• Depunerea unei plângeri
  • Solicitare de informaţii

Rezumate ale cazurilor clasate

 Ombudsmanul European lansează consultări publice în legătură cu transparența negocierilor privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) Întrebări despre Europa?Europa ta - Portalul serviciilor publice europene şi naţionale on-lineTratatul de la Lisabona

Codul European al Bunei Conduite Administrative

limbi disponibile :  bg.es.cs.da.de.et.el.en.fr.ga.hr.it.lv.lt.hu.mt.nl.pl.pt.ro.sk.sl.fi.sv.mk.tr.me.sr.is

Ombudsmanul European

Codul European
al Bunei Conduite Administrative

RO

Declarație de misiune Ombudsmanul European caută să obțină rezultate echitabile la plângerile împotriva instituțiilor Uniunii Europene, încurajează transparența și promovează o cultură administrativă a serviciilor. Acesta dorește să clădească încrederea prin dialogul dintre cetățeni și Uniunea Europeană și să dezvolte cele mai înalte standarde de comportament în instituțiile Uniunii.

Cuprins

2 Cuvânt înainte
4 Introducere
12 Codul European al
Bunei Conduite Administrative

Cuvânt înainte

Dragă cititorule,

Atunci când Codul European al Bunei Conduite Administrative era aprobat de Parlamentul European în septembrie 2001, puţini îşi imaginau impactul pe care urma să îl aibă nu doar asupra instituţiilor UE şi asupra cetăţenilor în serviciul cărora se află acestea, ci şi asupra administraţiilor naţionale şi regionale din Europa şi din afara acesteia.

De la momentul preluării funcţiei de Ombudsman European la 1 aprilie 2003, am observat o schimbare progresivă în orientarea instituţiilor UE şi a personalului acestora spre o poziţionare fermă a cetăţeanului în centrul activităţilor lor. Acest lucru se reflectă nu doar în creşterea numărului de răspunsuri pozitive ale instituţiilor la recomandările mele în cazuri individuale, ci şi în dorinţa lor de a identifica în mod proactiv deficienţele şi de a găsi căi de soluţionare a problemelor potenţiale înainte ca acestea să apară. Consider că rolul meu proactiv, care implică strânsa colaborare cu instituţiile UE pentru a le ajuta să îşi îmbunătăţească performanţele, este la fel de important ca rolul meu reactiv de tratare a plângerilor.

Integrarea unei culturi a serviciului într-un mediu de lucru atât de diversificat cum este cel al instituţiilor UE nu reprezintă o sarcină uşoară. Serviciul public european este compus din persoane care provin din diferite medii şi culturi şi ale căror concepţii privind rolul şi scopul administraţiei publice pot fi foarte diferite. Prin urmare, provocarea pentru toate instituţiile, incluzând cea pe care o reprezint, este de a reuşi să comunice întregului personal, indiferent de vechimea în serviciu, de grad sau de mediul din care provine, ideea că o cultură a serviciului înseamnă mai mult decât simpla respectare a legii. Aceasta necesită un grad de autoreflexivitate din partea fiecărui funcţionar în ceea ce priveşte cea mai bună modalitate de a pune zilnic în aplicare, în mod activ, principiile bunei administrări, mai degrabă decât de a evita pur şi simplu administrarea defectuoasă.

Sutele de mii de copii ale codului distribuite în Europa şi descărcate de pe site-ul meu sunt o dovadă a faptului că acest cod este mai mult decât un ghid pentru funcţionarii europeni. A devenit şi un instrument important pentru cetăţenii care doresc să se informeze cu privire la drepturile lor. Un număr semnificativ de plângeri primite anual de biroul meu conţin citate direct din cod pentru a explica norma sau principiul despre care reclamantul consideră că ar fi fost încălcat. Codul le arată cetăţenilor ce înseamnă practic dreptul la bună administrare, prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a UE, şi ce aşteptări pot avea în mod concret de la administraţia europeană.

Codul a încurajat, de asemenea, eforturile de a îmbunătăţi calitatea administraţiei în Europa şi în afara acesteia. Din Wallonie până în Grecia şi din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei până în Djibouti, codurile de bună administrare s-au inspirat din codul european, cel mai recent exemplu fiind Codul Bunei Administrări, adoptat de către Ombudsmanul sârb în iunie 2010.

În 2012, am adoptat un set de principii ale serviciului public, care prezintă o completare a Codului european. Introducerea care urmează conţine o listă detaliată a acestor principii. Sper că acest cod va servi în continuare drept sursă de inspiraţie şi că principiile serviciului public se vor arăta, de asemenea, valoroase pentru oricine se străduieşte să creeze şi să menţină o cultură administrativă a serviciului, atât în Uniunea Europeană, cât şi în alte zone ale lumii.

Mai presus de toate, dorinţa mea este ca acest cod să servească în continuare drept resursă utilă pentru instituţiile UE şi pentru cetăţenii în serviciul cărora se află acestea.

P. Nikiforos Diamandouros
Ombudsmanul European

Introducere

Buna administrare din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii Europene („instituţiile UE”) este benefică pentru toţi cetăţenii şi rezidenţii europeni. Aceasta este în mod deosebit importantă pentru persoanele care interacţionează direct cu instituţiile UE.

De la momentul aprobării sale de către Parlamentul European în 2001, Codul European al Bunei Conduite Administrative a devenit un instrument foarte important pentru aplicarea principiului bunei administrări. Acesta ajută cetăţenii să înţeleagă şi să îşi exercite drepturile şi promovează interesul public într-o administraţie europeană deschisă, eficientă şi independentă.

Codul permite cetăţenilor să afle despre standardele administrative la care au dreptul să se aştepte în relaţia cu instituţiile UE. Codul serveşte, de asemenea, drept ghid util pentru funcţionarii publici în relaţiile lor cu publicul. Prin concretizarea în mai mare măsură a principiului bunei administrări, codul contribuie la promovarea celor mai înalte standarde administrative.

Concomitent cu aprobarea codului, Parlamentul European a adoptat şi o rezoluţie prin care îi solicită Ombudsmanului European să aplice codul atunci când analizează dacă a apărut un caz de administrare defectuoasă. În consecinţă, Ombudsmanul face referire în mod corespunzător la cod în cadrul investigaţiilor sale, precum şi în cadrul activităţii sale proactive de promovare a bunei administrări.


Articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene autorizează Ombudsmanul să efectueze investigaţii în cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în exercitarea funcţiilor sale.

Fiecare cetăţean european are dreptul de a depune plângere la Ombudsman. Rezidenţii, întreprinderile şi asociaţiile pot, de asemenea, să înainteze plângeri.

Acest drept este unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţenilor Uniunii, garantate prin Carta drepturilor fundamentale (articolul 43).

Nu există nicio condiţie ca reclamantul să fie afectat personal de administrarea defectuoasă sau să aibă un interes special în cazul respectiv.

Ombudsmanul efectuează investigaţii şi din proprie iniţiativă.


Introduction

Dreptul la bună administrare

Ombudsmanul nu are competenţa de a lua decizii obligatorii din punct de vedere juridic, iar Codul European al Bunei Conduite Administrative nu este, la rândul său, un instrument cu forţă juridică obligatorie. Totuşi, unele elemente ale codului coincid cu dreptul fundamental la bună administrare, garantat prin articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale are aceeaşi valoare juridică precum tratatele. Prin urmare, orice persoană are acum dreptul legal la buna administrare a problemelor sale în cadrul instituţiilor UE.

Dreptul la bună administrare
(Articolul 41 al Cartei Drepturilor Fundamentale)

1. Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce priveşte problemele sale, de un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen rezonabil din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii.


2. Acest drept include în principal:
a. dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere;

b. dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidenţialitate şi de secretul profesional şi comercial;
c. obligaţia administraţiei de a-şi motiva deciziile.


3. Orice persoană are dreptul la repararea de către Uniune a prejudiciilor cauzate de către instituţiile sau agenţii acesteia în exercitarea funcţiilor lor, în conformitate cu principiile generale comune legislaţiilor statelor membre.


4. Orice persoană se poate adresa în scris instituţiilor Uniunii într-una din limbile tratatelor şi trebuie să primească răspuns în aceeaşi limbă.


Introducere

Principiile serviciului public

Aplicarea integrală şi corectă a codului, a Cartei drepturilor fundamentale şi a legislaţiei UE în general depinde de existenţa unei culturi administrative a serviciului, în care funcţionarii publici înţeleg şi internalizează principiile bunei administrări.

Standardele etice constituie o componentă esenţială a culturii serviciului.

În iunie 2012, ca urmare a unei consultări publice, Ombudsmanul a publicat o sinteză foarte elaborată a standardelor etice respectate de administraţia publică a UE. Acestea au luat forma a cinci principii ale serviciului public, care sunt expuse în continuare.

Principiile serviciului public care ar trebui să ghideze funcționarii europeni

1. Angajamentul față de Uniunea Europeană și cetățenii acesteia

Funcționarii publici trebuie să fie conștienți că instituțiile Uniunii există pentru a servi intereselor Uniunii și ale cetățenilor în atingerea obiectivelor Tratatelor.

Aceștia trebuie să facă recomandări și să ia decizii numai pentru a servi aceste interese.

Funcționarii publici trebuie să-și exercite funcțiile cât mai bine cu putință și trebuie să se străduiască să respecte întotdeauna cele mai înalte standarde profesionale.

Aceștia trebuie să fie conștienți cu privire la funcția lor de încredere publică și să urmărească să fie un bun exemplu pentru ceilalți.


2. Integritate

Funcționarii trebuie fie ghidați de un simț al proprietății și trebuie să se comporte în toate cazurile într-un mod care ar putea fi supus celui mai amănunțit control public. Această obligație nu este considerată ca fiind îndeplinită doar acționând în spiritul legii.

Funcționarii publici nu trebuie să-și asume nicio obligație financiară sau de alt tip care i-ar putea influența în exercitarea funcțiilor lor, inclusiv prin acceptarea de cadouri. Aceștia trebuie să declare în mod prompt orice interese private legate de funcțiile lor.

Funcționarii publici trebuie să procedeze astfel încât să evite conflictele de interese și apariția acestor conflicte. Aceștia trebuie să ia măsuri rapide pentru a soluționa orice conflict care apare. Această obligație le revine și după ce părăsesc biroul.


3. Obiectivitate

Funcționarii publici trebuie să fie imparțiali, deschiși față de nou, să țină seama de probe și să fie dispuși să asculte puncte de vedere diferite. Aceștia trebuie să fie capabili să recunoască și să remedieze greșelile.

În procedurile care implică evaluări comparative, funcționarii publici trebuie să își bazeze recomandările și deciziile numai în funcție de merite și orice alți factori prevăzuți în mod expres de lege.

Funcționarii publici nu trebuie să facă discriminări sau să se lase influențați în comportamentul lor profesional de faptul că simpatizează sau nu o anumită persoană.


Introducere

4. Respect față de ceilalți

Funcționarii publici trebuie să aibă un comportament respectuos între ei și față de cetățeni. Ei trebuie să fie politicoși, dispuși să ajute, rapizi și cooperanți.

Aceștia trebuie să depună eforturi reale pentru a înțelege afirmațiile altora și să se exprime clar, folosind un limbaj accesibil.


5. Transparență

Funcționarii publici trebuie să fie dispuși să-și explice activitățile și să prezinte motivele acțiunilor lor.

Aceștia trebuie să păstreze evidențe adecvate și să accepte controlul public al comportamentului lor, inclusiv în ceea ce privește respectul față de aceste principii ale serviciului public.


Luarea în considerare a principiilor poate permite funcţionarilor publici să înţeleagă şi să aplice corect normele şi principiile şi îi poate ghida pe aceştia spre decizia corectă în situaţiile în care trebuie să facă uz de propria apreciere.

În consecinţă, principiile contribuie la sporirea calităţii administraţiei publice, la consolidarea statului de drept şi la reducerea probabilităţii ca puterea discreţionară să fie folosită în mod arbitrar.

Atunci când este relevant, Ombudsmanul face referire la principii în cadrul investigaţiilor legate de posibilele cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor UE.

Codul şi statele membre

Codul, precum şi articolul 41 din cartă şi principiile serviciului public sunt aplicabile direct doar instituţiilor şi funcţionarilor publici ai Uniunii Europene.

Cu toate acestea, codul a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru anumite texte similare din statele membre ale Uniunii Europene, din state candidate şi ţări terţe.

În plus, aşa cum reiese din explicaţiile care însoţesc Carta drepturilor fundamentale, dreptul la bună administrare se bazează pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie privind buna administrare ca principiu general al legislaţiei UE. Aceste principii generale au şi caracter obligatoriu pentru statele membre atunci când acţiunile acestora intră sub incidenţa legislaţiei UE.

Codul European al Bunei Conduite Administrative

Codul aprobat de Parlamentul European conţine următoarele prevederi de fond 1 :

Articolul 1

Prevederi generale

În raporturile cu publicul, Instituţiile şi funcţionarii acestora vor respecta principiile stabilite în prezentul Cod al bunei conduite administrative, denumit în cele ce urmează „Codul”.


Articolul 2

Domeniul specific de aplicare

1. Codul se aplică tuturor funcţionarilor şi altor angajaţi cărora li se aplică Statutul Personalului şi Condiţiile de angajare a altor angajaţi, cu privire la raporturile acestora cu publicul. În cele ce urmează, termenul funcţionar se va referi atât la funcţionari, cât şi la ceilalţi angajaţi.

2. Instituţiile şi administraţiile acestora vor lua măsurile necesare în vederea asigurării faptului că prevederile prezentului Cod se aplică, de asemenea, altor angajaţi ai acestora, cum ar fi persoanele angajate în baza contractelor de drept privat, experţilor detaşaţi din cadrul administraţiei publice naţionale şi stagiarilor.

3. Termenul „Publicul” desemnează persoanele fizice şi juridice, indiferent dacă acestea domiciliază sau îşi au sediul social într-un Stat Membru sau nu.

4. În înţelesul prezentului Cod:
a. termenul „Instituţie” desemnează o instituție, un organism, un oficiu sau o agenție a Uniunii europene;
b. „Funcţionar” reprezintă un funcţionar sau alt angajat al Uniunii Europene.


Articolul 3

Domeniul relevant de aplicare

1. Prezentul Cod conţine principiile generale de bună conduită administrativă, care se aplică tuturor raporturilor dintre Instituţii şi administraţiile acestora şi public, cu excepţia cazului în care acestea cad sub incidenţa unor prevederi specifice.

2. Principiile stabilite în prezentul Cod nu se aplică raporturilor dintre Instituţii şi oficialii acestora. Respectivele raporturi cad sub incidenţa Statutului Personalului.


1. Textul a fost actualizat pentru a ține cont de modificările făcute de Tratatul de la Lisabona cu privire la nomenclatura Tratatelor și numerotarea articolelor, precum si de revizuirea in 2008 a Statutului Ombudsmanului. Anumite greșeli de tipar și lingvistice au fost de asemenea corectate. Ombudsmanul va lua în considerare lansarea unei consultări privind revizuirea Codului.

Codul European al Bunei Conduite Administrative

Articolul 4

Legalitate

Funcţionarul va acţiona în conformitate cu legea şi va aplica normele şi procedurile stabilite de legislaţia Uniunii. În special, funcţionarul se va asigura că deciziile care afectează drepturile sau interesele persoanelor au o bază legală şi conţinutul acestora este conform legii.


Articolul 5

Nediscriminare

1. În procesarea cererilor publicului şi în adoptarea deciziilor, funcţionarul va asigura respectarea principiului de egalitate a tratamentului. Persoanele care se află în aceeaşi situaţie vor fi tratate într-o manieră similară.

2. În cazul unei diferenţieri a tratamentului, funcţionarul se va asigura că acest fapt este justificat de caracteristicile obiective relevante ale cazului particular.

3. Funcţionarul va evita în special orice discriminare nejustificată între membrii publicului, bazată pe naţionalitate, sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, trăsături genetice, limbă, religie sau credinţă, opinii politice sau de altă natură, apartenenţă la o minoritate naţională, proprietate, naştere, handicap, vârstă sau orientare sexuală.


Articolul 6

Proporţionalitate

1. În adoptarea deciziilor, funcţionarul se va asigura că măsurile luate sunt proporţionale cu scopul urmărit. În special, funcţionarul va evita limitarea drepturilor cetăţenilor sau impunerea unor obligaţii în sarcina acestora, în cazul în care aceste limitări sau sarcini nu se află într-un raport rezonabil cu scopul acţiunii urmărite.

2. În adoptarea deciziilor, funcţionarul va respecta echilibrul corect între interesele persoanelor particulare şi interesul publicului larg.


Articolul 7

Lipsa abuzului de putere

Puterile vor fi exercitate exclusiv în scopul în care au fost conferite de prevederile relevante. În special, funcţionarul va evita folosirea acestor puteri în scopuri care nu au bază legală sau care nu sunt justificate de nici un interes public.


Articolul 8

Imparţialitate şi independenţă

1. Funcţionarul va fi imparţial şi independent. Funcţionarul se va abţine de la orice acţiune arbitrară care afectează în mod negativ publicul, precum şi de la orice tratament preferenţial acordat în baza oricăror motive.

2. Conduita funcţionarului nu va fi niciodată ghidată de interese personale, familiale sau naţionale sau de presiuni politice. Funcţionarul nu va participa la adoptarea nici unei decizii în care acesta sau aceasta, sau orice membru apropiat al familiei sale deţine un interes financiar.


Codul European al Bunei Conduite Administrative

Articolul 9

Obiectivitate

În adoptarea deciziilor, funcţionarul va lua în considerare factorii relevanţi şi va acorda fiecărui asemenea factor ponderea adecvată în luarea deciziei, ignorând orice elemente irelevante.


Articolul 10

Aşteptări legitime, consecvenţă şi avizare

1. Funcţionarul va fi consecvent în propria sa conduită administrativă, precum şi în activitatea administrativă a Instituţiei. Funcţionarul va aplica practicile administrative uzuale (normale) ale Instituţiei, cu excepţia cazului în care vor exista motive legitime de derogare de la aceste practici într-un anumit caz. În cazul în care asemenea motive există, ele vor fi înregistrate în scris.

2. Funcţionarul va respecta aşteptările legitime şi rezonabile ale publicului, conform modului în care a acţionat Instituţia în trecut.

3. Ori de câte ori va fi necesar, funcţionarul va aviza publicului modalitatea în care va fi urmărită o problemă care intră în atribuţiile acestuia / acesteia şi maniera de rezolvare a problemei.


Articolul 11

Corectitudine

Funcţionarul va acţiona într-o manieră imparţială, corectă şi rezonabilă.


Articolul 12

Amabilitate

1. Funcţionarul va fi dedicat îndatoririlor sale de serviciu, corect, amabil şi accesibil în raporturile cu publicul. În cadrul răspunsurilor la corespondenţă, la apelurile telefonice şi la mesajele electronice, funcţionarul va încerca să acorde tot sprijinul posibil şi va răspunde la întrebările adresate cât mai complet şi exact posibil.

2. În cazul în care funcţionarul nu are atribuţii legate de problema în cauză, va îndruma cetăţeanul către funcţionarul competent.

3. În cazul producerii unei erori care afectează în mod negativ drepturile sau interesele unei persoane, funcţionarul îşi va cere scuze pentru aceasta şi va depune toate eforturile în vederea corectării într-o manieră cât mai oportună a efectelor negative datorate erorii sale şi va informa persoana respectivă cu privire la orice drepturi de atac, în conformitate cu Articolul 19 din Cod.


Articolul 13

Transmiterea răspunsului la scrisori în limba cetăţeanului

Funcţionarul se va asigura că fiecare cetăţean al Uniunii sau oricare membru al publicului care se adresează în scris Instituţiei într-una din limbile Tratatului va primi un răspuns redactat în aceeaşi limbă. Această prevedere se aplică în măsura posibilă persoanelor juridice, cum ar fi asociaţiile (ONG-uri) şi societăţile.


Articolul 14

Confirmarea de primire şi indicarea funcţionarului competent

1. Pentru fiecare scrisoare sau reclamaţie adresată Instituţiei se va primi, în termen de două săptămâni, o confirmare de primire, cu excepţia cazului în care, în acest termen, va putea fi trimis un răspuns pe fondul problemei.

2. Răspunsul sau confirmarea de primire va indica numele şi numărul de telefon al funcţionarului însărcinat cu soluţionarea problemei, precum şi serviciul în cadrul căruia acesta sau aceasta îşi desfăşoară activitatea.

3. Nu va fi necesară transmiterea unei confirmări de primire sau a unui răspuns în cazul în care scrisorile sau reclamaţiile sunt abuzive prin numărul excesiv al acestora sau prin natura repetitivă sau inutilă a acestora.


Codul European al Bunei Conduite Administrative

Articolul 15

Obligaţia transferării către serviciul competent din cadrul instituţiei

1. În cazul adresării sau transmiterii unei scrisori sau a unei reclamaţii destinate Instituţiei către o Direcţie Generală, Direcţie sau Unitate care nu are competenţa de a soluţiona aspectele ridicate, serviciile acesteia se vor asigura că dosarul va fi transferat fără întârziere serviciului competent din cadrul Instituţiei.

2. Serviciul care a primit iniţial scrisoarea sau reclamaţia va informa autorul cu privire la acest transfer şi va indica numele şi numărul de telefon al funcţionarului căruia i-a fost transferat dosarul.

3. Funcţionarul va atrage atenţia persoanei sau organizaţiei cu privire la orice erori sau omisiuni din cadrul documentelor şi îi va acorda acesteia posibilitatea rectificării acestora.


Articolul 16

Dreptul de a fi audiat şi de a da declaraţii

1. În cazurile referitoare la drepturile sau interesele persoanelor, funcţionarul se va asigura de respectarea dreptului la apărare pe parcursul fiecărei etape a procedurii de adoptare a deciziilor.

2. Fiecare membru al publicului va avea dreptul, în cazurile în care urmează să fie adoptată o decizie care îi afectează drepturile sau interesele, să depună note scrise şi, ori de câte ori va fi necesar, să prezinte comentarii verbale anterior adoptării deciziei.


Articolul 17

Termen rezonabil aferent adoptării deciziilor

1. Funcţionarul va asigura adoptarea unei decizii cu privire la fiecare cerere sau reclamaţie adresată Instituţiei într-un termen rezonabil, fără întârziere, şi în orice caz nu mai târziu de două luni de la data primirii acesteia. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul răspunsurilor la scrisorile primite din partea publicului şi al răspunsurilor la notele administrative transmise de funcţionar superiorilor săi, prin care solicită instrucţiuni legate de decizia care urmează să fie adoptată.

2. În cazul în care, datorită complexităţii problemelor ridicate, nu se poate adopta o decizie asupra unei cereri sau reclamaţii în termenul mai sus menţionat, funcţionarul va informa cât mai curând posibil autorul acesteia în acest sens. În această situaţie, o decizie definitivă va trebui comunicată autorului în cel mai scurt timp.


Codul European al Bunei Conduite Administrative

Articolul 18

Obligaţia de a menţiona temeiul deciziilor

1. Fiecare decizie adoptată de Instituţie, care poate afecta în mod negativ drepturile sau interesele unei persoane particulare, va menţiona temeiurile pe care se bazează, indicând în mod clar faptele relevante şi baza legală a deciziei.

2. Funcţionarul va evita adoptarea de decizii bazate pe temeiuri sumare sau vagi sau care nu conţin un raţionament individual.

3. Dacă datorită numărului ridicat de persoane vizate de decizii similare nu este posibilă comunicarea în detaliu a temeiurilor care stau la baza adoptării deciziilor, iar în cazurile în care se trimit răspunsuri standard în acest sens, funcţionarul va furniza ulterior cetăţeanului care a solicitat aceasta în mod expres raţionamentul individual.


Articolul 19

Indicarea posibilităţilor de atac

1. O decizie a Instituţiei care ar putea afecta în mod negativ drepturile sau interesele unei persoane particulare va conţine o indicaţie referitoare la posibilităţile de atac existente pentru contestarea deciziei. În special, va indica natura mijloacelor de recurs, organele înaintea cărora pot fi exercitate acestea, şi termenele de exercitare a acestora.

2. Deciziile se vor referi în special la posibilitatea iniţierii unor proceduri judiciare şi depunerii de reclamaţii la Ombudsman, în condiţiile prevăzute la Articolele 263 şi respectiv 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.


Articolul 20

Notificarea deciziei

1. Funcţionarul va asigura ca, persoanele ale căror drepturi sau interese sunt afectate de o decizie, sunt notificate în scris imediat după adoptarea acesteia.

2. Funcţionarul se va abţine de la comunicarea deciziei către alte surse anterior informării persoanei sau persoanelor vizate.


Articolul 21

Protecţia datelor

1. Funcţionarul care procesează date cu caracter personal referitoare la un cetăţean va respecta intimitatea şi integritatea persoanei, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) Nr. 45/2001 din data de 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice în legătură cu procesarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organismele Comunităţii şi libera circulaţie a acestor date 2 .

2. Funcţionarul va evita în special procesarea datelor cu caracter personal în scopuri nelegitime sau transmiterea acestor date către persoane neautorizate.


Articolul 22

Solicitarea de informaţii

1. Ori de câte ori problema în discuţie cade în sfera sa de competenţă, funcţionarul va aduce la cunoştinţa publicului informaţiile solicitate. Ori de câte ori va fi cazul, funcţionarul va aviza cu privire la modalitatea de iniţiere a unei proceduri administrative aflate în sfera sa de competenţă. Funcţionarul se va asigura că informaţiile comunicate sunt clare şi inteligibile.

2. JO L 8/1 din 12.1.2001.

Codul European al Bunei Conduite Administrative

2. În cazul în care o solicitare de informaţii exprimată verbal este mult prea complicată sau mult prea vastă, funcţionarul va recomanda persoanei vizate să îşi formuleze cererea în scris.

3. În cazul în care, un funcţionar nu poate divulga informaţiile solicitate datorită caracterului lor confidenţial, atunci acesta, în conformitate cu prevederile Articolului 18 din prezentul Cod, va indica persoanei vizate motivele pentru care nu poate comunica informaţiile.

4. În urma solicitărilor de informaţii cu privire la probleme care nu se află în sfera sa de competenţă, funcţionarul va îndruma solicitantul către persoana competentă, indicând numele şi numărul de telefon al acesteia. În urma solicitărilor de informaţii referitoare la altă instituţie sau alt organism al Comunităţii, funcţionarul va îndruma solicitantul către respectiva instituţie sau respectivul organism.

5. Dacă este cazul, în funcţie de obiectul solicitării, funcţionarul va îndruma persoana care solicită informaţii către serviciul responsabil cu informarea publicului din cadrul Instituţiei.


Articolul 23

Solicitarea accesului publicului la documente

1. Funcţionarul va instrumenta cererile legate de accesul la documente în conformitate cu normele adoptate de Instituţie şi în conformitate cu principiile şi limitările generale stabilite în Regulamentul (CE) Nr. 1049/2001 3 .

2. În cazul în care funcţionarul nu poate răspunde unei solicitări verbale legată de accesul la documente, cetăţeanului i se va recomanda să o formuleze în scris.


Articolul 24

Păstrarea evidenţelor adecvate

Departamentele Instituţiei vor păstra evidenţe adecvate ale corespondenţei primite şi transmise, ale documentelor primite şi ale măsurilor luate de acestea.


Articolul 25

Publicitatea Codului

1. Instituţia va lua măsuri eficiente de informare a publicului cu privire la drepturile de care beneficiază în virtutea prezentului Cod. Dacă este posibil, Instituţia va asigura posibilitatea accesării textului în format electronic, pe pagina sa de Internet.


3. JO L 145/43 din 31.5.2001.

2. În numele tuturor instituţiilor, Comisia va publica şi distribui Codul către cetăţeni, sub forma unei broşuri.


Articolul 26

Dreptul de a adresa reclamaţii către Ombudsmanul European

Orice nerespectare de către o Instituţie sau un funcţionar a principiilor stabilite de prezentul Cod va putea face obiectul unei reclamaţii adresate Ombudsmanului European în conformitate cu prevederile Articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene şi ale Statutului Ombudsmanului European 4 .


Articolul 27

Analiza funcţionării

Fiecare Instituţie va analiza implementarea Codului după doi ani de funcţionare şi va informa Ombudsmanul European cu privire la rezultatele analizei sale.

4. Decizia Parlamentului european privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului, JO L 113/15 din 4.05.1994, amendată prin Decizia Parlamentului European 2008/587/CE, Euratom din 18 iunie 2008, JO 2008 L 189, p. 25.

© Uniunea Europeană, 2013
Reproducerea în scopuri educative și necomerciale este permisă cu condiția menționării sursei.
Prezenta broșură este publicată pe internet la adresa: http://www.ombudsman.europa.eu
Concepție și punere în pagină realizate de Rosendahls - Schultz Grafisk, Albertslund, Danemarca, și EntenEller A/S, Valby, Danemarca.
Ilustraţii: Toril Bækmark.
Tipărit cu FrutigerNext și Palatino.
Printed in Luxembourg
ISBN 978-92-9212-370-3 . doi:10.2869/74022 . QK-30-12-450-RO-C

În cazul în care aveţi nevoie de o versiune cu caractere mai mari a acestei publicaţii, vă rugăm să contactaţi oficiul Ombudsmanului European. De asemenea, vom încerca să vă oferim, la cerere, o versiune audio.

Ombudsmanul European
1 avenue du Président Robert Schuman
CS 30403
F - 67001 Strasbourg Cedex
T. +33 (0)3 88 17 23 13
F. +33 (0)3 88 17 90 62
http://www.ombudsman.europa.eu

QK-30-12-450-RO-C