte state membre pot solicita Comisiei să emită legi într-un anumit domeniu. #10

Din punctul de vedere al Ombudsmanului European, răspunsul Comisiei Europene la o inițiativă cetățenească europeană trebuie să fie detaliat și transparent.

După ce a primit o serie de plângeri cu privire la cerințele legale și practice privind desfășurarea unei inițiative cetățenești, Ombudsmanul a decis să investigheze procedura privind inițiativa cetățenească europeană și rolul Comisiei în aceasta. Ombudsmanul a invitat organizatorii de inițiative cetățenești europene, organizațiile societății civile și cetățenii interesați să ofere informații cu privire la cât de bine funcționează inițiativa cetățenească europeană. Aceste răspunsuri au fost incluse în orientările privind îmbunătățirea funcționării inițiativei cetățenești europene. S-a sugerat, printre altele, să se asigure că motivarea respingerii unei inițiative cetățenești europene este temeinică și ușor de înțeles și să se introducă cerințe mai simple și uniforme în ceea ce privește datele cu caracter personal necesare pentru susținerea semnăturilor. #11

Ombudsmanul European spune că se poate face mai mult de către Comisia Europeană pentru a îmbunătăți inițiativa cetățenească europeană.

Ombudsmanul a prezentat aceste orientări la Ziua anuală a inițiativei cetățenești europene, în cadrul Comitetului Economic și Social European, în luna aprilie. Oficiul a menționat că inițiativa cetățenească europeană riscă să nu își atingă scopul dacă este văzută ca un instrument mai degrabă tolerat de către Comisie decât promovat în mod activ. Comisia a răspuns spunând că va încerca să își îmbunătățească explicațiile pentru neluarea măsurilor privind o inițiativă și că a îmbunătățit software-ul de colectare a datelor online. #12

Conform Ombudsmanului European, rolul inițiativei cetățenești europene – ca instrument de implicare – este acela de a face cetățenii să se simtă nu doar auziți, ci și ascultați.

Subiectul importanței consultării publicului a apărut, de asemenea, într-o plângere înaintată Ombudsmanului de către European Competitive Telecommunications Association (ECTA). Asociația a acuzat Comisia de faptul că nu a organizat o consultare publică corespunzătoare și o evaluare a impactului înainte de a prezenta o propunere de regulament privind piața unică europeană în domeniul comunicațiilor electronice în care menționa eliminarea tarifelor de roaming. Ombudsmanul a concluzionat că, deși Comisia, în mod normal, ar trebui să respecte standardele minime privind consultările publice (prevăzute într-o comunicare a Comisiei din 2002), aceasta avea dreptul de a stabili prioritățile de politică și de a avea opțiuni de politică în contextul concret al acestei propuneri legislative. Cu toate acestea, Ombudsmanul a propus Comisiei să își precizeze în normele interne circumstanțele exacte și restrânse în care poate limita o consultare publică din cauza unei priorități în materie de politici.

Și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a făcut obiectul unei plângeri privind o consultare publică. Un ONG din Țara Galilor s-a plâns că consultarea publică a EFSA privind utilizarea glifosatului (un erbicid) nu este suficient de accesibilă. În urma intervenției Ombudsmanului, EFSA și-a simplificat procedurile privind participarea la consultarea publică.

2.8 Agențiile UE

Cea mai mare parte a activității Ombudsmanului vizează anchete în legătură cu Comisia, ceea ce reflectă dimensiunea administrativă, rezultatele și gama de atribuții a acesteia. Însă și agențiile UE – care gestionează o serie întreagă de probleme, de la drepturile fundamentale la medicamente, mediu și siguranța aviației – au o mare importanță, chiar dacă indirectă, în viața cetățenilor. Acestea constituie cea de a doua sursă majoră a anchetelor efectuate de Ombudsman. La fel ca și celelalte instituții, agențiile trebuie să funcționeze la cele mai înalte standarde de transparență, responsabilitate și etică.

Un caz tratat de Ombudsman în 2015, care viza o agenție, se referea la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), cu sediul la Helsinki. Ombudsmanul a deschis o anchetă în urma unei plângeri făcute de către un ONG cu privire la propunerile de testare care implică animale. ECHA a susținut că nu putea respinge aceste propuneri, în timp ce ONG-ul a replicat că datele pentru propunerile de testare ar putea fi generate printr-o metodă alternativă. Ombudsmanul a concluzionat că interpretarea dată de ECHA rolului său era prea strictă și a propus acesteia să ceară tuturor solicitanților înregistrării să demonstreze că au încercat să evite testarea pe animale și să le furnizeze acestora informații care le-ar putea permite să evite testarea pe animale. ECHA a fost de acord să pună în aplicare ambele propuneri. #13

Ombudsmanul European a făcut o treabă bună. Felicitări!

În octombrie 2015 s-a desfășurat o anchetă în legătură cu Agenția Executivă pentru Cercetare (REA), cu sediul la Bruxelles. Cazul se referea la respingerea unei cereri pentru o bursă în cadrul programului de cercetare al UE. După ce o universitate i-a oferit inițial postul reclamantului, acesta a fost informat că, din cauza stagiului său din trecut într-o companie privată, cererea sa era „inacceptabilă din punct de vedere etic”, deoarece, printre altele, exista un conflict juridic între membrii echipei și compania respectivă. Reclamantul a depus o plângere la agenție, dar aceasta a declarat că angajarea cercetătorilor era problema beneficiarilor subvențiilor, în acest caz, universitatea. Cercetătorul s-a adresat Ombudsmanului, spunând că procedura nu a fost transparentă. Ombudsmanul a recomandat agenției să își îmbunătățească supravegherea practicilor de recrutare ale instituțiilor care acordă burse de cercetare. Agenția a acceptat recomandarea.

Un alt caz a vizat Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA), pe care un grup dintr-o comunitate mică din Irlanda a acuzat-o că a scurtat în mod abuziv termenul-limită pentru cererile de finanțare a proiectelor de înfrățire între orașe. În urma intervenției Ombudsmanului, EACEA și-a clarificat acțiunile, iar reclamantul va putea participa la un proiect de înfrățire în 2016.

Capitolul 3 - A 20-a aniversare a oficiului Ombudsmanului

Ombudsmanul European, împreună cu deputații în Parlamentul European Peter Jahr (stânga) și Seán Kelly (dreapta), aniversând 20 de ani de existență a oficiului Ombudsmanului European.

Oficiul Ombudsmanului European, instituit prin Tratatul de la Maastricht, a împlinit 20 de ani în 2015. Pentru a sărbători acest eveniment, Emily O’Reilly a organizat un colocviu în luna iunie – la care au fost invitați cei doi predecesori ai săi, Jacob Söderman și Nikiforos Diamandouros, precum și alți ombudsmani și cadre universitare – pentru a discuta despre evoluția oficiului Ombudsmanului, precum și despre alte chestiuni esențiale, cum ar fi transparența, buna administrare și jurisprudența Ombudsmanului. În discursul său din cadrul colocviului, Ombudsmanul a remarcat că activitatea sa a devenit posibilă prin faptul că instituțiile UE continuă să accepte și să respecte rolul Ombudsmanului în cadrul administrației publice în general.

Colocviul cu ocazia celei de a douăzecea aniversări a oficiului Ombudsmanului European.

Ombudsmanul European, împreună cu Cecilia Wikström (dreapta) și Marlene Mizzi (stânga), președintele, respectiv vicepreședintele Comisiei pentru petiții a Parlamentului European, la evenimentul care a marcat cea de a douăzecea aniversare a oficiului Ombudsmanului European.

În luna noiembrie, oficiul a sărbătorit aniversarea printr-o recepție la Parlamentul European, cu președintele Comisiei pentru petiții, Cecilia Wikström, în calitate de vorbitor invitat. La eveniment au participat mai mulți deputați în Parlamentul European, ombudsmani naționali, persoane de contact din instituțiile UE și alte părți interesate.

Capitolul 4 - Relațiile cu instituțiile europene

4.1 Parlamentul European

Ombudsmanul și-a prezentat Raportul anual 2014 în fața domnului Martin Schulz, președintele Parlamentului European.

Ombudsmanul consideră relațiile bune cu Parlamentul European ca fiind esențiale pentru activitatea sa. În 2015, Ombudsmanul s-a întâlnit cu președintele Martin Schulz, precum și cu peste 30 de deputați în Parlamentul European din toate grupurile politice principale și din mai multe state membre. Ombudsmanul participă la ședințele comisiilor la cerere. Anul trecut, Emily O’Reilly s-a prezentat la Comisia pentru petiții a Parlamentului European și la Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. De asemenea, a ținut un discurs la audierea comună „Către un nivel înalt de responsabilitate, transparență și integritate în instituțiile UE”.

4.2 Comisia pentru petiții

Ombudsmanul se află într-un dialog permanent cu Comisia pentru petiții. Această relație este esențială pentru sprijinirea cetățenilor și a locuitorilor UE în preocupările lor și pentru coordonarea activității Ombudsmanului și a comisiei. În timp ce Ombudsmanul gestionează plângerile împotriva instituțiilor, organismelor și agențiilor UE, Comisia pentru petiții se ocupă de petițiile referitoare la domeniile de activitate ale UE din toată Europa. 2015 a fost un nou an de cooperare foarte reușită cu președintele comisiei, Cecilia Wikström, și cu deputații în Parlamentul European din toate grupurile politice. Ombudsmanul apreciază eforturile combinate permanente în vederea transformării UE, pentru ca aceasta să devină mai orientată spre servicii și mai accesibilă cetățenilor.

4.3 Comisia Europeană

Ombudsmanul European, împreună cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Ombudsmanul European, împreună cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Comisia Europeană reprezintă executivul UE și este, de asemenea, responsabilă pentru cea mai mare parte a activității administrative a UE, fiind și ținta atenției publicului. De aceea, Comisia Europeană face obiectul majorității plângerilor adresate Ombudsmanului. Prin urmare, Ombudsmanul păstrează relații strânse cu Comisia, astfel încât în 2015 s-a întâlnit cu președintele Juncker de trei ori, precum și cu câțiva vicepreședinți, comisari și cu secretarul general. De asemenea, întâlnirile lunare la nivel de servicii au continuat pe tot parcursul anului. Pentru Ombudsman, anul care a trecut a fost unul de eforturi permanente pentru creșterea transparenței, iar relația de lucru cu Comisia a fost una strânsă.

4.4 Alte instituții și agenții ale UE

Ombudsmanul menține relații strânse și cu celelalte instituții și agenții ale UE, pentru a contribui la îmbunătățirea culturii administrative a acestora și a cooperării interinstituționale. În 2015, Ombudsmanul a avut întâlniri cu secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, cu directorul executiv al Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară, cu vicepreședintele Comitetului Economic și Social European, cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, cu directorul executiv al Agenției Europene pentru Produse Chimice, cu președintele Băncii Europene de Investiții, precum și cu directorul interimar al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Aceste întâlniri constituie o parte integrantă a mandatului Ombudsmanului de a susține „standardul de aur” în administrația publică și sunt esențiale pentru strategia sa de creștere a relevanței, vizibilității și impactului oficiului în numele cetățenilor. #14 #15

O întâlnire reușită la Strasbourg între Ombudsmanul European și Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

Ombudsmanul European tocmai a încheiat o întâlnire fructuoasă cu președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, și cu vicepreședintele Jonathan Taylor.

4.5 Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

Ombudsmanul poate constata administrarea defectuoasă în cazul în care o instituție a UE încalcă vreunul dintre drepturile stipulate în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH).

În 2015, Comitetul de experți privind CNUDPH a analizat punerea în aplicare a Convenției de către UE. În calitate de membru al cadrului care monitorizează această punere în aplicare, Ombudsmanul a oferit exemple de anchete desfășurate de oficiul său. Ombudsmanul se implică activ și în reforma cadrului.

Una dintre plângerile pe care le-a gestionat Ombudsmanul a fost de la un candidat surd care a solicitat mai mult timp pentru a da testele de selecție din cadrul unui concurs organizat de Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO). EPSO nu i-a satisfăcut solicitarea, iar candidatul a apelat la Ombudsman, care se consultă în prezent cu părțile interesate și cu experții cu privire la această chestiune.

Într-o altă plângere, Ombudsmanul a considerat că este inacceptabil faptul că Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură nu a putut asigura interpretarea în limbajul semnelor în cadrul unei conferințe Erasmus+, după ce confirmase inițial că va face acest lucru. Cu câteva zile înainte de eveniment, organizatorii le-au spus solicitanților că interpretul care urma să presteze serviciul s-a retras. Ombudsmanul a cerut agenției să își revizuiască aranjamentele în vederea furnizării serviciilor de interpretariat în limbajul semnelor pentru a împiedica reapariția problemei. #16

Ombudsmanul European recomandă un cadru de monitorizare a Convenției privind drepturile persoanelor cu handicap care să fie pe deplin independent și să dispună de resurse suficiente și de un temei juridic corespunzător.

Capitolul 5 - Rețeaua europeană a ombudsmanilor

Plângeri transferate altor instituții și organisme; reclamanți îndrumați de Ombudsmanul European către alte instituții și organisme, în 2015
-Observație: Deoarece, în anumite cazuri, Ombudsmanul a transmis reclamantului mai multe tipuri de recomandări, totalul procentelor de mai sus depășește 100 %.

Seminarul Rețelei europene a ombudsmanilor, la Varșovia.

Obiectivul strategic al Ombudsmanului European este acela de a spori impactul, relevanța și vizibilitatea oficiului. În 2015, împreună cu ombudsmanii naționali, Ombudsmanul a inițiat și reformarea Rețelei europene a ombudsmanilor (ENO), pentru a o face mai vizibilă și mai relevantă pentru publicul european. Rețeaua cuprinde 96 de oficii din 36 de țări europene, precum și Comisia pentru petiții a Parlamentului European.

Cu ajutorul contribuțiilor membrilor Rețelei europene a ombudsmanilor, Ombudsmanul European a elaborat o serie de propuneri de reformare a rețelei. Printre modificările esențiale s-a numărat demararea unor anchete paralele efectuate de către Ombudsmanul European și oficiile naționale ale ombudsmanilor, precum și o cooperare mai strânsă pe teme punctuale de interes comun.

Seminarul Rețelei europene a ombudsmanilor, la Varșovia.

Un exemplu ar fi ancheta paralelă menționată mai sus referitoare la returnarea forțată a migranților ilegali din UE. Ombudsmanul European a analizat modul în care Frontex tratează aceste returnări forțate, iar colegii din 19 oficii naționale au analizat modul în care această problemă a fost gestionată în statele membre. Pe baza constatărilor acestora, Ombudsmanul European a făcut o serie de propuneri agenției Frontex. Anchetatorii implicați în ancheta paralelă au participat la o ședință de monitorizare la Madrid, în luna octombrie. #17

Rețeaua europeană a ombudsmanilor: anchetatorii fac schimb de experiență cu privire la zborurile comune de returnare forțată întreprinse de Frontex și statele membre.

În urma discuțiilor cu colegii de la nivel național, Ombudsmanul European a informat Comisia în decembrie că ENO va verifica în perioada următoare dacă banii din Fondul UE pentru azil, migrație și integrare (FAMI) sunt cheltuiți la nivelul statelor membre într-un mod care respectă drepturile fundamentale ale migranților.

Seminarul Rețelei europene a ombudsmanilor, la Varșovia.

Un alt exemplu al cooperării tematice a fost consultarea lansată de Ombudsmanul European în decembrie cu toți colegii de rețea cu privire la transparența activităților de lobby. Scopul este acela de a elabora orientări pentru funcționarii publici la nivelul UE și la nivel național pentru întâlnirile acestora cu reprezentanții grupurilor de interese. Decizia Ombudsmanului European de a se concentra asupra acestui aspect reflectă faptul că nu doar administrațiile UE sunt supuse unei presiuni din partea persoanelor care desfășoară activități de lobby, ci și administrațiile naționale. Pentru a fi eficace, orientările privind transparența activităților de lobby trebuie să reflecte această realitate organizată pe mai multe niveluri. #2

 

Săptămâna aceasta, Ombudsmanul European a vizitat Viena și Budapesta pentru un schimb de opinii cu ombudsmanul austriac și cu cel maghiar în ceea ce privește planurile de consolidare a cooperării în cadrul Rețelei europene a ombudsmanilor. Ombudsmanul s-a întâlnit, de asemenea, cu jurnaliști, părți interesate și funcționari ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Printre celelalte propuneri de reformare a rețelei s-a numărat ideea de a organiza un singur seminar important al Rețelei europene a ombudsmanilor pe an, la Bruxelles, pentru a discuta un subiect principal de interes public. În plus, Ombudsmanul European a început să îmbunătățească procesul intern de gestionare a solicitărilor primite de la oficiile naționale cu privire la legislația UE. Acest lucru va garanta că răspunsurile obținute de la instituțiile UE ajung în timp util pentru ca ombudsmanii naționali să le folosească în propriile anchete. Oficiile naționale ale ombudsmanilor au fost, de asemenea, încurajate să prezinte contribuții comune în cadrul consultărilor publice ale Comisiei Europene cu privire la propunerile legislative care vizează drepturile cetățenilor.

Cel de al zecelea seminar național al Rețelei europene a ombudsmanilor a avut loc la Varșovia, în luna aprilie. Conferința intitulată „Ombudsmanii împotriva discriminării” a pus în discuție modul în care aceștia au soluționat cazuri în materie de discriminare, drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale, precum și drepturile persoanelor în vârstă.

În decembrie, Ombudsmanul și-a vizitat omologii din Viena și din Budapesta. Discuțiile din ambele capitale s-au axat pe probleme precum drepturile fundamentale, transparența și activitățile de lobby. Vizita a avut loc în contextul scopului Ombudsmanului de a crește vizibilitatea rețelei și de a sublinia importanța colaborării la nivel național și european.

Publicația Ombudsmanului Probleme cu UE? Cine vă poate ajuta? cuprinde mai multe informații privind modalități alternative de soluționare.

Capitolul 6 - Resurse

6.1 Buget

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune independentă a bugetului UE. Bugetul este împărțit în trei titluri. Titlul 1 cuprinde salariile, indemnizațiile și alte cheltuieli legate de personal. Titlul 2 cuprinde imobilele, mobilierul, echipamentele și diverse cheltuieli de exploatare. Titlul 3 cuprinde cheltuielile rezultate din funcțiile generale exercitate de instituție. În 2015, creditele bugetare au însumat 10 346 105 EUR.

Pentru a asigura o gestionare eficientă a resurselor, auditorul intern al Ombudsmanului verifică periodic sistemele de control intern ale instituției și operațiunile financiare derulate de oficiu. Așa cum se întâmplă și în cazul altor instituții ale UE, instituția Ombudsmanului este auditată și de Curtea de Conturi Europeană.

6.2 Utilizarea resurselor

Echipa Ombudsmanului European.

În fiecare an, Ombudsmanul adoptă un plan anual de management (PAM), în care se stabilesc măsurile concrete pe care trebuie să le adopte oficiul pentru punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților instituției. PAM pentru anul 2015 este primul bazat pe Strategia Ombudsmanului European – „Spre 2019”.

6.3 Echipa Ombudsmanului

Beate Gminder a fost angajată în cadrul oficiului în calitate de secretar general.

Instituția dispune de un personal înalt calificat și multilingv, ceea ce îi permite să gestioneze plângerile privind administrarea defectuoasă în cele 24 de limbi oficiale ale UE și să sensibilizeze opinia publică cu privire la activitatea Ombudsmanului. În 2015, schema de personal a Ombudsmanului cuprindea 66 de posturi. În septembrie, Beate Gminder a fost angajată în cadrul oficiului în calitate de secretar general, în locul lui Ian Harden, care s-a pensionat.

Lista completă a personalului, actualizată periodic, precum și informații detaliate despre structura oficiului Ombudsmanului și atribuțiile fiecărei secții sunt disponibile pe site-ul Ombudsmanului.

Capitolul 7 - Tipul și originea plângerilor

Începând cu anul 2015, Ombudsmanul European și-a adaptat permanent procedurile de anchetă, în scopul eficientizării lor și pentru a avea un impact mai semnificativ asupra unui număr mai mare de cetățeni. Prin urmare, mai multe cazuri deschise în urma unor plângeri nu au fost deschise în mod individual, ci mai degrabă tratate în contextul anchetelor strategice, de exemplu transparența privind TTIP, componența grupurilor de experți sau respectarea drepturilor omului în contextul utilizării Fondului de coeziune al UE. Prin această abordare strategică mai proactivă s-a prevenit cu siguranță înregistrarea altor plângeri individuale.

Cetățeni ajutați de Ombudsmanul European în 2015
(1) Anchetele tehnice din proprie inițiativă (de exemplu, cele bazate pe plângeri din partea unor persoane fără cetățenie europeană) sunt diferite de anchetele strategice din proprie inițiativă (de exemplu, cele privind transparența trilogurilor și efectuarea cu întârziere a plăților).
(2) Printre acestea se numără anchetele strategice privind transparența TTIP, denunțurile, inițiativa cetățenească europeană, drepturile fundamentale în cadrul aplicării politicii de coeziune a UE și returnările forțate efectuate de Frontex.
(3) Ombudsmanul a ales să urmărească o serie de subiecte de importanță strategică fără a lansa o anchetă, de exemplu, privind transparența BCE, activitățile ulterioare mandatului ale foștilor comisari și Fondul UE pentru azil, migrație și integrare (FAMI).

Număr de plângeri stabilite ca fiind de competența Ombudsmanului European

Număr de plângeri stabilite ca nefiind de competența Ombudsmanului European

Originea plângerilor înregistrate și a anchetelor deschise de Ombudsmanul European în 2015, pe țări

Capitolul 8 - Împotriva cui?

Anchetele derulate de Ombudsmanul European în 2015 au vizat următoarele instituții
Observație: În 2015, Ombudsmanul a deschis din proprie inițiativă o anchetă (privind transparența trilogurilor) care viza mai multe instituții. Prin urmare, totalul procentelor de mai sus depășește 100 %.

Capitolul 9 - Care a fost obiectul anchetelor?

Obiectul anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2015
Observație: În unele cazuri, Ombudsmanul a închis anchete care au avut ca obiect mai multe aspecte. Prin urmare, totalul procentelor de mai sus depășește 100 %.
(1) De exemplu, conflicte de interese sau întârzieri și alte deficiențe în procedurile instituțiilor.
(2) De exemplu, procedurile Comisiei în ceea ce privește pretinsa încălcare a legislației UE într-un stat membru.

Capitolul 10 - Rezultatele obținute

Acțiunile întreprinse de Ombudsmanul European în urma plângerilor primite în 2015

Rezultatele anchetelor închise de Ombudsmanul European în 2015
Observație: În unele cazuri, Ombudsmanul a închis anchetele pe baza mai multor motive. Prin urmare, totalul procentelor de mai sus depășește 100 %.

Anchete în care Ombudsmanul European a constatat situații de administrare defectuoasă în 2015

Evoluția numărului de anchete realizate de Ombudsmanul European

Durata anchetelor în cazurile închise de Ombudsmanul European în 2015
(1) Unele cazuri complexe necesită mai multe runde de consultări cu reclamantul și cu instituția în cauză. În acest fel, oficiul Ombudsmanului European nu doar constată faptele, ci încearcă, de asemenea, să identifice o soluție acceptabilă pentru ambele părți.

Capitolul 11 - Cum gestionăm cazurile

Ombudsmanul pune mult accent pe efectuarea unor anchete strategice care sunt în interes public. Cu toate acestea, cea mai mare parte a activității sale este dedicată cazurilor bazate pe plângerile primite de la cetățeni, companii, asociații, ONG-uri și alte organizații.

Ombudsmanul se asigură că serviciul gratuit de depunere a plângerilor este cât mai echitabil, mai transparent și mai direct. Reclamanții pot să depună plângeri la Ombudsman prin orice mijloc de corespondență scrisă, inclusiv prin formularul de depunere online a plângerilor disponibil pe site-ul Ombudsmanului. Fiecare plângere este transmisă unui responsabil de caz, care este și persoană de contact.

Atunci când o plângere este în afara sferei de competență a Ombudsmanului, oficiul îi poate recomanda reclamantului, în măsura posibilului, alte organisme care ar putea fi în măsură să îl ajute. Oficiul poate decide, de asemenea, să transfere plângerile către alte organisme, de exemplu unui membru al Rețelei europene a ombudsmanilor, dacă reclamantul este de acord.

În cazul în care o plângere nu îndeplinește criteriile de admisibilitate sau dacă nu există motive suficiente pentru deschiderea unei anchete privind o plângere admisibilă, Ombudsmanul o respinge. În scrisoarea sa către reclamant, Ombudsmanul oferă recomandări ori de câte ori este cazul, în special privind alte organisme de la nivel național sau european care ar putea să îl ajute.

Atunci când decide deschiderea unei anchete, Ombudsmanul analizează nemulțumirile reclamantului, pentru a stabili dacă acestea pot fi soluționate rapid. De exemplu, poate examina rapid dosarul legat de diferend, sau responsabilul de caz poate contacta instituția respectivă pentru a discuta posibilitatea unei soluționări rapide.

Anchetele complete sunt necesare atunci când plângerea este complexă sau presupune în mod clar contribuția mai multor servicii specializate ale instituției în cauză. Ombudsmanul are la dispoziție mai multe alternative. Poate să propună o soluție amiabilă mulțumitoare pentru reclamant sau să emită un proiect de recomandare prin care să solicite instituției să remedieze administrarea defectuoasă. În cazul în care nu se poate identifica o soluție, Ombudsmanul poate decide să emită observații critice.

Îmbunătățirea procedurilor de gestionare a cazurilor

La sfârșitul anului 2015, Ombudsmanul a demarat un proces de revizuire a procedurilor sale de gestionare a cazurilor, în scopul eficientizării lor și pentru a avea un impact mai semnificativ. Procedurile revizuite vor fi introduse în 2016, după încheierea acestei revizuiri și a consultării cu Parlamentul European.

Capitolul 12 - Respectarea propunerilor Ombudsmanului

Conformitatea cu propunerile Ombudsmanului European în 2014

În fiecare an, Ombudsmanul publică o prezentare exhaustivă a modului în care instituțiile UE răspund la propunerile formulate de Ombudsman privind îmbunătățirea administrării UE. Aceste propuneri se prezintă sub formă de soluții, recomandări, observații critice și observații suplimentare. Rata de conformitate este esențială pentru măsurarea impactului și a relevanței activității Ombudsmanului.

Raportul Putting it right? – How the EU institutions responded to the Ombudsman in 2014 (Se îndreaptă lucrurile? – Cum au răspuns instituțiile UE la propunerile Ombudsmanului în 2014) arată că instituțiile UE au respectat propunerile Ombudsmanului într-un procent de 90 %. Acesta este, de departe, cel mai mare procent atins până în prezent. De când oficiul a început înregistrarea statisticilor de conformitate (în 2011), instituțiile s-au conformat, în medie, în proporție de 80 %. Raportul arată că rata de conformitate poate să varieze semnificativ de la o instituție la alta – de la 100 % în unele cazuri până la 0 % în cel mai rău caz. De exemplu, Comisia s-a conformat în proporție de 86 % (de la 73 % în 2013). Prin ponderea sa în cadrul administrării UE, Comisia face obiectul celui mai mare număr de anchete derulate de Ombudsman.

Raportul pentru anul 2015 va fi disponibil la sfârșitul anului 2016.

Cum poate fi contactat Ombudsmanul European

Prin poștă

Ombudsmanul European

1 avenue du Président Robert Schuman

CS 30403

F-67001 Strasbourg Cedex

Prin telefon

+33 (0)3 88 17 23 13

Prin e‑mail

eo@ombudsman.europa.eu

Online

Website: www.ombudsman.europa.eu

Twitter: twitter.com/EUombudsman

Google+: plus.google.com/101520878267293271723

LinkedIn: www.linkedin.com/company/272026

YouTube: www.youtube.com/eotubes