Europos ombudsmenas
Susiję dokumentai
Rezumatul deciziei privind plângerea 1786/2010/PB împotriva Comisiei Europene
Reclamantul, Universitatea din Copenhaga, a contestat faptul că Comisia Europeană solicită beneficiarilor de finanţare UE să asigure că fondurile primite generează dobânzi în beneficiul bugetului UE. Pentru a respecta această obligaţie, beneficiarii fie erau nevoiţi să deschidă conturi bancare, fie să administreze/opereze conturi existente, în acest scop. În opinia reclamantului, Comisia a impus astfel o obligaţie birocratică nerezonabilă şi disproporţionată.
Prezentul caz a vizat o aşa-numită „pre-finanţare” plătită de către Comisie în cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru de cercetare. Plăţile de acest tip se efectuează în avans, pentru a-i permite beneficiarului să înceapă lucrările cu privire la un proiect.
Reclamantul a recunoscut că orice dobânzi generate aparţin UE. Totuşi, acesta a considerat că nu există nicio obligaţie legală de a asigura, în primul rând, crearea unei astfel de dobânzi. De asemenea, reclamantul a susţinut că deschiderea şi administrarea unui astfel de cont care să genereze dobândă impune o sarcină administrativă nerezonabilă şi disproporţionată beneficiarilor prefinanţării.
Ombudsmanul a constatat că dispoziţiile relevante din regulamentul financiar şi dispoziţiile aferente de punere în aplicare ar putea fi interpretate ca venind în sprijinul poziţiei reclamantului, în special având în vedere principiul general al corectitudinii. El a apreciat, de asemenea, că impunerea de obligaţii care creează sarcini disproporţionate pentru beneficiari nu este conformă cu principiul bunei gestiuni financiare. Ombudsmanul a adresat, prin urmare, un proiect de recomandare Comisiei.
În răspunsul său, Comisia a anunţat noi norme şi practici având ca scop punerea în aplicare a proiectului de recomandare a Ombudsmanului. Comisia a acceptat că solicitarea deschiderii de către beneficiar a unui cont care să genereze dobândă nu ar fi adecvată dacă aceasta ar constitui o sarcină disproporţionată (sau dacă beneficiarului nu i s-ar permite deschiderea unui astfel de cont prin legislaţia naţională). În astfel de cazuri, beneficiarii pot acum declara că deschiderea şi/sau operarea unui cont care să genereze dobândă nu ar fi conformă cu principiul bunei gestiuni financiare. Astfel, aceştia ar fi scutiţi de obligaţia contestată de reclamant în prezentul caz. Comisia a introdus aceste modificări cu efect imediat.
Mai general, Comisia a afirmat că este de acord cu opinia Ombudsmanului că principiul bunei gestiuni financiare ar trebui să fie aplicat contextual având în vedere politicile urmărite şi contextul acestora. Comisia şi-a exprimat intenţia de a adopta această abordare şi la nivel legislativ.
Reclamantul şi-a exprimat deplina satisfacţie cu privire la rezultatul anchetei Ombudsmanului.